398 matches
-
numit „normativitate slabă”, cu o referință oblică la „gândirea slabă” identificată de Gianni Vattimo ca trăsătură a „modernității târzii”, numele dat de el epocii noastre, îndeobște desemnată prin termenul postmodernitate 8. Failibilitatea radicală a ființei umane, principiu moral-epistemologic-politic fundamental, versiune secularizată a unei cunoscute dogme religioase și cheie a pesimismului antropologic al lui Soros, este principala garanție că societatea deschisă nu se va închide, nu va deveni la rândul ei utopie. Dar, chiar „slabă”, normativitatea lui Soros distinge riguros între valori
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Florenței, sunt înlocuite cu nuvele, novella, povestirile Decameronului; se pare așadar că singurul antidot pentru viață este viața însăși. Dacă lumea brigatei este una morală, în mod deosebit în antiteză cu cea din povestiri, este vorba totuși despre o morală secularizată, preocupată doar de viața mundană. [...] Decameronul este cu siguranță interesat de propunerea unei moralități care singură să poată asigura perpetuarea societății umane așa cum o știm. Cu toate acestea, faptul că nimic nu poate fi cunoscut cu certitudine, deplin, rămâne mesajul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
inimii, ci sunt aduse îndată, de la prima aruncare și răsărire în inimă, lui Hristos.” Un aspect important pentru noi este acela de a ști dacă rugăciunea va avea un efect benefic în planul relațiilor sociale, mai ales în societatea noastră secularizată. Rugăciunea și porunca iubirii de Dumnezeu rodesc iubirea aproapelui. Cu aceeași iubire și rugăciune cu care cuprindem pe Dumnezeu să cuprindem și pe aproapele. Dumnezeu și aproapele sunt realități fără de care creștinii nu se pot mântui. De aceea, spunem că
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ale unei vieți închise doar în orizontul pământesc. își poate umple viața cu un conținut infinit. Dar cel care se roagă aruncă și spre semenii săi punți mai valabile decât punțile fragile și superficiale, ce se găsesc într-o societate secularizată. în fond, toți oamenii doresc astăzi mai mult ca niciodată, o astfel de punte. Dar ei nu au descoperit faptul că aceste punți nu se pot afla decât prin rugăciune. După convingerea noastră, cei ce se roagă pot nu numai
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
la demararea creșterii. Schimbările culturale profunde pe care le-a cunoscut Occidentul în anii 1960 și 1970 încurajează cercetarea. Noua eră care a început este numită, după unii autori, postmodernă, postindustrială (Bell, 1973), narcisistă (Lasch, 1978), hedonistă, individualistă (Lipovetsky, 1983), secularizată (Rémond, 1998), postmaterialistă... Ipoteza postmaterialistă a lui Roland Inglehart (începând cu 1971) deschide o gamă largă de investigații empirice. O altă serie de inițiative i se datorează lui Milton Rokeach (1973). În 1981, o primă anchetă internațională comparată, folosind același
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
realitate: bunăoară, de la Emil Cioran luciditatea dureroasă cu care „scepticul de serviciu” scrutează tradiția și identitatea culturală a românilor, dar și iluziile omului occidental și ale omului în genere; de la Mircea Eliade dialectica sacrului, lectura „semnelor” și soteriologia, propuse omului secularizat pentru a-și depăși paupertatea ontologică. Cu toată încărcătura ei de disperare și de scepticism, literatura lui S. nu își refuză rostul de a provoca, de a neliniști spiritele și de a propune soluții. E unul din puținii scriitori de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
Astfel, modernizarea nu se realizează în mod linear, așa cum a susținut una din abordările la modă (Rostow, Lenski), căile de dezvoltare fiind multiple, și putând exista înapoieri sau întoarceri la stadii anterioare de dezvoltare; societățile nu devin mai raționale, mai secularizate, pe măsură ce se industrializează (credințele și practicile religioase persistă în ciuda industrializării și modernizării intense); schimbarea culturală produsă prin modernizare nu înseamnă neapărat americanizarea societății (de fapt Statele Unite prezintă tabloul unei societăți mai tradiționaliste decât țări la fel de prospere din Nordul Europei). Iar
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
treptat alte baze ale loialității (naționale), în timp ce ideologiile semnificative și-au pierdut puterea de a aduna suflete și trupuri pentru a le direcționa spre un țel comun (Habermas 1976, 1985). Această soluție materialistă la criza latentă de legitimitate a societăților secularizate n-ar trebui să fie o surpriză pentru realiștii al căror scepticism a făcut mult pentru a denunța valoarea reală a multora dintre aceste ideologii. Într-adevăr, tragica ambiguitate a unei raționalizări extinse în toate sferele vieții și a unei
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
masa neutră, ușoară, escamotabilă, patul fără picioare, fără cadru, neacoperit, un fel de grad zero al patului, toate obiectele alcătuite din linii "pure" care nici măcar nu mai par ceea ce sunt, reduse la structura cea mai simplă, ca și cum ar fi definitiv secularizate: ceea ce s-a eliberat în ele și care, eliberându-se, a eliberat ceva în om [...] e propria lor funcție" (ibidem, p. 13). 345 Ibidem, p. 14. 346 Ibidem, pp. 27-28. 347 Ibidem, p. 45. 348 Aceeași idee este remarcată și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Europene în vederea adoptării unei legislații universale a drepturilor naturii. Dacă citim în cheie religioasă această inițiativă, atunci avem de-a face, în fond, cu o fetișizare desacralizată (în cheie juridică) a Magnei Mater. Cultul ei străvechi cunoaște astăzi forme noi, secularizate, dar înnobilate oarecum cu o ,,spiritualitate fără religie" una de tip New Age în genul celei definite de Sam Harris în cărțile sale. Natura și pământul sunt acum entități vii, interconectate cosmic și universal. Trebuie în mod obligatoriu protejate asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
aceste emoționalități"183. Așa cum știm cu toții, Franța modernă s-a declarat un stat laic și nu a cultivat apoape deloc prezența religiei în spațiul public. Religia a devenit o afacere privată. A fi om religios însemnă, în această logică exemplar secularizată, a fi om capabil de o trăire intimă, profundă, în raport cu Dumnezeu. În ordinea tragediei din 7-9 ianuarie 2015, foarte semnificativ îmi pare a fi faptul că nici astăzi Franța nu recunoaște minoritățile religioase ca atare. Patria Revoluției de la 1789 a
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
înființat de Lillian Openheimer. Până la această dată, origami era mai degrabă o activitate recreativă pentru copii sau de amuzament pentru adulți, rădăcinile simbolistice legate de religios și ceremonie din est fiind abandonate sub influența curentului vestic al unei societăți puternic secularizate. În timp ce niponii acordau o mare însemnătate culorilor hârtiei, fanteziei și integrării obiectului creat în universul ambiental, vesticii puneau accent, sub influența lui Vicente Palacios, pe multitudinea de forme, pe ceea ce se poate “realiza din nimic”. Marele pictor Katsushika Hokusai realizează
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
există) la spațiu, nivelul unităților sintagmatice, corelate între ele în diacronie prin relații logico-simbolice de tip "sintactic", poartă marca prezenței scenariului. Singura diferență ar consta în faptul că ideologiile țin mai curând de vocabularul politic al spațiului profan (nu doar secularizat, mă refer la putere în general), în timp ce unitățile mitologice, religioase, credințele au în comun faptul că spațiul la care trimit (cadrul narativ) sau în care sunt manifeste (cadrul ritualic sau ceremonial) stau obligatoriu sub semnul sacrului. Am introdus la acest
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Orientului European, cea aparținând bisericii ortodoxe [...] Nu va da naștere, însă, unei direcții atât de celebre ca aceea provocată de muzica romano-catolică (mai târziu și de cea protestantă) - așa-numita muzică „cultă” sau „clasică” - și nici nu va genera ramuri secularizate, care să pătrundă în sala de concert. Va rămâne timp de secole în biserică, influențând desigur uneori și creația „cultă”, schimbându-și doar în mică măsură fizionomia”. 4. DECĂDEREA CÂNTULUI GREGORIAN ȘI DEZVOLTAREA FORMELOR POLIFONICE În perioada Evului Mediu târziu
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
nu este ea o simplă reacție, care rămîne în interiorul secularizării și o exacerbează? Nu mă refer la abilitatea cu care avocații unei culturi integral religioase folosesc din plin, pentru a lupta și a-și difuza mesajul, tehnologiile obținute de știința secularizată. Nu mă refer nici la faptul că fundamentaliștii știu să profite, pentru a-și reface rețelele și influența, de drepturile democratice, înfiripate după fiecare relaxare a regimurilor autoritare din țările islamice și asigurate continuu de regimurile democratice occidentale : dreptul de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cultural al societății respective. E cazul Iranului, unde regimul șahului s-a prăbușit, fiind înlocuit de regimul fundamentalist actual. Ca atare, autorul pornește de la starea actuală a societăților musulmane unde mare parte din viața publică se desfășoară după norme occidentale secularizate, unde există diversitate de facto, căci religia, factor important în identitatea individului, nu sufocă totuși alte dimensiuni ale acestei identități pentru a propune un model al democrației legitimate de valori religioase. Acestea din urmă ar da principiile generale, cadrul de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
libertatea de conștiință valori esențiale, pe care le apără în concordanță cu principiile democratice, dar într-un orizont mult mai vast decît cele din urmă. Libere (sau mult mai libere decît în trecut) față de puterea politică, Bisericile pot oferi lumii secularizate imaginea, familiară și totodată aparte, mirabilă, a unor instituții care, active într o măsură mai mică sau mai mare în societățile noastre, nu se reduc totuși la social și istorie, ci străbat dincolo de orizontul lor. Pe lîngă rolul ei propriu-zis
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din partea privitorului o schimbare de perspectivă. Asemenea sensuri au încetat să facă parte din vocabularul comun al societății mari. Nu mai sînt livrate de-a gata, explicitate de instituțiile religiei, promovate în mod normativ și oficial. Dar, dacă epoca noastră secularizată a anemiat pînă la desființare puterea descendentă a sensului religios, ea descurajează totodată tendința de a-l instrumenta. Dacă instituțiile religiei nu mai dețin monopolul, asigurat prin lege, asupra gestionării sensului, devine în schimb mai evidentă deosebirea dintre autoritatea propriu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să argumentez că Occidentul actual nu este un pustiu din care orice verticală a sensului să fi pierit, ci că el oferă un spectacol simbolic în multe privințe prețios, apt să stimuleze discernămîntul spiritual. Prin chiar singularitatea ei de lume secularizată, modernitatea tîrzie poate face semn un semn nou, despovărat de conformism spre teme perene, pe care ca valoare de adevăr. Mai e nevoie oare să amintim că aspectul de autoritate, el însuși confundat cu exercitarea unei puteri instituționale, l-a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să le rostească. Ireductibilitatea religiei la normă socială, formele tradiției care cheamă spre o perpetuă depășire, în sfîrșit, abordarea paradoxală a absolutului în tensiunea dintre via affirmativa și via negativa , toate acestea pot fi exersate pornind de la priveliștea lumii noastre secularizate. Noutatea ei constă în faptul că nu ne mai putem închide într-o religie ca într-o cetate, ci trebuie să dăm seama, din interiorul propriei tradiții, de diversitatea lumii și de universalul țintei care ne orientează căutarea. Dar, dacă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
înțelege această lume, toate conceptele fiind situate istoric și funcționând ca simple chei și scheme de orientare. Poziția tradiționalist-teologică se prelungește în secolul al XX-lea în științele sociale prin intermediul intelectualismului idealist, ce nu este, în fapt, decât o teodicee secularizată. Doar de curând, ne spune sociologul român, am reușit să adoptăm și față de realitățile umane și politice acea atitudine eliberată de toate tradițiile și autonomă pe care lumea modernă, așa cum o știm, a fost clădită. A. Golopenția se îndepărtează de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în goana după lucrurile urgente omul uită de fapt de cele fundamentale și cu adevărat folositoare ale vieții lui, iar grijile lumești exterioare devin apăsătoare Și înrobitoare și-i răpesc timpul care ar trebui dedicat rugăciunii, meditației, lecturii etc. Omul secularizat, atunci când este atins de boli sau de oarece suferințe ori necazuri, devine debusolat, nu le înțelege taina, noima, rostul și modul cum le poate depăși sau cum poate urca, valorizându-le, mai aproape de Dumnezeu. Viața de acum este ca o
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
de exemplu, a căutat în interiorul omului dovada credinței sale, încercând să înțelegă dorința transcendentului. Un loc aparte l-a ocupat Romolo Murri (1870-1944), exponent a ceea ce s-a numit modernism social, deoarece a încercat să împace valorile catolicismului cu democrația secularizată modernă (M. Guasco, Romolo Murri e il Modernismo, Cinque Lune, 1968 și R. Garcia de Haro, Historia teologica del modernismo, Eunsa, Pamplona, 1972). 144 Papa PiusX, Enciclica Pascendi, 1907. 145 Idem, Enciclica Pieni l"animo, 1906. 146 Idem, Carta al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]