1,145 matches
-
Mă identific cu Basarabia, cu acel pământ frate, parte de Românie, cu horele-i alegorice, cu zonele-i împovărate de lacrimi, de glas și iubire, de vers și joc. Iubesc întreg tărâmul românesc, cu văile și codrii parfumați, cu dealurile semețe, răsfirate printre nori, ce servesc drept acoperiș al unei lumi fascinate de poezia neamului, de arta autentică, de valorile nealterate“, notează artistul îndrăgit pe ambele maluri ale Prutului. ,,Iubesc Basarabia cu oamenii ei buni și curați la suflet, publicul de la
O NOUĂ ZI PENTRU BASARABIA! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346146_a_347475]
-
mă simțeam mai aproape de cer decât de pământ, atunci când ferestrele deschise jos, în cerul de nori, îmi permiteau să zăresc, valuri-valuri, cenușiul scoarței terestre: Carpații, Alpii Ionici (sau, poate, cei Dinarici), apoi Alpii propriu-ziși, cei consacrați ca fiind cei mai semeți din Europa. Desigur, mă refer doar la partea italiană a acestora, munți pe care am putut să-i scrutez mai facil, timp de vreo jumătate de oră, de la înălțimi din ce în ce mai prielnice voluptoasei mele curiozități, când aeronava începu manevrele de aterizare
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356233_a_357562]
-
Pluteam semeți, idei în zbor de vulturi beți De-a clipelor noastre fluidă frumusețe, Pictând pe aripi doar albe dimineți. Azi trupu-n care ieri amiezile-au apus Între acum și apoi se îndoaie supus. Doar gândul mai cutează la culmile semețe, În noi dorm columbi în lut de tristețe. Referință Bibliografică: Methexis / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2198, Anul VII, 06 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Agafia Drăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
METHEXIS de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368847_a_370176]
-
merg! La tineri când se sărută, Și la bătrâni-nțelepți! Du-te apoi și vezi marea, Privește în larg și la țărm! Cum valurile aleară grăbite, Să mângâie nisipul fierbinte! Du-te apoi și la munte, Privește cât e de semeț! Încearcă apoi și te urcă, Să vezi perspectiva din vârf! Oprește-te la o mănăstire, Sa vezi măicuțe muncind! Și-apoi bucuroase vor merge, La ritualul din noapte târziu! Apoi zăbovește la țară, Privește țăranul arând Mănâncă din pâinea fierbinte
LECȚIA FERICIRII... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368929_a_370258]
-
Parcurgând verticalitatea spațiului dat, Într-un timp fără de timp, Recreezi viața, o inimă plină, fără egal! PRIN ÎNVĂLUIRE M-AI LUAT Timpul se scurge mereu prin pânza deasă Un cocor a plecat iar, în amurgul însângerat, Cerul sub fruntea-ți semeață părea uscat, Când ai plecat, prea curând, de acasă. De atâtea ori am cercetat, Umbra întunecoasă ce țese spațiul, Legând distanța dintre noi, Între mine și tine, lumini ne dezveleau Gândurile noastre senine. Acum mă trezesc înfrigurat, Căutând să mă
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
poate obține decât prin “lipsa de măsură”, dorind “fără măsură”, îndrăznind “fără măsură”, iubind “fără măsură”, scria Octavian Paler. În acest context, "ce semnificație are soarele pe cer, care se plimbă de unul singur? Ce însemnătate are muntele, care privește semeț în vale? Ce însemnătate are o fântână izolată? Toatre acestea arată caravanei drumul de urmat". (Paulo Coelho) Oare nu acesta e Timpul? Orologiul? Vă doresc un Timp, care să armonizeze cu natura Dumneavoastră, un timp care să îl simțiți, ca
LA MULȚI ANI, CIVILIZAȚIE! de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370826_a_372155]
-
să-ți redea căldura lui din ziuă. Privirea nu-ți cuprinde-n văzduh decât nimicul în care zboară roșul, o singură aripa. Văd mica floare smulsă-n furtuna 'cestei vieți, Purtată de alean se-îndreaptă-n înălțime. Mângâie Kogaionul și brazii lui semeți, Atinge fruntea sacră cu stâncile-i divine. 29 dec 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: ÎNCERCĂRI / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1824, Anul V, 29 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Emerraldi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ÎNCERCĂRI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370955_a_372284]
-
Acasa > Strofe > Timp > GEORGETA RESTEMAN - FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 867 din 16 mai 2013 Toate Articolele Autorului ÎN NOPȚI DE PRIMĂVARĂ Semeț, la tâmpla serii, amurgul se-nroșește Mantia-și trece-n grabă pe creasta unui deal La poale, crude ierburi și pacea ce domnește Răzbate lin spre crânguri un plânset de caval Străpunge liniști scurse din cerul primenit Cu ploi de
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
și într-un sfert de oră luăm culoarul Rucăr-Bran la cauciuc. Natura chiar a fost darnică cu noi , iar noi i-am mulțumit aruncâdu-i în față gunoaie și mizerii. Serpentine și hăuri adânci cărora nu li se vede fundul, stânci semețe crescute infinit la marginea șoselei...În stânga ,munții Făgăraș,își ascut vârfurile direct în nori,privind de sus la Bucegi ,munții din dreapta ,ale căror culmi au rămas un pic mai mici. - Știi cum e o căsnicie ? îmi întrerupe Marian eterna contemplare
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
când mă lăuda tata că am făcut treabă multă și bună... În ziua în care am plecat la școală, îmi ziceam că am terminat cu munca în curte și în grădină. Eram fericit și-mi purtam traista plin de mine, semeț, deși eram de-o șchioapă. Până aproape de clasa a șaptea am fost, poate, cel mai scund dintre colegii de clasă, dar când am început să mă deșir, cred că i-am depășit pe toți la înălțime și iuțeală în deplasare
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
vrea să fie vindecat, Portița din pridvor încă mai are clanță Speranța o purtăm în noi, nu e o zdreanță! Române te deșteaptă, ogorul de-ți lucrează Iar inimă din tine să fie iarăși trează, Drapelul să-l ridici mereu semeț în soare Câmpia Libertății se vrea în sărbătoare! 29.07.2016 Camelia Cristea Referință Bibliografică: Câmpia Libertății / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2037, Anul VI, 29 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Cristea : Toate Drepturile
CÂMPIA LIBERTĂȚII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370457_a_371786]
-
lăută Și bardul vestește: Berbecul e-ntâiul ce-atârnă în slavă Lui, solului vieții cu noi începuturi Divin creator strălucind în amurguri Îi dăruie bardul întâia octavă. Prin steaua lui Ares, sau Alpha Arietis Îmbracă în farmece lâna de aur. Semeț pe cadran este Marelui Faur Prin coarnele falnice-n media noctis. Povestea-i mai multă, Ea nu se sfârșește, Înstrunând lăută, Blând, bardul rostește: Un Taur ceresc, semn pentru Afrodita, Prăvale spre Ghilgameș cumplitul amar, E sol dragostei frânte-a
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
că poate, Ca și stejarii, falnic să devină. Și s-a-nălțat spre cer cu bucurie, Dorindu-și, cu putere și ardoare, S-atingă-o rază caldă, aurie Din nesfârșita și albastra zare. Dar, la un timp, copacii din pădure, Cu trunchiurile drepte și semețe, L-au îngrădit și-au început să-i fure Din razele-aurii, din frumusețe. Nu-nțelegea, sărmanul, ce se-ntâmplă, Cu el, în jungla-ceea, ce-o să fie? N-or să-l mângâie razele pe tâmplă, Când toți copacii vechi or să
COPACUL de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369327_a_370656]
-
curte era doar un câine ce însoțea bătrânul la orice pas, iar, grădina, era atât de mică, numai doi copăcei și un mic strat pe care creșteau cîteva floricele albastre.... Pe aceeași străduță, la câteva case mai departe, se înălța semeață, o casă cu două etaje... O scară interioară se întindea sub o boltă plină de trandafiri; în această vilă trăia o mică familie, fără copii... Amândoi, soțul și soția, aveau serviciu: diminețile le erau pline de stres; micul dejun era
LA INTERSECȚIA TRECUTULUI CU... VIITORUL de DOINA THEISS în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369505_a_370834]
-
va să fie, iar ei aleargă spre prăpastia nimicirii”. Din păcate, o astfel de rugăciune nu te apropie de Dumnezeu, ci te înstrăinează; te izolează de Dumnezeu; este o rugăciune care te închide în propriul egoism. Este rugăciunea omului trufaș, semeț, mândru, care nu caută cu prioritate ceea ce folosește sau ajută sufletul, ci dimpotrivă, îl strică. O astfel de rugăciune nu atrage ajutorul lui Dumnezeu, ci îl respinge. Da, trufia împrăștie tot binele. De remarcat este faptul că, pe măsură ce fariseul își
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
rațiunea lor să nu mai funcționeze, încercând să ajungă la biruință cu ajutorul strigătelor sau al ironiilor. Urmează mânia și furia, însoțite de o „gâlceavă turbată”, până când unul dintre cei doi este învins cu ajutorul violenței vorbelor sau faptelor. Certăreții sunt încăpățânați, semeți și iubesc slava deșartă. Ei nu sunt buni profesioniști, dar vor să pară. Exemplificând, fostul nostru prim ministru, cel care a obținut titlul de doctor și a fost acuzat de plagiat, se visa Tony Blair, iar blonda ministreasă - Margaret Thatcher
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
din el sunt divine și o treime omenească. Forma trupului îi dezvăluie firea: mama sa, Ninsun, l-a înzestrat cu o îndoită parte divină. El ține în mâinile sale întreaga putere a Urukului. Este asemeni unui taur, umbletul îi e semeț. Izbitura armelor sale nu are potrivnic. Tovarășii săi sunt siliți să se scoale în sunetul tobei. Bărbații din Uruk se înfurie în casele lor:” "Ghilgameș, spun ei, nu se îndură să lase nici un fiu părintelui său; zi și noapte se
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
fir sfios De apă dantelată, O căprioară cu ochi blânzi Și calzi de te îngheață, Printre puieții rari și scunzi În luminiș se-nfață Pășind cu grijă spre izvor, Sfioasă și-ndrăzneață(!), Cu cerbu-n urma-i, păzitor Din umbra lui semeață. La pânza apei de cleștar, Ascunși în dos de stâncă, Doi ochi hipnotici de pândar Vegheau de zile încă... Un pas, doi pași și pas cu pas E apa mai aproape... Puține clipe-au mai rămas Sperând să se adape
GRUPAJ DE LIRICĂ VERNALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369603_a_370932]
-
mânase: Prin moartea-i crudă, înadins, Pe cerb ea îl salvase... Din al pădurii adăpost Privind de pe aproape, El înțelege-al jerfei rost Cu lacrimi între pleoape Și înțelege-al vieții preț, Ci viața vieții scut e... Pornește -abia târziu, semeț, În urma altei ciute... Referință Bibliografică: Grupaj de lirică vernală / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1525, Anul V, 05 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
GRUPAJ DE LIRICĂ VERNALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369603_a_370932]
-
vals, Cu tine n-aș putea să fiu Decât un veșnic zurbagiu Purtat ades de focul viu, Chiar de am fi doi pinguini Purtați de ger în albul chin, Noi am zbura printre nămeți Și ne-am iubi ca doi semeți, Cu tine-s tandru ageamiu Iubito, tu mă-nveți să fiu Să port destinul lumii viu, Să mergem și să împlinim, Să desenăm prin cer, prin ape, Contur de Venus în cascade, Tu-mi esti Regina ce mă arde, Dar
TANDRUL AGEAMIU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368095_a_369424]
-
de Borchin Ovidiu , publicat în Ediția nr. 1068 din 03 decembrie 2013. A fost odată undeva mai demult prin știu eu ce loc ascuns de lume și de curioși ... a fost odată colo în vârf de munte sus, între piscuri semețe, un târg. Era ascuns între falnici munți și păduri de nepătruns, într-o vale minunat de plată, si goală fără vre-un copac sau tufa să-i știrbească netezimea. Și în acest loc unde nu creșetea nimic în afara ierburilor, oamenii
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
muguri de copaci înalți scăldați de vânturile de miazăzi. Citește mai mult A fost odată undeva mai demult prin știu eu ce loc ascuns de lume și de curioși ... a fost odată colo în vârf de munte sus, între piscuri semețe, un târg. Era ascuns între falnici munți și păduri de nepătruns, într-o vale minunat de plată, si goală fără vre-un copac sau tufa să-i știrbească netezimea.Și în acest loc unde nu creșetea nimic în afara ierburilor, oamenii
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
Carmel în brațe/ până s-au făcut scrum amintirile”. Iată și această sugestivă declarație lirică a vârstei: „Neconstrâns legământ de toamnă./ Flori căzânde./ Uscături plimbate pe caldarâmuri./ Vârsta mea alerga înapoi/ să prindă mărul neputred./ Nici o competiție./ Întoarcerea se întrerupe semeață.” Bianca Marcovici e o prezență nu foarte comodă, dar, foarte interesantă, incitantă, pasionantă chiar, și prin toate acestea, necesară și valoaroasă. Inconfundabilă ca orice poet adevărat. ------------------------------------- *be meitava - într-o formă bună (ebraică) **hevrat hașmal - compania de electricitate (ebr) ***kviut
PREZENTARE DE CARTE LA I.C.R. TEL-AVIV: BIANCA MARCOVICI „MUNTELE MEU CARMEL” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368197_a_369526]
-
m-am răzgândit, vreau copilul pentru mine, e nepotul meu, am fost pe cale să săvârșesc o mare ticăloșie. Anulați adopția. -Glasul bolnavului era slab, dar ferm, fruntea lui Corcoduș albă fără pic de sânge în venele ei s-a ridicat semeață. -Nu pot, am pierdut mulți bani, toate economiile mele le-am îngropat în afacerea asta. Nu poți ieși din înțelegere așa cum vrei, ai să faci cum dictez eu, altfel nu va fi bine de tine! -Zbierea începuse să se enerveze
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
zori, Lalelele împodobesc grădinile Într-o paletă de culori Alese de un pictor uimitor. Iasomia miroase narcotizant. Trandafirul domnește mândru în palat, Ocrotit cu dragoste de împărat, Ales de bucătărese Să le-aducă dulceața la mese. Crinul își înalță cupele semeț, Considerat de alții mai isteț, Fiindcă-i ocrotit de Dumnezeu Și îmbrăcat în haine de mister. Petunia-i regină peste flori Din asfințit și până-n zori. Dalia cea tacticoasă E mândră de talia-i grațioasă. Garoafa mai fragilă și sfioasă
GRUPAJ POEZII FLORI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362703_a_364032]