52,615 matches
-
e nici ușor, nici rapid -, daca nu crezi că ai o șansă reală de a fi admis. Așa că studenți la Stanford ajung, de regulă, “cei mai buni dintre cei mai buni”. Am subliniat “de regulă” pentru că în orice sistem de selecție de pe lumea asta pot să apară erori. Am să revin de îndată la această idee, dar dați-mi voie să vă prezint câțiva dintre oamenii cu care am ajuns acum doi ani să fiu coleg și realizările lor: Doctorul Sanjeev
Sindromul impostorului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82394_a_83719]
-
a gândi pozitiv și de a vedea mereu ce e mai bun în jur și în oameni, pe de o parte, și spiritul lor antreprenorial și mai ales dezvoltarea explozivă din Silicon Valley, pe de altă parte. Corect, este o selecție foarte dură însă este făcută cu cap. Numai în acest mod poți să controlezi valorile intrate și să ai garanția că șansele ca numărul celor care nu vor confirma o să fie foarte scăzut.
Sindromul impostorului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82394_a_83719]
-
sâmbătă ) pozele , pls . Merci Salut, Gabriel! N-am uitat de promisiunea făcută, dar, după cum vezi, nici pe blog n-m apucat să scriu ceva despre ce s-a întamplat sâmbătă. Abia azi a primit fotografiile și încercam să facem o selecție. Probabil că până la sfârșitul acestei săptămâni vi le vom trimite. Ți-am urmat sfatul și am luat echipament de pe Bikewear.ro . Livrare rapidă și produse de calitate.
Bucureşti – Ploieşti, tura de toamnă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82562_a_83887]
-
dau drumul pe această pantă alunecoasa: trenulețele și cititul. Bunicul era un om informat, căruia îi plăcea să facă totul cu mâna lui, așa că bibliotecă era plină de titluri precum Cultură coacăzului, Alimentația sănătoasă sau Betoane și mortare. În această selecție destul de arida pentru un copil de vârstă școlară, se găseau, totuși, si cateva cărți de povești. Pe una mi-o aduc aminte și acum. Era un volum editat, cred, prin anii ’50 sau ’60. Nu mai avea coperta, dar părea
Cartea copilăriei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82596_a_83921]
-
preconcepute?... @john smith, luminează-mă, înțeleptule! Eu n-am observat greșeli de gramatică, dar poate nu sunt atât de inteligență că john smith... 2 observații: 1. n-am văzut să fi avut vreodată la leresti vreun coacăz și 2. ce selecție aleasă de povești...numai ale popoarelor pretine în ale crezului comunist. numai indienii fac notă discordanta ;)) Îți împărtășesc părerea că plăcerea lecturii se formează în copilărie. Încă am în nări mirosul de carte de bibliotecă, revăd scaunul “meu” verde care
Cartea copilăriei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82596_a_83921]
-
vă mai spun și că omul nostru conduce echivalentul unui tanc pe patru roți. Știu că-mi citește blogul și mai știu că mai sunt nenumărați alți inconștienți că el. E drept că Sărbătorile îi răresc printr-un proces de selecție naturală. Dar în fiecare an apar alții noi, pentru că stocurile de prostie din sacii Moșului sunt inepuizabile. Dacă și-ar pune doar viața lor în joc, n-aș avea nicio problemă. Dar în pariul asta pe care-l fac cu
Crăciun fără victime by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82660_a_83985]
-
a lecturii textelor. Bucurîndu-se de eleganța rafinată a tuturor tipăriturilor vulpesciene, cu reproduceri de gravuri în lemn și de anluminuri din Les Trčs Riches Heures du Duc de Berry, volumul Deocheatele reprezintă o excerpta, ,altfel spus - aflăm din Preambul - o selecție de extrase din cele 3 ample volume ale culegerii complete a scrierilor marelui poet medieval francez François Villon, Opera omnia, lucrare plănuită și definitivată numărînd peste 1400 de pagini. Realizarea acestei ediții integrale este rămasă, pentru moment, în stadiu de
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
prin Europa devastată de război. Inceput cu istoria ajungerii lui Septime Gorceix în România, care ocupă însă mai puțin de o treime din întregul text, Ťavertismentulť continuă cu precizări de natură tehnică despre felul în care a fost lucrată antologia. Selecția i-a aparținut lui N.Iorga, el Ťputea alege judicios din producția istorică și literară a țării saleť, dar o contribuție a avut și Septime Gorceix, a eliminat fragmentele Ťpe care cu greu publicul francez le-ar fi înțeles ori
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
o culme a ironiei să te cheme Urechia și să fii surd... Născut în 1897, Vasilică Urechia - cum îi spuneau cei apropiați - a publicat, la 72 de ani, primul și singurul său volum: Schițe memorialistice (E.P.L., 1969), în fapt o selecție extrem de restrînsă din manuscrisul încredințat editurii. Am fost și eu implicat în destinul acelei cărți, întocmindu-i ca referent extern o călduroasă recomandare. Autorul și-a manifestat gratitudinea dăruindu-mi o copie manuscrisă a bucăților neincluse în volum (85 de
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
precum și a celor presupuse a nu-l interesa pe ipoteticul lector de corespondență caragialiană." Prilej de a aprecia că Editura pentru Literatură Națională ar fi procedat mai cuminte dacă ar fi încheiat ediția cu volumul al doilea, conținând acea riguroasă selecție de epistole. Totuși, ideea unui tom cuprinzând integralitatea corespondenței caragialiene află o fărâmă de bunăvoință la cronicar, citând, din ediția în două volume, din 1971, de Opere largile referințe la aplicațiile de ortografie, ortoepie, la "fonetica specială" a clasicului, din
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
Zamfirescu, un desăvârșit cult al artei clasice și ca Alecsandri o nețărmurită iubire de tradiție și folclor. Căutarea acestor elemente, în operele foarte numeroase pe care le discută și le propune spre lectură, va forma o preocupare constantă. Spiritul de selecție al poetului este altminteri foarte larg, el arătându-se primitor pentru aproape tot ce înseamnă valoare în literatura română. Comentariile lui, bizuindu-se pe noțiunile de tradiție, folclor, clasic, specific, poezie pură, nu instaurează noi judecăți de valoare; ele exprimă
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
scos din flăcări; pagini din romanul Venin de mai, de pildă, au fost recuperate după ce aproape fuseseră mistuite de flăcări, căci, așa cum ne semnala încă acum patruzeci de ani Constandina Brezu, Vinea "și-a supus propria arhivă celei mai necruțătoare selecții posibile: autodafeul (fapt petrecut între 1960-1964; n-am putut detecta cu precizie data)". La prima vedere, pare că scriitorul a făcut doar o epurare critică și estetică a textelor sale. Dar, în continuare, Constandina Brezu - autoarea unui fișier al postumelor
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
Simion, coordonatorul colecției, nu i-a semnalat-o după ce mi-a mulțumit atât de personal pentru expedierea ei? Și mai e ceva, la capitolul Referințe bibliografice. Dl Coloșenco semnalează în finalul ediției - selectiv, zice, și așa și este, numai că selecția e dirijată - o mulțime de articole și studii, unele din ele ocazionale publicate în ziare cu prilejuri aniversare. De aici lipsesc însă (tot întâmplător?) trei articole publicate de mine între 1988 și 1990 în cea mai importantă revistă de lingvistică
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
Viorel / p. 44 George Roca, Australia /p. 45 Pagina bilingvă: /p. 47 Relu Coțofană /p. 47 Sebastian Golomoz /p. 49 Enrique Anton Sanchez Liranzo, trad.re în l. română: Ioan Friciu /p. 51 Pagini de istorie: Arta greacă /p. 53 (selecție și prezentare: George Gh. Ionescu) Din lirica universală: Mihail Lermontov /p. 56 (traducere: Alexandru Philippide); selecție și prezentare: Elena Loghinovski Proză scurtă - Parcul Înverzit din Mijlocul Cenușiu al Orașului /p. 57 autor: Octavian Lupu, București Eseu - Despre Armonie /p. 59
CE VOM CITI ÎN LUNA APRILIE, 2016, ÎN REVISTA NOMEN ARTIS... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380610_a_381939]
-
Sebastian Golomoz /p. 49 Enrique Anton Sanchez Liranzo, trad.re în l. română: Ioan Friciu /p. 51 Pagini de istorie: Arta greacă /p. 53 (selecție și prezentare: George Gh. Ionescu) Din lirica universală: Mihail Lermontov /p. 56 (traducere: Alexandru Philippide); selecție și prezentare: Elena Loghinovski Proză scurtă - Parcul Înverzit din Mijlocul Cenușiu al Orașului /p. 57 autor: Octavian Lupu, București Eseu - Despre Armonie /p. 59 - autor: Vavila Popovici, Carolina de Nord Din lirica universală: Erza Pound /p. 62 (traduceri: Petru Dimofte
CE VOM CITI ÎN LUNA APRILIE, 2016, ÎN REVISTA NOMEN ARTIS... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380610_a_381939]
-
Erza Pound /p. 62 (traduceri: Petru Dimofte și Ion Caraion) Roman Foileton: Setea zeilor de Anatole France /p. 63 (continuare din nr. 3 (55)/2016) - traducere și note: Lucia Patachi Din lirica poloneză - Aleksander Nawrocki /p. 68 (traducere: Valeriu Butulescu), selecție și prezentare: Luisa Adela Toma Interviu: - cu actrița Ruxandra Grecu - autor: Viorela Codreanu Tiron /p. 69 -cu poetul Vasile Hatos - autor: Mihaela Talabá /p. 72 Pagină de cronică - Atingerea divină a realului într-o carte a lui Gibran Kahlil / p.
CE VOM CITI ÎN LUNA APRILIE, 2016, ÎN REVISTA NOMEN ARTIS... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380610_a_381939]
-
fără ca natura lor centripetă să fie în vreun fel amenințată. în absența oricărei pete de culoare, desenele lui Kazar sînt acum intens policrome pentru că insesizabilele vibrații ale liniei transmit centrilor optici sugestii atît de diferite încît mental începe o subtilă selecție tonală. Prin toate aceste elemente, pornind de la organizarea imaginii și sfîrșind cu luarea în posesie a privitorului, Kazar se manifestă încă asemenea Creatorului, asemenea unei instanțe care își asumă deplin responsabilitatea propriilor acte și gesturi. În etapa următoare, însă, totul
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]
-
o simplă ambianță. Cercetarea caracterului uman are toate șansele să releve dinamica receptării mesajului sonor, să surprindă procesele care privesc viteza și intensitatea adaptării unui subiect la un opus muzical, posibilitățile de aprehendare ale acestuia ori finețea ce operează în selecția răspunsurilor la stimulii unor muzici pline de varii încărcături emoționale. În principiu, orice meloman deține un potențial afectiv, un depozit ce trebuie livrat și fructificat. În fapt, energia iscată de actul receptor este fie disponibilizată în acțiuni constructive, sporitoare, în
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
știința autorului - de a relata, de a descrie, (vai...ieri, de a zugrăvi!), de a-și imagina, de a transpune (nu de a transfera, pentru că nu mai e în stare, uitarea este deja instalată): deci, acel aide-mémoire implică involuntar o selecție. Și atunci, vorba unora de la televiziunile actuale, despre ce vorbim? Să ne înțelegem - încă nu s-a inventat o religie a clipelor? Degeaba zicea Faust clipei să nu zboare? Putem să fim noi contra timpului pe care îl mai și
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
era cazul!) când îi dicta cuvinte numai în limba română, astfel încât și primul să înregistreze ieșirea din timp. Ce ne facem însă că și Eliade a avut jurnal, amintiri - toate depănate, ca în basmele românești - , toate fixate dincolo de vreme, cu selecții lexicale (subiective?!) care i-au nemulțumit pe unii, iar pe alții i-a exasperat, acuzându-l (postum!) de camuflaj intenționat. Mircea Eliade a simțit „teroarea istoriei” în propria-i biografie. A mai avut rost să mai desfacă firul în patru
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
din presa actuală par să folosească această pereche lexicală cu măsură și doar din nevoia de variație stilistică, introducînd o marcă a perspectivei deținuților înșiși. Citatul următor ilustrează trecerea de la oficial la informal, de la perspectiva exterioară la cea interioară, prin selecția sinonimelor: "Situația de la Penitenciarul de maximă siguranță din Baia Mare s-a calmat, dupa ce conducerea închisorii a promis că va rezolva o parte dintre cererile deținuților. Aceștia au început să lovească gratiile celulelor cu tot ce aveau la îndemână, în
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
care toate cunoștințele ei să fie sedimentate riguros, înseamnă că ideea unui depozit înzestrat cu o memorie infailibilă căreia să nu-i scape nimic e o simplă vedenie pe care tradiția culturală ne-a imprimat-o în minte. În realitate, selecția pe care istoria o operează la nivelul cunoștințelor a făcut ca cea mai mare parte a cunoștințelor omenești din trecut să se piardă, lucru cu atît mai valabil în cazul unei discipline non-cognitive cum e filozofia. Cam tot ce știm
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
cea mai mare parte a cunoștințelor omenești din trecut să se piardă, lucru cu atît mai valabil în cazul unei discipline non-cognitive cum e filozofia. Cam tot ce știm astăzi din trecutul filozofiei e rezultatul unor întîmplări combinate cu o selecție impusă de factori politici sau religioși. Nu e ioc de necesitate în istoria filozofiei, cu atît mai puțin urme ale unui spirit universal care să se oglindească în toate sistemele filozofice. Fiecare filozof a cîntat pe limba lui, și tot
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
nu ținte minte decît cunoștințele de care face uz în mod constant, restul uitîndu-le cu o eficiență care îl face ca nici măcar să nu-și amintească că le-a învățat vreodată, tot așa memoria omenirii reține numai cunoștințele pe care selecția politică sau religioasă le-a considerat importante. Cîte polemici și cîte dezbateri teoretice nu au existat și s-au stins atît de complet încît de pe urma lor nu s-a mai păstrat nimic! Sau invers, patimi teoretice care altădată au degenerat
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
nu s-a mai păstrat nimic! Sau invers, patimi teoretice care altădată au degenerat în certuri, crime sau chiar schisme le privim astăzi cu o indiferență senină, și nu putem înțelege de ce odată s-a putut muri pentru ele. Această selecție a ideilor filozofice după criterii nefilozofice face ca istoria filozofiei să nu fie creștere treptată, ca o scară luminoasă care ar răspunde, chipurile, unei necesități a spiritului. Nu a existat decît o selecție în care întîmplarea politică sau climatul religios
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]