1,095 matches
-
pe Obal, pe Abimael, pe Seba, 29. pe Ofir, pe Havila și pe Iobab. Toți aceștia au fost fiii lui Ioctan. 30. Ei au locuit de la Meșa, cum mergi spre Sefar, pînă la muntele răsăritului. 31. Aceștia sunt fiii lui Sem, după familiile lor, după limbile lor, după țările lor, după neamurile lor. 32. Acestea sunt familiile fiilor lui Noe, după spițele neamului lor, după neamurile lor; și din ei au ieșit neamurile care s-au răspîndit pe pămînt după potop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
fața pămîntului, așa că au încetat să zidească cetatea. 9. De aceea cetatea a fost numită Babel, căci acolo a încurcat Domnul limba întregului pămînt, și de acolo i-a împrăștiat Domnul pe toată fața pămîntului. 10. Iată spița neamului lui Sem. La vîrsta de o sută de ani, Sem a născut pe Arpacșad, la doi ani după potop. 11. După nașterea lui Arpacșad, Sem a trăit cinci sute de ani; și a născut fii și fiice. 12. La vîrsta de treizeci și cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
9. De aceea cetatea a fost numită Babel, căci acolo a încurcat Domnul limba întregului pămînt, și de acolo i-a împrăștiat Domnul pe toată fața pămîntului. 10. Iată spița neamului lui Sem. La vîrsta de o sută de ani, Sem a născut pe Arpacșad, la doi ani după potop. 11. După nașterea lui Arpacșad, Sem a trăit cinci sute de ani; și a născut fii și fiice. 12. La vîrsta de treizeci și cinci de ani, Arpacșad a născut pe Șelah. 13
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
pămînt, și de acolo i-a împrăștiat Domnul pe toată fața pămîntului. 10. Iată spița neamului lui Sem. La vîrsta de o sută de ani, Sem a născut pe Arpacșad, la doi ani după potop. 11. După nașterea lui Arpacșad, Sem a trăit cinci sute de ani; și a născut fii și fiice. 12. La vîrsta de treizeci și cinci de ani, Arpacșad a născut pe Șelah. 13. După nașterea lui Șelah, Arpacșad a mai trăit patru sute trei ani; și a născut fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
știe bine dacă au existat aici, În peri oada preuniversitară, școli de vreo oarecare importanță sau ce anume se Învăța acolo. Cetatea se află În centrul unei regiuni, Italia centro septentrională, unde, Începînd cu secolul al XI lea, se Înregistrează sem nele unei renașteri juridice, În special la cei care se folosesc de drept În practica profesională (jude cătorii și notarii). Există cu siguranță un raport Între Înflo rirea școlilor noi și nevoia de cultură exprimată de o societate aflată În
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
În general acest tip de relație cu limbile clasice. Dacă sînt incertitudini asupra datei operei, asupra autenticității ei etc., acestea ocupă primul loc. Apoi se trece la examinarea tradiției directe. Pentru fiecare dintre codicele pe care se bazează ediția, se sem nalează În margine sigla, se descrie species externa, i se prezintă conținutul, i se relatează istoricul. Pentru simpli ficarea aparatului critic, se pot face În prefață referiri la particularitățile ortografice ale codicelor, la coruptelele lor specifice, la erorile cele mai
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
și cuvintele care lipsesc În codice și sînt adău gate prin conjectură; În paranteze drepte [ ] se pun literele și cuvintele tradiției directe expurgate de editor. O serie de asteriscuri indică presupunerea unei lacune În text; lacunele din tradiția manuscrisă trebuie sem nalate Însă În aparatul critic. Consensul este aproape unanim În editarea tradiției manu scrise; pentru textele papiriacee Încă nu există un acord complet, iar textele epigrafice sînt În mod curent editate cu alte valori ale semnelor grafice. Marginile textului se
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
pentru sine, din edițiile precedente, pre cum și din reviste, acte academice, monografii etc., toate conjecturile propuse de savanți, dar este de dorit să le selecționeze cu prudență pe cele incluse În ediția sa. Numele filologilor se dau după abrevierile sem nalate În notae. Dacă ajunge să fie citat un nume nou, se folosește În forma latinească, la nominativ, numai pentru filologii care sînt numiți În mod obișnuit așa (e.g., Victorius, și nu Vettori, Camerarius, și nu Kammer meister, Perizonius, și
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
cu a jutorul unei coloane [s.n.], cunoscută de către cei inițiați în științele ezoterice... L-am rugat atunci pe maestrul și învățătorul meu să vină cu mine. E un pericol mare să urci la lumile superioare [s.n.], unde nu mai urca sem [s.n.] vreodată de când obținusem conștiința spiri tuală, iar aceste ascensiuni [s.n.] erau, într-adevăr puternice. Așa, t reaptă după t reaptă , m-am r idicat [s.n.] până când am intrat în palatul lui Mesia [s.n.]. [...] L-am întrebat pe Mesia: Când
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de vinil. În acest scop, se amestecă foarte bine o parte emulsie cu trei părți CAP (raport de masă) obținându-se o masă semisolidă, după care produsul aglomerat este formatat și uscat (Santhy și Selvapathy, 2006). Microscopia electronică de scanare (SEM) este o tehnică des utilizată pentru a observa morfologia fizică a suprafeței cărbunelui activ. De exemplu, pentru cărbunele activ obținut din coajă de cocos prin activare cu KOH (Tan și al., 2008a) se observă clar numărul mare de pori cu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
7 zile, la 30șC. Apoi, biomasa rezultată a fost separată de mediu prin centrifugare, spălată cu o soluție salină fiziologică și uscată în vacuum la 50șC (Bayramoglu și Arica, 2006). Morfologia suprafeței miceliului fungului nativ a fost redată prin imagini SEM. Este evident (Figura 4.7) că miceliul fungic are o suprafață rugoasă și poroasă, cu o arie mare. În vederea preparării inoculului și a biosorbentului fungul T. versicolor a fost colectat din habitate naturale (Binupriya și al., 2008). Cultura fungică a
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
timp de 5 zile, sub agitare la 125 rpm. După perioada de incubare, discul pe care s-a dezvoltat miceliul a fost utilizat în studiile ulterioare, după ce a fost atent spălat cu apă deionizată (Binupriya și al., 2007b, 2008). Imaginile SEM ale fungului Trametes versicolor relevă textura suprafeței și natura fibroasă a componenților pereților celulari, vizibilă clar în biomasa nativă (Figura 4.8 A). Biomasa autoclavată este aglomerată datorită tratamentului și a dovedit o rezistență slabă a hifelor. Adesea, polizaharidele hetero
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
10 și Vat Orange 11 (Dhaouadi și M’Henni, 2009). Nu s-a aplicat nici o metodă de tratament chimic sau mecanic pentru a evita modificarea caracteristicilor sale fizico-chimice sau mecanice. Aspectul suprafeței nămolului activ deshidratat se poate observa în imaginile SEM (Figura 4.10). Pe suprafața nămolului nativ deshidratat pot fi prezente mai multe grupări funcționale (Figura 4.11). Se menționează prezența grupelor -OH care aparțin alcoolilor sau fenolilor și a celor care conțin azot, de tip -NH; grupele carbonil C
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Biomasa rezultată a fost recoltată, spălată cu apă distilată, uscată în vacuum la 50șC și mojarată, apoi au fost selectate fracțiunile de 75-150 μm (Arica și Bayramoğlu, 2007). Morfologia suprafeței miceliului nativ de Lentinus sajor-caju a fost redată prin imagini SEM (Figura 4.15). Se observă că miceliul fungic are o suprafață rugoasă și poroasă. Structura poroasă a suprafeței biomasei fungice poate fi considerată factorul care determină o arie mare a acesteia. În plus, acești pori pot contribui la reducerea rezistenței
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și Tezer, 2005). Tsai și Chen (2010) au examinat potențialul de adsorbție al biosorbentului obținut din biomasa algei unicelulare Chlorella neviabilă. În scopul de a elucida proprietățile particulelor (morfologia de suprafață și mărimea particulelor) biomasei uscate s-a utilizat metoda SEM, pentru a observa textura externă. Microfotografiile SEM (Figura 4.16) relevă că particulele de biomasă au formă sferică și cu mărimea mai mică de 100 μm. Cărbunele activ comercial a fost utilizat pentru comparație, fiind cunoscut pentru utilizarea lui frecventă
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
au examinat potențialul de adsorbție al biosorbentului obținut din biomasa algei unicelulare Chlorella neviabilă. În scopul de a elucida proprietățile particulelor (morfologia de suprafață și mărimea particulelor) biomasei uscate s-a utilizat metoda SEM, pentru a observa textura externă. Microfotografiile SEM (Figura 4.16) relevă că particulele de biomasă au formă sferică și cu mărimea mai mică de 100 μm. Cărbunele activ comercial a fost utilizat pentru comparație, fiind cunoscut pentru utilizarea lui frecventă ca adsorbent pentru coloranți. Proprietățile biomasei și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
adsorbentul cărbune activ comercial, în ceea ce privește eficiența de îndepărtare a coloranților. Adsorbentul pulverizat uscat prezintă o adsorbție mult mai intensă și este foarte stabil la păstrare față de produsul fluid (Annadurai și al., 2003). Figurile 4.18 și 4.19 prezintă imaginile SEM ale nămolului tratat cu microunde 1 minut și respectiv 4 minute, înainte și după adsorbție. Particulele de nămol tratate termic (Figura 4.18a) au o structură poroasă, iar după reținerea colorantului devin mult mai netede decât particulele originale (Figura 4
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
a fost supus numai autoclavării. Fulgii miceliali/biomasa au fost spălați cu apă deionizată după fiecare pretratament și au fost utilizați în studiile ulterioare de adsorbție. Aspectul biomasei autoclavate, pretratată cu acid și pretratată cu baze, este redat prin imaginile SEM din Figura 4.8 B, C, D (Binupriya și al., 2007a, 2008). Prin tratamentele chimice ale biomasei de Trametes versicolor (Binupriya și al., 2008) poate avea loc o dizolvare parțială a peretelui celular și ca o consecință rearanjarea și înlocuirea
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și cu o distribuție a mărimii particulelor de: 10% (<20 μm), 50% (<95 μm) și 90% (<460 μm). Prin analiza elementală s-a stabilit compoziția biosorbentului: N 2,36%; C 28,81%; S 1,33%; H 3,14%. În imaginea SEM (300) se observă clusteri sub formă de bastonașe bine definite în textura formatului suprafeței net/mată (Figura 4.20). De asemenea, s-a recurs la analize XPS și studii IR pentru obținerea de informații suplimentare cu privire la caracteristicile biosorbentului care vor
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
cu protoni. Nămolul tratat cu acid a fost spălat și uscat la 60șC (24 ore). Nămolul rezultat protonat a fost păstrat în exicator și utilizat ca adsorbent pentru sorbția coloranților Methylene Blue și Reactive Red 4 din soluții apoase. Imaginea SEM a nămolului (Figura 4.21) arată că suprafața particulelor de nămol este neregulată cu o distribuție a porilor foarte eterogenă. Caracterizarea situsurilor de legare ale biomasei protonate s-a făcut pe baza datelor de titrare potențiometrică. După cum se va arăta
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
0% și s-a agitat la 30șC, timp de 20 minute. Biomasa modificată a fost spălată cu apă deionizată și uscată prin congelare (Low și al., 2008). Morfologia suprafeței biosorbenților pe bază de Penicillium chrysogenum a fost observată utilizând analizele SEM. Diametrele hifelor biomasei native și modificate au fost de aproximativ 2 și respectiv 3 μm (Figura 4.22). - Modificarea chimică a biomasei de Corynebacterium glutamicum prin reacția cu anhidrida succinică Capacitatea biosorbției Methylene Blue cu biomasa de Corynebacterium glutamicum (bacterie
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
fost extrudat într-o soluție de CaCl2 0,1 M. Perlele de alginat rezultate (3 mm diametru), după stabilizare timp de 2 ore la 4șC au fost spălate cu apă deionizată. În Figura 4.31a și b se prezintă imaginile SEM ale sferelor de alginat (4% biomasă). Proba a fost uscată la 60șC, timp de o oră înaintea analizei. Prin uscare a avut loc o alterare nesemnificativă a formei perlei care se poate observa în Figura 4.31a. Încercarea de a
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
oră înaintea analizei. Prin uscare a avut loc o alterare nesemnificativă a formei perlei care se poate observa în Figura 4.31a. Încercarea de a vizualiza tulpina de C. glutamicum entrapată în sferele de alginat nu a reușit, deoarece imaginea SEM 5000 nu a fost clară (Figura 4.31b). Suprafața neregulată apare rugoasă în anumite zone și nu sunt evidențiate clar celule bacteriene imobilizate. 4.2.6.3. Entraparea bacteriei Bacillus subtilis în matrice de alginat Pentru imobilizarea celulelor bacteriene de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și la pH 7. Perlele de alginat au fost recoltate după 2 ore, spălate cu apă distilată și utilizate în experimentele de biosorbție (IC). Perlele de alginat fără Bacillus subtilis au fost întrebuințate drept control (Binupriya și al., 2009). Microfotografiile SEM ale FC și IC sunt redate în Figura 4.32. Imaginea celulelor libere (FC) evidențiază aria mare a suprafeței biomasei, care permite moleculelor de colorant un acces rapid la biomasă, fiind suspendate liber în soluție (Figura 4.32A). În procesul
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
fungul viabil imobilizat (spre deosebire de varianta cu CMC) și s-a constatat că adsorbția este fenomenul preponderent (Wang și Hu, 2007). Microstructura perlelor simple numai din Na-CMC și a celor cu fung imobilizat Na-CMC este prezentată în Figura 4.35. Imaginile SEM ale celor două tipuri de perle indică structuri diferite ale suprafeței acestora. Suprafața perlelor de gel a fost rugoasă, fără pori. Structura de suprafață a sferelor de Na-CMC imobilizate a fost afânată și fin poroasă, ceea ce facilitează difuzia coloranților. Creșterea
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]