3,225 matches
-
Lambrino, sub Runc, erau 1700 oi, iar baciulșef era Dumitru Iacobeanu. În Lunca erau proprietari cu multe oi, între 100 și 300, care organizau stâne pe moșiile boierilor din Ungureni, Gloduri (Izvorul Berheciului) și Vultureni, ducând mai departe o tradiție seculară și milenară, când oierii din Ardeal treceau Carpații cu turmele pe la Dorna și Câmpulung sau pe Valea Bistriței, se asociau cu oierii din aceste localități și plecau să ierneze oile în locurile joase, la bălți, iazuri și ape, pânăă la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o cruciadă, șefii ghibelinilor adunau oameni Înarmați, cu siguranță ca să răstoarne Comuna și administrația populară. Căpetenia pare să fie acel Brandan, fals călugăr și eretic. Cât despre Fecioară... - Cine a dat ordin să se intervină? Îl Întrerupse Dante mânios. Brațul secular e supus autorității Prioratului. Nimeni nu Îi poate uzurpa drepturile! - Nimeni nu le-a uzurpat, Îi replică celălalt, sumețindu-se cât era de mic. Colegii domniei tale mi-au dat ordin să acționez, după ce au acordat audiență Sfintei Inchiziții, la palat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
numai calm și voluptate... Departe, la adăpost de neplăcerile lumii așa cum e, evitând tulburările, se putea imagina o practică existențială eficace și incandescentă. Epicur inventează mănăstirea și tradiția cenobită. Mai târziu, Philodemos pune la punct formele particulare ale unui cler secular epicurian și gândește politica nu atât în termeni de refuz, cât de infiltrare: un om politic epicurian, iată o idee nouă, atât par de oximoronice politica și epicurismul încă de la început. Tradiția îi opune pe stoicii angajați în cetate epicurienilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
și teoria funcțiunilor e foarte greu de prețuit. Avem numai două articole tipărite: 1) cel din 1812, despre seria ipergeometrică, unde se dau criterii de convergență - preocupare oarecum nouă pentru acea verme; 2) cel din 1808, de astronimie, despre modificările seculare, unde media aritmetic-geometrică e introdusă ca proces convergent de calculare a perioadei funcțiunilor eliptice (cazul armonic: al integralei lemniscatei). Sunt contribuții de primul ordin, dar nu pe ele se bazează gloria de teoretician al funcțiunilor, a lui Gauss, și nici
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Mare În podgorii pe vecie. Limba noastră de dulci muguri Are gust de busuioacă Distilată din vechi struguri Copți pe glia traco-dacă. Limba noastră-i seva noastră, Are gust de boabă-amară Ce în dulce grai se-ncastră Și în slova seculară. Limba noastră e-o licoare, Are gustul din buchetul Ce îl plânge și îl doare Pe sfinția sa, Poetul.
LIMBA NOASTRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364334_a_365663]
-
amăgirile-ntre file, Într-un vis aievea de iarnă troienit. Doar tu și eu eram pe un câmp de stele, Și fără grijă, le împărțeam zâmbind, Dănțuind frenetic ca-ntr-un joc de iele, Pasiune pură ruptă din cuvânt. Codrii seculari se prindeau cu luna, Și-mpleteau dorințe pe un fir de păi, Susurând, izvoare străbăteau pășunea... Licuricii, candelele coltului de răi. Zorii m-au găsit în brațele tale, Mă scăldam în ochii care ma priveau, Toate îmi păreau atât de
COȘMAR de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364372_a_365701]
-
al revistei „Literatură și Artă”, sublinia că meritul primordial al acesteia constă în faptul că „a impus o conștiință națională”, a contribuit la conștientizarea populației românești din Basarabia, asupra originii sale daco-romane, a latinității limbii, culturii și a legitimității idealului secular de unitate național-statală. O contribuție remarcabilă asupra cunoașterii operei literare, îndeosebi a prozei Acad. Nicolae Dabija, a adus recent tot neobositul literat Mihai Cimpoi, într-un studiu intitulat Nuvelistica lui Nicolae Dabija: jocurile frumuseții și sfințeniei, publicat în revista „Literatură
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
sa de metanie, Laura unde are mai multă liniște și timp de rugăciune. Înaintat în vârstă dar întărit în duhul, cere să i se dea marea schimă. Primește numele de Leontie și se retrage de unul singur în liniștea codrilor seculari, unde petrece ca un înger în trup, ajungând cel mai vestit sihastru și părinte duhovnicesc din nordul Moldovei. Înainte de a trece la Domnul, rânduiește egumen al lavrei, pe cel mai iubit dintre ucenicii săi, Daniil Sihastrul. Potrivit dorinței obștești, moaștele
SFÂNTUL LEONTIE, EPISCOPUL RĂDĂUŢILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363990_a_365319]
-
Scop Scopul concursului este de a cultiva dragostea față de țară și de valorile Bisericii creștine și de a-i educa pe creștinii în sensul respectării valorilor tradiționale și a afirmării propriei identității religioase, culturale și naționale, în contextul unei lumi seculare și secularizante și a diluării semnificative a identităților de orice fel într-un proces de globalizare alert și derutant. V. Obiective: a. Obiectiv general: promovarea valorilor cultural-religioase prin activități extrașcolare și nu numai. b. Obiective specifice: formarea unei atitudini de
„ROMÂNISM CREŞTIN-CONCURSUL DE POEZIE ŞI CÂNTECE RELIGIOASE EDITIA I-A” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362942_a_364271]
-
decembrie 2013 Toate Articolele Autorului EXT. : Exterior INT. : Interior EXT / ÎN PĂDURE / NOAPTE Un cavaler călare pe armăsarul său înaintează la pas pe drumul din pădure. Este lună plină, iar prin luminișuri razele sale aruncă umbre sinistre în dosul arborilor seculari. Din depărtări cântecul huhurezului se aude straniu în liniștea pădurii, acompaniat parcă de jocul copitelor prin frunze. După câteva minute o pâclă ca un nor acoperă strălucirea lunii. De la poalele munților din apropiere răzbate un cântec melodios. Bărbatul strunește calul
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
răsună de strigăte de răzeși ulcele milenare cucuteni adună brume de lacrimi ai unor Flămânzi lucrători Ștefan cel Mare oricâte fiice ar da țarului tot în închisoare ar zăcea cu întreg neamul de moldavi sub flori de tei un copac secular din Copou adună esențe euristice o casă de eminovici își așteaptă vizitatorii Eminescu e mai viu printre noi decât Biblia aflat pe ultimul drum ne îndeamnâ Badea Cârțan cu un pelerinaj intelectual să ne închinăm cu toții în bisericuța Poetului și
ULTIMUL DRUM AL LUI BADEA CÂRŢAN de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363458_a_364787]
-
Acasa > Poezie > Amprente > LUPUL DACIC Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului In pădurea seculară Lupii-n ceata lor bizară Făceau legea, normal,logic Dând efectul...ecologic... Dacii, a lor semenție Studiind-o ca “etnie” Au dedus, că al lor har Poate fi un bun stegar... Astfel prin cap de lup Suerând întregul trup, Steag
LUPUL DACIC de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362327_a_363656]
-
ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba Română
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
erau atât de puternice, încât pătrundeau peste tot și nu părea să existe niciun deșiș, oricât de întunecat ar fi fost, în care să nu pătrundă vreo scânteie de lumină. Dacă îndrăznea cineva să se aventureze mai mult printre copacii seculari, era periculos, fiindcă nu erai niciodată sigur dacă te pândește sau nu, vreo dihanie răufăcătoare, în orice anotimp ar fi fost. Teama că oricând poate să-i iasă în cale vreun animal sălbatic să-l sfâșie, stăpânea ființa omului care
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
făcu să se înfurie mai mult, decât să-l sperie. Însă câinii, care goneau ca nebunii și lătrau veseli, parcă zburau. Nămeții albi erau taiați cu repeziciune de șinele saniei și-al câinilor, netezindu-le calea. Iar de pe crengile copacilor seculari, din când în când, neaua albă zbura lin. Ziua se dăduse ușor la o parte în fața nopții, și pe cer începuseră să licăre câteva stele. O bucățică de lună se războia cu un nor care-i tot punea piedică și
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
ei oameni. Supuși fiind păcatului cel dihotomic cu aspirația spre bine, poate că în ei și în limitele lor trebuie să căutăm și fundamentalismul care vine și demodează până la absurd credința, și ascunzișurile omenești ale unor fariseice ambiții și interese seculare care o alterează, și accentele formale, demagogice, habotnice, ipocrite, bigote care o demonetizează, ca și preocupările accentuat materiale și numai materiale care o coboară în derizoriu făcând-o să se confunde cu marfa sau cu prestarea de servicii. Știind toate
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
urmă în curtea mănăstirii și descoperite întâmplător în 2010; Va urma momentul cu dezvelirea statuii din imagine (n.n.- reprezentând capul lui Mihai Viteazu, tăiat), realizată în lut ars de artistul plastic Aurelian Bădulescu. Soclul statuii este un trunchi de stejar secular tăiat în secțiune oblică, în așa fel încât ochii «voievodului» să privească la privitor; Dezvelirea statuii va fi precedată de «Cântecul lui Mihai Viteazu», interpretat la voce și cobză de rapsodul Ion Crețeanu, din Voineasa. Textul cântecului, pierdut de Oltenia
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
mă bucuram că au venit Paștele și ciocneam ouă roșii cu părinții, frații și prietenii, iar de Înălțarea Domnului Iisus Cristos la cer, când era și ziua Eroilor neamului, mergeam la monumentul din mijlocul comunei, așezat sub ramurile unui stejar secular și spuneam poezii de slavă pentru cei ce și-au dat viața să păstreze trupul țării mele, România. Iubita mea Copilărie, aș vrea să citești aceste rânduri și să vii lângă mine să mai ascultăm pe micuțul flașnetar care cânta
SCRISOARE NEEXPEDIATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360999_a_362328]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PRIN CODRII SECULARI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 238 din 26 august 2011 Toate Articolele Autorului PRIN CODRII SECULARI Mă pierd prin codrii seculari, Ca gândurile să le împânzesc, Mă alătur altor solitari, Cum aș putea să mă opresc? Cu toate că merg
PRIN CODRII SECULARI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360784_a_362113]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PRIN CODRII SECULARI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 238 din 26 august 2011 Toate Articolele Autorului PRIN CODRII SECULARI Mă pierd prin codrii seculari, Ca gândurile să le împânzesc, Mă alătur altor solitari, Cum aș putea să mă opresc? Cu toate că merg înspre tăcere, Aș vrea să întrevăd infinitul, Am o deosebită plăcere, Să îndepărtez sfârșitul. Îmi înfășor un brâu
PRIN CODRII SECULARI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360784_a_362113]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PRIN CODRII SECULARI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 238 din 26 august 2011 Toate Articolele Autorului PRIN CODRII SECULARI Mă pierd prin codrii seculari, Ca gândurile să le împânzesc, Mă alătur altor solitari, Cum aș putea să mă opresc? Cu toate că merg înspre tăcere, Aș vrea să întrevăd infinitul, Am o deosebită plăcere, Să îndepărtez sfârșitul. Îmi înfășor un brâu de stele, Preluate din Pajiștea
PRIN CODRII SECULARI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360784_a_362113]
-
Cu toate că merg înspre tăcere, Aș vrea să întrevăd infinitul, Am o deosebită plăcere, Să îndepărtez sfârșitul. Îmi înfășor un brâu de stele, Preluate din Pajiștea Albastră, Te numeri și tu printre ele, Frumoasă mușcată în fereastră. Referință Bibliografică: Prin codrii seculari / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 238, Anul I, 26 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PRIN CODRII SECULARI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360784_a_362113]
-
pe dungă. (Se pot vedea și astăzi, salonul și dependințele din curte fiind intacte) O șatră mare adăpostea butiile din stejar unde se depozitau prunele pentru borhot, dar și un fel de garaj pentru mașină. Apoi grădina cu un nuc secular și în fundul grădinii un iaz ce provenea din Râul Doamnei, un braț al râului destul de mare. Pe iaz o roată ce punea în funcțiune cazanul de țuică. O frumusețe! Mai sus - stăvilarul Bârzu - unde se încâlceau bilele și buștenii ce
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
cât și celei a Cezarului. Însă Biserica, în pofida apartenenței sale la o altă lume, la un alt univers, nu și-a pierdut simțul istoric, încercând să se situeze permanent într-un raport de conciliaritate, de armonie și deschidere față de structura seculară. Ceea ce este foarte important de subliniat aici, este faptul că acest raport se desfășoară între anumite limite și se funfamentează pe baza unor condiții invocate în mod reciproc. Așa cum spuneam, Biserica este un fenomen social și o instituție socială, strâns
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
interne ale Bisericii nu trebuie, în același timp, să însemne și totala indiferență a Bisericii față de problemele societății contemporane. Biserica are datoria să lucreze pentru mântuirea credincioșilor și trebuie să intervină ori de câte ori aceasta este pusa în pericol de acțiunile puterii seculare iar intervenția Bisericii nu trebuie să se reducă la denunțarea acțiunilor distructive ale societății contemporane ci să se extindă în mod pozitiv în direcția determinării credincioșilor să lupte activ pentru eradicarea fenomenelor care atentează la integritatea chipului lui Dumnezeu rezident
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]