1,339 matches
-
ajuns la observația că cei doi reprezintă umanitatea întreagă de astăzi și dintotdeauna, vis-a-vis de Domnul Iisus Hristos. Această reflecție și meditație m-a ajutat foarte mult să dezbat problema omului de azi din Biserică, între Iisus Hristos, existențialism și secularizare, ajungând astfel, la câteva observații și concluzii cu privire la aspectele secularismului, ce influențează și afectează într-o mai mai mică sau mai mare măsură viața spirituală a credincioșilor contemporani și, implicit viața sacramentală ori doctrinară a Bisericii. Concluizia esențială a studiului
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
a redesoperirii și reiterării tezaurului patristic, liturgic, canonic și dogmatic al Bisericii cu scopul fortificării duhovnicești a oamenilor și consolidării vieții bisericești misionare, în vederea combaterii desacralizării vieții creștine și a relativismului religios, care constituie factorii principali ai afirmării și extinderii secularizării în contextul globalizării lumii acesteia postmoderne. Drept urmare, întoarcerea la originile învățăturii bisericești înseamnă întărirea cuvântului Mântuitorului nostru Iisus Hristos - care ne asigură că „Biserica este cetatea pe care nici porțile iadului nu o vor birui!...” Stelian Gomboș [1] Cartea de
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
110) [3] Centurii gnostice, 1, 66, PG 90, 1108. [4] Pr. Lect. Dr. Teofil Tia, Biserica Ortodoxă Română și Integrarea Europeană - reflexii, analize, problematizări, Editura “Reîntregirea”, Alba Iulia, 2006, p. 21. [5] Pr. Dr. Ștefan Iloaie, Misiunea Bisericii în contextual secularizării, în rev. “Renașterea”, Anul XVII, serie nouă, noiembrie 2006, 11 (199), p. 2. [6] Ibidem. [7] Dan Ciachir, Ortodoxia în mileniul III, în “Ortodoxia” anul 51, 2001, nr. 1-2, p. 11-14. [8] Georgios I. Mantzaridis, Globalizare și universalitate. Himeră și
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
p. 80. [10] Sfântul Maxim Mărturisitorul, PG 91, 1045. [11] Idem, PG 91, 1092. [12] Mitropolit Hierotheos Vlahos, Cugetul Bisericii Ortodoxe, trad. Constantin Făgețan, Editura Sophia, București, 2000, p. 154 - 155. [13] Pr. Dr. Ștefan Iloaie, Misiunea Bisericii în contextual secularizării, în rev. “Renașterea”, Anul XVII, serie nouă, noiembrie 2006, 11 (199), p. 2. [14] Ibidem. [15] Pr. Lect. Dr. Teofil Tia, Biserica Ortodoxă Română și Integrarea Europeană - reflexii, analize, problematizări, Editura “Reîntregirea”, Alba Iulia, 2006, p. 21-22. [16] Pr. Dr.
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
Dr. Teofil Tia, Biserica Ortodoxă Română și Integrarea Europeană - reflexii, analize, problematizări, Editura “Reîntregirea”, Alba Iulia, 2006, p. 21-22. [16] Pr. Dr. Ștefan Iloaie, Idem, p. 2. Referință Bibliografică: Despre omul de astazi din Biserica, intre Iisus Hristos, existentialism si secularizare / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 14, Anul I, 14 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
OZN-iste și „puterile” paranormale cu care suntem asediați în mass media contemporană. Acestea pot avea aderență și succes numai la acei la care legătura cu Biserica, Tainele - deci Harul - învățătura și liturghia s-au diluat la extrem prin fenomenul secularizării. Doar în condițiile acestea se poate explica și pierderea acelei facultăți esențiale dobândită în chip haric la Taina Mirungerii: - pentru a dobândi darul deosebirii duhurilor (diakrisis), discernământul ori dreapta socoteală. Aceasta s-a petrecut, desigur, în mod treptat pe parcursul ultimelor
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
acuzații nefondate, judecă și calomniază pe ierarhii care au aprobat documentul Sinodului din Creta referitor la relațiile Bisericii Ortodoxe cu alți creștini. Într-o vreme în care Biserica Ortodoxă este atacată de multe forțe exterioare văzute și nevăzute ale fenomenului secularizării, acești răzvrătiți din Biserică, sub pretextul că apără Ortodoxia, tulbură din interior pacea și unitatea Bisericii, deoarece nu sunt călăuziți de Duhul lui Iisus Hristos. Totuși, în marea lor majoritate, clerul, monahii și credincioșii Bisericii Ortodoxe Române păstrează pacea și
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
unul din simbolurile renașterii vieții monahale, culturale și spirituale dar și a credinței pe pământurile Munteniei și Olteniei, exemplu de demn urmat pentru noi în așezarea corectă și autentică a Bisericii în relația cu societatea actuală atât de supusă presiunilor secularizării și relativizării oricăror valori morale. Mănăstirea ctitorită de Sfântul Antim cu Hramul „Tuturor Sfinților” din București este nu numai spațiu fizic, concret a slujirii lui Dumnezeu în post, rugăciune, smerenie și ascultare, ci și izvor de viață creștină, loc de
SFANTUL ANTIM IVIREANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372660_a_373989]
-
unul din simbolurile renașterii vieții culturale, spirituale și nu în ultimul rând monahale, pe pământurile Munteniei și Olteniei, exemplu de demn urmat pentru noi în așezarea corectă și autentică a Bisericii în relația cu societatea actuală atât de supusă presiunilor secularizării și relativizării oricăror valori morale. Mănăstirea ctitorită de Sfântul Domnitor Neagoe Basarab din Curtea de Argeș cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” ce adăpostește sfințitele moaște ale Sfintei Mucenițe Filofteea și totodată are (și) statutul de Catedrală Arhiepiscopală a Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului
DESPRE DOMNITORUL NEAGOE BASARAB... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373054_a_374383]
-
cuvinte, este o carte care nu va trebui să lipsească din biblioteca oricărui intelectual din Episcopie și, în special, a preoților. Este o carte de care aveam nevoie stringentă în această perioadă când Creștinismul, în general, trece prin momente de secularizare, fenomen de care nu este scutită nici Ortodoxia. (Cf. Andrei Fărcaș - http://www.graiul.ro/2016/ 01/22/o-lucrare-exhaustiva-despre-ortodoxia-maramureseana/ - 22.01.2016/09.03.2016). * Cea de-a două lucrare a ieșit de sub tipar, tot la sfârșitul anului trecut, și
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
nostru către îndumnezeire și, iată ce ne-a răspuns, în cele ce urmează, din prea multa-i sa dragoste și experiență: 1.- Este perceput Iisus Hristos ca fiind „ieri, azi și în veci Același” în lumea de astăzi, în condițiile secularizării la care, din păcate, suntem cu toții părtași, într-o mai mică sau mai mare măsură?!... - Iisus Hristos este Același, noi însă nu. Trebuie să ne apropiem mai mult de El, în sensul real, euharistic, prin învățătura Bisericii, prin Sfintele Taine
ÎMPĂRTĂŞANIA ÎNSEAMNĂ CÂŞTIGAREA ÎMPĂRĂŢIEI LUI DUMNEZEU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372269_a_373598]
-
să împărtășească doctrina marxistă, veneau la mănăstire pierduți în anonimatul mulțimii pentru a se reculege sau a se confesa. În prezent, când România trăiește o teribilă criză economică, juridică și socială, mănăstirile și bisericile creștine cunosc o reînnoire fără precedent. Secularizarea dorită de propaganda atee comunistă n-a putut să-și atingă scopul, ci, dimpotrivă, a provocat reacția inversă, adică reînnoirea religiosului de orice fel. Și, în contextul în care, de o parte viața socială pare să devină tot mai nesigură
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
modernitatea, ci faptul că prin aceasta se urmărește distrugerea a ceea ce, de fapt, Dumnezeu a făcut și a spus că este Bine. O lume fără Dumnezeu. În această lume haotică dezlănțuită, o lume a schimbărilor, a incertitudinilor, a insecurității, a secularizării și globalizării, practic, vor exista creștinii și ceilalți, poporul modernității, în așteptarea Apocalipsei. În al doilea rând, trăirea credinței creștine ortodoxe autentice ne învață faptul că nimic nu poate modela mai bine sufletul unui creștin în afară de smerenie. Viața creștină ortodoxă
“CUNOAŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378678_a_380007]
-
în frunte Rusia". Giers vrea să joace rolul intermediarului între guvernul Cuza și patriarhale, și să controleze negocierile care ar conduce spre vărsarea unei părți a veniturilor mănăstirilor la statul român. Cuza tranșează problema prin forță și decretează în 1866 secularizarea pământurilor mănăstirești. Relația Principatelor cu rușii, importantă, este ocultată printr-o compensare diplomatică orientată spre susținerea franceză. Cuza este constrîns să abdice în 1866 printr-un complot care-i unește pe conservatori și pe liberali. Căderea lui Cuza și ascensiunea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
politicei neatârnării, având cea mai credincioasă și neobosită mână de ajutor în Constantin Negri. Toate atributele unei neatârnări reale s-au câștigat de către Vodă Cuza esceptînd firma acestei realități. În faptă juridicțiunea consulară și-a pierdut terenul sub domnia lui, secularizarea averilor închinate s-au operat, deși călugării greci se gerau în supuși ai puterei suzerane, ai Porții, s-au înființat o armată relativ numeroasă și completă, s-au proclamat neatârnarea bisericii naționale pe baza vechilor drepturi ale Mitropoliei Moldovei și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ocazia unei simple afaceri comerciale, în privința căreia e un adânc mister cum ea a degenerat într-o chestiune internațională, unele puteri se înțeleseseră, între ele ca să exercite o presiune asupra și în contra statului român. Ce deosebire estremă între aceasta și secularizarea mănăstirilor închinate - afacere de valori imobile de câteva miliarde - care, deși întîmpinase împotriviri puternice din partea unora dintre puterile subscriitoare ale Tractatului din Paris, totuși autonomia noastră a știut atunci a se face îndestul de respectată - prin Cuza Vodă și Negri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și nemaipomenită acordată Iașilor. Acele petece de moșii despre cari se pretinde c-ar fi prețuind zece milioane de lei vechi, sânt pendente, în cea mai mare parte cel puțin, de biserici din Iași; chiar și veniturile se întrebuințau, înaintea secularizării, conform obiceiului vremii, pentru cult și pentru școale; astăzi s-ar întrebuința pentru școale în prima linie, apoi pentru cult: iată dar toată deosebirea. E oarecum un drept natural al orașului Iași, și de la un consiliu comunal ca cel de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Chiar daca Cuza Vodă a oferit, din grație domnească, un dar din partea țării spre a îndulci inimele clerului grecesc pentru {EminescuOpXI 154} pierderile meritate, acel dar, refuzat odată, nu constituie nici un drept pentru Locurile Sfinte. Dreaptă sau nedreaptă, bună sau rea, secularizarea s-a aplicat în toate țările Apusului european, față cu o biserică cu mult mai puternică decât cea grecească din Constantinopol, față cu o biserică, în sfârșit, care e unitară în privire ierarhică, ceea ce biserica orientală nu este. Unitatea bisericei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
n-a căutat a-și da o importanță umanitară, îngăduitoare, universală, nimeni nici nu i-a dat-o. Papa de la Roma nu era un arhiereu italian; patriarhul din Constantinopol însă nu-i nimic alt decât au arhiereu grec. Daca deci secularizarea s-a îndeplinit în țări catolice, cu cât mai mult era și naturală și justă față cu autorități ecleziastice străine și poporului și statului nostru, autorități cari reprezentau o naționalitate și în decadență și antipatică popoarelor Peninsulei. Dar, precum am
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cât mai mult era și naturală și justă față cu autorități ecleziastice străine și poporului și statului nostru, autorități cari reprezentau o naționalitate și în decadență și antipatică popoarelor Peninsulei. Dar, precum am zis, dreaptă sau nedreaptă, bună sau rea, secularizarea a trecut în dreptul public al statelor, mai ales față cu averile religiei domnitoare. Toate pretențiile acestea au drept bază umanitatea lui Vodă Cuza, care voia să le dea ceva, nu ca despăgubire, căci o asemenea nici n-aveau dreptul de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
adevărat, e măcar cu putință în România. Cari sânt oare actele reacționare ale dreptei conservatoare? La unirea țărilor, la alegerea unui Domn, au luat parte cu votul și cu fapta conservatorii actuali, precum se poate constata din discuțiile Adunărilor ad-hoc. Secularizarea averilor închinate se propune și se obține cu unanimitate de voturi de cătră un actual conservator. Oborârea privilegiilor, egalitatea civilă și instrucțiunea populară se datoresc conservatorilor. Constituția liberală de astăzi se propune de un guvern în majoritate conservator, se admite
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
grecilor, aceasta se datorește liberalilor; daca, în fine, toate punctele liberale și naționale ale Constituției de astăzi: abrogarea privilegiilor, egalitatea civilă și socială, libertatea conștiinței, accesibilitatea tuturor la funcțiile publice, repartiția fără osebire a dărilor, sinodalitatea autonomă a bisericei române, secularizarea averilor închinate, c-un cuvânt, dacă toate reformele cari le avem de bine de rău s-au votat de Adunarea ad-hoc din Moldova, compusă din conservatorii actuali, atunci toate acestea se datoresc d-lui C. A. Rosetti. Nu e nici
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
omului în ordinea universală: omul cumpănește așezarea condiționatului (natural) și a Necondiționatului (Absolutul); el este element de ordine în lume. Această topică universală corespunde unei viziuni de ontologie umană necesară, cred, în tabloul cultural contemporan în care, de o parte, secularizarea tulbură nevoia de absolut a omului într-o încercare de refacere a ordinii lumii în absența transcendentului divin sau a imanentului spiritual, iar pe de altă parte, reacția la această mișcare riscă, paradoxal, să elimine omul însuși din spațiul umanului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și discursul rostit de M. Kogălniceanu cu acest prilej. Când Al. I. Cuza este ales domn și în Țara Românească, Bolintineanu elogiază evenimentul (O pagină frumoasă în istoria țării). Publicația a susținut pe domnitor în toate reformele întreprinse (reorganizarea armatei, secularizarea moșiilor mănăstirilor închinate, împroprietărirea țăranilor), prin paginile lui I. Ghica (Reflecții politice), Cezar Bolliac (Unitatea României), Radu Ionescu (Unirea, o eră de progres) și reluând studiul lui N. Bălcescu, Despre starea soțială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite
DAMBOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286660_a_287989]
-
pe tracțiunea animală, ceea ce limita distanța Și numărul călătorilor. Principalele motive pentru care în această etapă a crescut interesul oamenilor pentru călătoriile în alte țări au fost: creșterea veniturilor, lărgirea unor categorii sociale - negustorimea Și micii industriași, efectele reformei Și secularizarea învățământului. Perioada căilor ferate reprezintă a doua etapă, când trenurile Și vapoarele cu aburi au modificat oportunitățile de transport. Impactul introducerii căilor ferate în Marea Britanie Și ulterior în Europa Și America de Nord a fost imens. Tabelul 2.1 Numărul kilometrilor de
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]