435 matches
-
selecția și ameliorarea unui număr important de tulpini de bacterii specifice plantei, iar pe de altă parte la stabilirea unor tehnologii de producere a biopreparatelor și de folosire a lor la tratarea semințelor. II.2.4.2.SEMĂNATUL Epoca de semănat a năutului este, în cele mai multe cazuri, primăvara timpuriu. Ținând seama că năutul pentru a germina necesită apă multă (75% din greutatea seminței), că temperatura minimă de germinare este de 3-40C și că plantele rezistă la înghețurile de primăvară până la -60C
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
năutul semănat la 1 noiembrie a realizat producții de 2.760 kg/ha, depășește variantele care s-au semănat pe 10-20 octombrie și 10-20 noiembrie (SAINI S.S., 1997). în regiunea Mediteraneană, 33 năutul semănat iarna (luna februarie) este superior celui semănat primăvara, producția fiind mai mare cu peste 690 kg/ha (SINGH, K.B., 1997). Numărul zilelor până la înflorit și maturare, talia plantelor, numărul ramurilor și a pîstăilor pe plantă, MMB și producțiile scad odată cu întârzierea semănatului (AZIZ M.A., RAHMON M.M.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și a pîstăilor pe plantă, MMB și producțiile scad odată cu întârzierea semănatului (AZIZ M.A., RAHMON M.M., 1992). Semănatul timpuriu are efect pozitiv și asupra dezvoltării bacteriilor, fixatoare de azot (HORN C.P., 1996; ROMAN GH. și colab., 1998). Desimea de semănat este un factor foarte important în cadrul tehnologiei de cultivare la năut, iar în condițiile țării noastre este recomandabil să folosim 40-50 boabe germinabile la metru pătrat (IONESCU AL., 1956; VELICAN V., 1972; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003; BĂLTEANU
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
tehnologiei de cultivare la năut, iar în condițiile țării noastre este recomandabil să folosim 40-50 boabe germinabile la metru pătrat (IONESCU AL., 1956; VELICAN V., 1972; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003; BĂLTEANU GH., 1998) (tabelul 20). Desimea de semănat este dependentă de numeroși factori printre care și soiul cultivat. Sunt soiuri care dau cele mai bune rezultate la desimi de 45 pl/m 2 , altele la desimii de 55 pl/m 2 , desimile de peste 60 pl/m 2 nefiind
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
germinabile pe metru pătrat, producția cea mai mare s-a obținut la varianta cu 50 b.g./m2. Cantitatea de sămânță recomandată este de 80-120 kg/ha, cantitate care este influențată șii de MMB, puritatea și germinația seminței utilizată la semănat (BĂLTEANU GH., 1998; AXINTE M., și colab., 1999, 2002). După unii autori, în anumite condiții, năutul poate da rezultate bune dacă folosim o cantitate mai mică de sămânță la hectar. Astfel, VAISHYA R.D. folosind cantități de 75, 100 și 125
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
semănatul se efectuează către sfârșitul epocii de semănat. Se micșorează adâncimea de semănat cu 1-2 cm pe solurile ceva mai grele și suficient de umede, când folosim soiuri cu bob mic și când semănatul se efectuează la începutul epocii de semănat (AGATHOKLI IFULI, 1954; BONCIARELLI F., 1987; MUNTEAN L., 1995; AXINTE M., și colab., 1999, 2002; UNGUREANU O., 2001). Incorporarea semințelor la adâncimea optimă este una din condițiile principale de care depinde obținerea unui semănat bine încheiat. Boabele îngropate superficial nu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
se efectuează la începutul epocii de semănat (AGATHOKLI IFULI, 1954; BONCIARELLI F., 1987; MUNTEAN L., 1995; AXINTE M., și colab., 1999, 2002; UNGUREANU O., 2001). Incorporarea semințelor la adâncimea optimă este una din condițiile principale de care depinde obținerea unui semănat bine încheiat. Boabele îngropate superficial nu germinează din lipsă de umiditate, sau germinează cu întârziere. Nu trebuie să se piardă din vedere că năutul are nevoie pentru 35 germinație să găsească un strat de sol bine umezit și că puterea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
serie de factori agrotehnici, precum și condițiile de vegetație specifice anului de cultură și localității determină, în afara soiului cultivat, nivelul producției ce se poate realiza în cultura năutului. Producțiile vor fi diferite în funcție de planta premergătoare, fertilizarea 43 culturii, lucrările solului și semănat, năutul putând avea condiții diferite de vegetație, în special în perioadele critice. Aplicarea corectă a complexului de măsuri agrotehnice pentru crearea condițiilor favorabile de creștere și dezvoltare, alături de masurile agrofitotehnice, hotărăsc cantitatea și calitatea producției ce se obține. Năutul este
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
colab.,1999, 2000). Rezistă la frig mai puțin decât bobul chiar dacă în bazinul Mării Mediterane năutul se seamănă la sfârșitul iernii și se culege în iulie-august, în timp ce numai țările în care iarna este foarte blândă (India, Egipt, Mexic) epoca de semănat este toamna. Năutul pretinde o cantitate de căldură echivalentă cu aproximativ 20000 C repartizată la o perioadă de vegetație de aproximativ 120 zile. Pentru o bună fructificare cere însă căldură mai mare, temperatura medie trebuie să se mențină în jurul a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
perioada 19982000 s-a efectuat experiența trifactorială de tipul 3 x 3 x 3: Factorul A - Epoca însămânțării cu 3 gradări :A1 - 30 martie - 7 aprilie (Martor) (2-30C), - A2 - 9-14 aprilie (4-50C), - A3 - 20-24 aprilie (7-80C). Factorul B - Desimea de semănat (b.g./m2) cu 3 graduări: - B1 - 30 boabe germinabile /m2, - B2 - 45 boabe germinabile /m2 (Martor), - B3 - 60 boabe germinabile /m2. 59 Factorul C - Distanța între rânduri (cm) cu 3 graduări: - C1- 15 cm, - C2 -45 cm (Martor), - C360
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
9,5 g/pl, deci cu 0,4 g/pl mai mult decât la variantele însămânțate în epoca I , dar mai puțin cu 2,2, g/pl decât la năutul semănat în epoca a II-a. în anul 1999 năutul semănat în epoca a II-a a realizat semințe cu o masă (10,1g/pl) a cărei diferență este semnificativ pozitivă față de martor (9,0 g/pl), iar cel semănat în epoca a III-a a realizat semințe cu o masă
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
476,3 kg/ha (EIII), diferența de producție fiind fără semnificație în cazul variantelor semănate în epocile II și III. în corelațiie directă cu producția de boabe a fost și producția de proteină/ ha în anul 2000. Epoca optimă de semănat a fost II când producția de 411,3 kg/ha proteină a depășit cu 121,9 kg/ha cantitatea de proteină obținută de năutul semănat în epoca I și cu 168,2 kg/ha pe cea a năutului semănat în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mici ale taliei plantelor s-au întâlnit în anul 2000 când desimea a fost de 30 b.g./m 2 (33.4 cm). în medie, pe anii 1998-2000 observ că talia plantelor de 37,9 cm obținută când desimea de semănat a fost 30 bg/m2, a avut cu 1 cm mai puțin decât la năutul semănat la desimea de 45 bg/m 2 și cu 1,7 cm mai mici decât la năutul semănat la desimea de 60 bg/m
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și 26,7 păstăi pe plantă în anul 2000. Numărul mediu de fructe pe plantă a fost de 33,1 bucăți când s-a semănat 45 b.g./m 2 cu 10 % mai mai puține decât în cazul folosirii la semănat a unei deisimi de 30 b.g./m 2 și cu 2,4 % mai multe decât în cazul folosirii la semănat a unei desimi de 60 b.g./m 2. Semănat la desimea de 45 b.g./m2 năutul a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
când s-a semănat 45 b.g./m 2 cu 10 % mai mai puține decât în cazul folosirii la semănat a unei deisimi de 30 b.g./m 2 și cu 2,4 % mai multe decât în cazul folosirii la semănat a unei desimi de 60 b.g./m 2. Semănat la desimea de 45 b.g./m2 năutul a obținut plante cu o masă a fructelor de 10,4 g/pl. cu 1,6 g/pl mai puține decât la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ușoare au fost cele din variantele semănate la desime de 60 b.g./m2 (19,9 g/pl.), iar cele mai grele în variantele semănate la desimea de 30 b.g./m2 (23,9 g/pl). în anul 2000 năutul semănat la desimea de 45 b.g/m2 a favorizat obținerea unor plante cu o masă de 14,5 g/pl., cu 0,5 g/pl. mai mică decât masa unei plante la care semănatul s-a realizat la desimea de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
anul 2000. Durata fenofazelor semănat-răsărire, răsărire-înflorit, înflorit apariția fructificațiilor și apariția fructificațiilor-maturitate, au avut diferențe între variante de maxim 1-2 zile. V.5.2. INFLUENȚA DESIMII DE SEMĂNAT ASUPRA PRODUCȚIEI ȘI A COMPOZIȚIEI CHIMICE A SEMINȚELOR LA NĂUT Desimea de semănat reprezintă unul din factorii esențiali în realizarea unor producții mari cantitativ și calitativ la cultura năutului. Un rol hotărâtor în obținerea unui procent ridicat de proteină a semințelor de năut, îl are desimea care influențează prin crearea unui spațiu de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
18,5 cm (45 cm între rânduri) și până la 17,2 cm (60 cm între rânduri) (tabelul 129). Numărul de ramificații principale a crescut odată cu creșterea distanței între rânduri. Cel mai mare număr de ramificații s-au găsit la variantele semănate 153 la 60 cm între rânduri (3,1 ramificații în medie/pl), cel mai mic număr de ramuri principale la variantele semănate la 15 cm între rânduri (2,5 ramificații în medie /pl), pentru ca plantele semănate la 45 cm între
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
2 a înregistrat cele mai mari valori în cadrul fiecărei epoci. V.8. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR TEHNOLOGICI EPOCĂ DE SEMĂNAT x DISTANȚĂ îNTRE RÂNDURI ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.8.1. INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR EPOCĂ DE SEMĂNAT xDISTANȚĂ îNTRE RÂNDURI ASUPRA PARTICULARITĂȚILOR MORFO BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Influenta celor doi factori importanți din cadrul tehnologiei de cultivare la năut, epoca de semănat x distanța între rânduri, au avut rol important în creșterea și dezvoltarea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
unde are copilul junghiuri și afumându-l cu petica în care s-au șters ouăle roșii, rostește: "A ieșit cuconița, / Bosconița. / Boi mândri a înjugat / Și la arat a plecat / Coconița, / Bosconița. / Și a arat cât a arat / Și cânep-a semănat / Și apoi a grăpat. / Și-a crescut cânepa mare / Cânepă mare, frumoasă, / Ca mătasea de aleasă. / Și-a trimes cuconița, / Bosconița / Douăsprezece fete / Și-au cules-o / Și-au uscat-o / Și-au adus-o / Și-au întins-o / Și-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
le va lua în rai, iar caprele, celui necurat, le va lua și le va duce la el în iad.414 În Ajun de Sfântul Ilie, în Basarabia este obiceiul ca fetele să se ducă noaptea pe locurile unde este semănată cânepă, se dezbracă de cămașă și se tăvălesc pe pământ. Dacă, peste noapte, vor visa cânepă verde, este semn că se vor mărita cu flăcăi, iar dacă vor visa cânepă uscată, vor merge după oameni bătrâni.415 În tradiția populară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Muma Caloianului, Muma Ploii) și Zeițele Babă (Baba Dochia, Sfânta Vineri).47 Calendarul popular, bazat pe orologii cosmice, de mare precizie, solstițiile (Crăciunul, Sânzienele), echinocțiile (Ziua Cucuclui, Cârstovul Viilor), fazele lunare (Paștele, Duminicile Tinere) indică timpul bun pentru arat și semănat, pentru formarea și desfacerea turmelor, pentru urcarea și coborârea omului de la munte, pentru culegerea plantelor de leac, pentru pețit și logodit, pentru pomenirea moșilor și strămoșilor, pentru aflarea ursitei: Nunta urzicilor este ziua când înfloresc urzicile și nu mai sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de luni din postul Paștelui ), se fierbeau boabe de porumb care se mîncau. Tot boabe fierte se dădeau păsărilor din curte, avînd credința că aceste boabe vor opări gurile ciorilor și că ele nu vor mai mînca sămînța de porumb semănată primăvara pe ogoare. Pentru ca păsările de curte să fie ferite de diverse boli, se făcea pe poarta oborului sau pe cotețele lor, semnul crucii, cu păcură. Alte obiceiuri, datini și credințe erau legate de marile sărbători ale anului. În ajunul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
stilul „sublim În cele din afară” (sublimul, altfel zis, natural), poetul dă o listă de teme (subiecte) din geografia fizică și din istorie capabile să provoace imaginația lirică În direcția sublimului: „O Întindere nemărginită, precum nemărginirea tăriei, bolta cerului cea semănată de stele, o Înălțime sau adîncime grozavă În care se rătăcește și se cufundă vederea, precum un munte trufaș sau un turn măreț și o rîpă fioroasă; zgomotul tunetelor și al unei artilerii, vîjÎitul vînturilor celor Învrăjbite, mugetul valurilor unei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se ridică”, „eu parcă-mi aud scrisul pe sus cu vîntu-n zbor”. În fine, zburătorul apare În timpul unei insomnii grele și al unei „nemișcări pline” a universului: „E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei Veșmîntul său cel negru, de stele semănat, Destins cuprinde lumea, ce-n brațele somniei Visează cîte-aievea deșteaptă n-a visat...”. Starea onirică facilitează pătrunderea mitului erotic, iar mitul erotic ia, la Heliade și la un lung șir de poeți, forma unei himere care, furișată sub chipul unui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]