422 matches
-
Anca Murgoci Părintele Marcel Răduț Seliște și-a așternut cele mai frumoase gânduri către Regele Mihai într-o scrisoare emoționantă. "Majestatea Voastră, plecând sufletul nostru în fața Tronului și a Țării, îi mulțumim lui Dumnezeu că v-a binecuvântat cu viață lungă și cu puterea de a
Scrisoare emotionanță de la un preot către Regele Mihai by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/52698_a_54023]
-
mai vechi, probabil de origine dacică, precum Bârsa, Bârlad sau Bârzava, radicalul bâr însemnând oaie. Mai există și antroponimicul masculin Bârcă, cu un eventual echivalent feminin, Bârca. Numele de Siliștea Crucii arată că acolo a mai fost un sat, o seliște, conform termenului slavon, marcată de o cruce. Satul Urzica dezvoltându-se, o parte dintre locuitori au roit , adică s-au mutat mai încolo, mai aproape de ogoarele lor, formând un pui de sat, Urzicuța, care este mai mare acum decât matca
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
am întărit, de la noi, în țara noastră Moldova, ocinele și dedinele lor drepte, din uricele lor drepte cu privilegii ale bunicului lor Ignat Stolnic, ce lea avut de la străunchii noștri... satul pe Prut, unde a fost Ștefan Negrul, si o seliște la Sărată, la rediul lui Terchilă și unde a fost Fîntînă lui Afendicici și jumătate din Jemăroaia, partea de sus. Toate acestea mai sus scrise să le fie lor de la noi uric cu tot venitul, lor și copiilor lor și
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
de la Ministerul de Interne Consilierul Fon- Bradke; În realitate, pămîntul a fost repartizat peste 6-7 ani de la emiterea Decretului. Țăranii din sat, care aveau familii, le-au fost repartizate așa numitele ,Nadeluri, , care constituiau în jurul la 8 ha. pămînt arabil, seliște și toloaca. Bucuria țăranilor din sat nu le-a fost mare. Ei trebuia să-și lucreze pămîntul propriu ,dar și al boierului de la care l-au primit, ca să-l răscumpere. Iată lista cu numele de familie a țăranilor ale căror
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
au mai venit,... ce-au lăsat tot de s-au pustiit”. Și spune mai departe „Maria, fata răposatului Petru vodă”: „Întru aceea, eu, știind pomeana părintelui mieu,... dat-am și eu,... la aceea sfântă mănăstire a lui Sveati Sava, o seliște ce iaste într-un hotar și alături cu satul Stroeștii, anume Cudreavenții,... ca să hie de treabă și de hrană sfentei mănăstiri”. Cum vezi, fiica lui Petru Șchiopu, deși găsește mănăstirea Hlincea lăsată de izbeliște, mai găsește tăria să facă danie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dragule, că eu nu subscriu la părerea ta privind „sărăcia” mănăstirii Aroneanu. Ba, dimpotrivă, am să-ți spun că Mihai Racoviță voievod, prin ispisocul din 15 septembrie 1709 (7218), adaugă la „sărăcia” mănăstirii - cum îți place ție să spui - „O seliște ce se cheamă Prisăcile și Costiște dinspre apus, în țarina târgului”. Voievozii nu uitau să confirme pe lângă stăpânirea asupra averilor și stăpânirea „pe toți oamenii de lângă mănăstire, precum i-au stăpânit și mai înainte”. Un asemenea act întâlnim la 12
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aici își puteau face sălașe pentru oi, vite, cai și câte alte acareturi trebuincioase unei gospodării mari. Acestora li se adaugă la 9 august 1671 (7179) o danie a lui Statie, fost clucer, și a soției sale. Este vorba de seliștea Dăieni pe Prut, care înainte a fost ascultătoare de „morile gospod de Iași”. Și vodă parcă ar fi fost în concurență cu timpul, încât la 12 noiembrie 1671 (7180) dăruiește Cetățuii moșia Valea Cozmoaiei. Alt loc binecuvântat de Dumnezeu. Iaca
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la 11 septembrie 1642, Vasile Lupu îi întărește moșia însemnatului boier Lupul Prăjescu, cumpărătură de la Constantin Buhuș. în continuare, cel interesat de istoricul așezării trebuie să fie atent la faptul că moșia Hlipiceni apare în acte fie separat, fie ca seliște a Todirenilor. Următoarea informație certă este din 1751, iunie 25, cînd Hlipiceni apare între satele marelui logofăt Sandul Sturdza, boier de primă mărime, ale cărui isprăvi au umplut epoca. Urmașii săi, Ioan, Ștefan și Dumitru, sunt începătorii ramurilor de la Miclăușenișcheia
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la 11 septembrie 1642, Vasile Lupu îi întărește moșia însemnatului boier Lupul Prăjescu, cumpărătură de la Constantin Buhuș. în continuare, cel interesat de istoricul așezării trebuie să fie atent la faptul că moșia Hlipiceni apare în acte fie separat, fie ca seliște a Todirenilor. Următoarea informație certă este din 1751, iunie 25, cînd Hlipiceni apare între satele marelui logofăt Sandul Sturdza, boier de primă mărime, ale cărui isprăvi au umplut epoca. Urmașii săi, Ioan, Ștefan și Dumitru, sunt începătorii ramurilor de la Miclăușenișcheia
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
monumente de artă feudală din împrejurimile Iașului. Mănăstirea Hlincea și Aroneanu, în: „Cercetări Istorice”, 1970, p. 285 footnote>. Încă o sursă de venituri pentru mănăstire erau dările plătite de oamenii așezați pe pământurile sale și care formau noi sate numite seliști sau slobozii. Nou veniții din Transilvania, Polonia, Țara Românească sau de la sud de Dunăre, erau scutiți pe o perioadă de trei ani de orice obligații față de vistierie. La 11 aprilie 1671, Gheorghe Duca voievod scutește de dări poslușnicii Mănăstirii Cetățuia
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ar fi, care urmau să fie scutiți pe zece ani de toate obligațiile fiscale<footnote Ibidem, documentul 394, p. 361 footnote>. Cinci ani mai târziu, Macarie, egumenul Cetățuiei primea de la Gheorghe Duca împuternicirea ca împreună cu dregătorul și vatamanul său de la Seliștea Tatarca, din ținutul Covurlui să cheme și să strângă oameni străini, scutindu-i pe un timp neindicat de toate dările și angaralele, de asemenea celor plecați din țară dacă s-ar fi întors până la termenul hotărât nu trebuia să li
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dreptul de judecată asupra poslușnicilor, tot el stabilea cuantumul amenzilor sau a diferitelor pedepse ce trebuiau executate. O altă sursă de venituri pentru mănăstire o formau dările plătite de oamenii așezați pe pământurile sale și care formau noi sate numite seliști sau slobozii. Nou veniții din Transilvania, Polonia, Țara Românească sau la sud de Dunăre erau scutiți pe o perioadă de trei ani de orice obligație față de vistierie. Într-un document după 10 ianuarie 1717, Mihail Racoviță scutește de dări Mănăstirea
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
decembrie 1616 scrie: “Întru aceea, eu știind pomeana părintelui mieu, metohul și mănăstirea lui Sveati Sava, den târg den Iaș(i), ce o au miluit... cu satul Stroeștii,... den ținutul Hârlăului... dat-am și eu ,... la acea sfântă mănăstire,... o seliște... alăturea cu satul Stroești, anume Cudreavenții”... ― Mănăstirea Sfântul Sava mai primește în dar de la Gavril, fost stolnic, “o falce de vie în târgul Iași, unde se numește Tanga”. Dreptul de stăpânire a acestei vii este întărit de Radu Mihnea voievod
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
27 octombrie 1981 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Zăvoiului nr. 13. (619/2006). 44. Negru Eugeniu, fiul lui Ion (fiul lui Dumitru, născut la data de 2.11.1911 în localitatea Seliște, raionul Orhei) și Natalia, născut la data de 5 noiembrie 1988 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Valea Crucii nr. 2/1, ap. 8. (5.743 bis/2004) 45. Potînga Gheorghe, fiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203356_a_204685]
-
cu o singură încăpere de 10-12 m2, cu vatră de foc. S-au descoperit ateliere meșteșugărești pentru prelucrarea fierului, pentru confecționarea de unelte, îmbrăcăminte, piei și podoabe, cuptoare pentru olărit. Au fost descoperite așezări, precum Botoșana (județul Suceava), Hansca (Chișinău), Seliște (județul Orhei), Rașcov (Hotin), Codin (Cernăuți), Davideni (județul Neamț), Dodești (județul Vaslui), Radovanu (județul Călărași), Dulceanca (județul Teleorman), Buduresca (județul Prahova) și Bratei (județul Sibiu). În așezări au fost descoperite unelte din fier: brăzdare, săpăligi, topoare, seceri, cosoare, ciocane, nicovale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
încă ritualul păgân al incinerării, necropole și morminte de incinerație s-au aflat în mai multe așezări: la Lozna-Străteni (județul Botoșani), necropole cu 24 de morminte în care s-au folosit ritualuri vechi religioase ca ale geților, precum cele de la Seliște (Chișinău), Hansca și Dăncești (Basarabia), Cândești (jud. Vrancea), Ostrovu Mare (jud. Mehedinți). Rezultă că, în pofida generalizării creștinismului la nordul Dunării, în această epocă, în unele comunități sătești, mai puține, se perpetuau practicile păgâne de înmormântare, de origine veche getică. Elementele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sătești, formele și ornamentația sunt cele tradiționale. În secolul al IX-lea, în Dobrogea și Transilvania, existau ateliere de ceramică la roată rapidă, iar formele acestor vase sunt diverse. S-au descoperit cuptoare de ceramică la Zorleni (jud. Vaslui), la Seliște (Basarabia), Bădeni (jud. Dâmbovița), Bumbești (jud. Gorj), Șura Mică (jud. Sibiu), Sighișoara. Mai erau meșteri constructori zidari, tâmplari, care prelucrau piatra și lemnul (olane, tuburi, cărămizi, țigle), pieile (cojocari), oasele de animale pentru obiecte de uz casnic (piepteni). Apoi, erau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Negoiul, Viștea, Podragul, evident slave. Așezările, satele, târgurile și orașele (târg este slav), au în mare măsură denumiri slave: Craiova, Râmnicul, Târgoviștea, Bistrița, Zimnicea, Slatina, Slănic, Zlatna, Soroca. Nume de sate în Oltenia: Vodița, Jidovștița, Topolnița, Rușava, Bresnița, Petrovița, Vârbița, Seliștea. În fața acestei avalanșe, C. C. Giurescu se-ntreba: Cum se explică aceste numeroase și vechi denumiri slave pe întreaga întindere a pământului românesc? Răspunsul: Prin populația slavă numeroasă care a locuit timp îndelungat acest pământ alături de autohtoni. Această conviețuire prelungită explică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe un teren accidentat, nu admite numele de satul Ipotești-Cucorăni. Sunt două sate, înființate de secole, pe moșii diferite și n-au putut avea, amîndouă, o singură toloacă, mai ales că între ele a mai fost o moșie, Loiești, cu seliște proprie. În afară de aceasta, Mănăstireanu era mai mic decît Eminescu, cu aproape 23 de ani. Vîrsta de 10-11 ani, la care pretinde Mănăstireanu că se juca mingea, dimpreună cu Eminescu, trebuie s-o fi avut prin anul 1883. Or, tocmai în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
studiile la Iași la un pension de domnișoare. În 1825 s-a măritat cu colonelul rus Alex Șubin (prietenul generalului Kiseleff - cel care supraveghea aplicarea prevederilor Regulamentului Organic în Moldova), primind prin foaie de zestre întreg târgul Vaslui cu toate seliștele de prin pregiur după scrisori. Dezvoltarea târgului Vaslui s-a făcut sub ochii și cu ajutorul proprietăresei. Energică și autoritară, ea era uneori prea apăsătoare pe umerii supușilor ei care-i spuneau Coana Elencuța sau Șubinoia. Există și în prezent «Cișmeaua
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
pârâul Sec de la Ceucani, comuna Perieni, pârâul Secșoară, la Simila și peste Simila (comuna Zorleni), satul Porțai (azi dispărut) pe Simila, lângă Drujești și apoi Dru jești din comuna Băcani.La acest vast hotar, Ștefan cel Mare mai adaugă o seliște pe Tutova, anume Ivancea de la Tătarca (între Ciocani și Ivești) pe care o cumpără cu 100 zloți tătărăști, prin același document de la urmașii lui Petru Tudor în număr de 14, seliște pe care o stăpâneau ca privilegiu de la Alexandru cel
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acest vast hotar, Ștefan cel Mare mai adaugă o seliște pe Tutova, anume Ivancea de la Tătarca (între Ciocani și Ivești) pe care o cumpără cu 100 zloți tătărăști, prin același document de la urmașii lui Petru Tudor în număr de 14, seliște pe care o stăpâneau ca privilegiu de la Alexandru cel Bun, bunicul lui Ștefan cel Mare.”... ...” Documentul emis de Ștefan cel Mare la încep utul lunii ianuarie a anului 1495 prezenta, așadar o impor tanță deosebită pentru orașul Bârlad, atât prin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a toată țara Ungro-vlahiei, fiul marelui și preabunului Mircea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Necula vătaf și cu fiii săi, câți Îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Ciucelul două seliști de casă, pentru că a cumpărat Necula vătaf de la Miloșoae și de la Cârstea, cu 2750 aspri gata. Și iar a cumpărat Necula vătaf ocină la Ciucelul o seliște de casă de la Crăciun și de la Lupul, cu 350 aspri. Și iar a
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
câți Îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Ciucelul două seliști de casă, pentru că a cumpărat Necula vătaf de la Miloșoae și de la Cârstea, cu 2750 aspri gata. Și iar a cumpărat Necula vătaf ocină la Ciucelul o seliște de casă de la Crăciun și de la Lupul, cu 350 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf o seliște de casă de la Stan și de la Lăudat, cu 350 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf o seliște de casă de la Pătru
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cumpărat Necula vătaf de la Miloșoae și de la Cârstea, cu 2750 aspri gata. Și iar a cumpărat Necula vătaf ocină la Ciucelul o seliște de casă de la Crăciun și de la Lupul, cu 350 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf o seliște de casă de la Stan și de la Lăudat, cu 350 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf o seliște de casă de la Pătru și de la Dan, cu 350 aspri. Și iar sa-i fie lui Necula vătaf cu fiii săi
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]