791 matches
-
societății civile musulmane din București - "Societatea Umanitară Semiluna". Prin intermediul acestei organizații demarează în 1994 construcția "Centrului Cultural Islamic Semiluna", edificiu ce va include o moschee, o școală și o grădiniță. Din 1996, Ahmed Mazhar Nakechbandi este președintele "Centrului Cultural Islamic Semiluna" din București, calitate în care a dezvoltat programe și activităti pentru comunitatea musulmană, având ca parteneri, printre alții, Universitatea Al Azhar din Egipt. Din anul 2008, Ahmed Mazhar Nakechbandi a înființat "Institutul Cultural Educațional Al Hashimia", în cadrul căruia funcționează și
Ahmed Mazhar Nakechbandi () [Corola-website/Science/330911_a_332240]
-
pereții sunt din metal roșu-fierbinte și, desigur, pendulul ascuțit care amenință să-l taie pe narator. Naratorul prezintă lama cea mai mare prin intermediul sunetului, deoarece pendulul „șuieră” în timpul balansului. Poe subliniază în continuare acest lucru prin cuvinte ca „încetare”, „coasă”, „semilună”, „sabie” și diferite forme de consonanțe literare. „Hruba și pendulul” poate fi considerată o repovestire serioasă a satiricei „A Predicament”. În acea povestire, o „coasă” similară retează încet (și comic) capul naratorului. Această acțiune a fost reimaginată cu un pendul
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
față extrem de albă, care călătorește într-o caleașcă de argint, trasă de doi cai. Este de multe ori înfățișată călărind pe un cal sau pe un taur. Despre Selene se spune că poartă robe, poartă o torță și poartă o semilună pe cap. Nu a fost unul dintre cei 12 zei ai Olimpului, dar este zeița lunii. După ce fratele ei își termină călătoria de-a lungul cerului, ea o începe pe a ei. Înainte de călătorie, ea se îmbăiază în mare. Părinții
Selene () [Corola-website/Science/300158_a_301487]
-
Asia de Sud-Est au dovedit ca și aici, agricultura a cunoscut o aceeași continuă dezvoltare . O etapă importantă în evoluția agriculturii o constituie apariția și dezvoltarea irigațiilor și utilizarea forței de muncă specializate la Sumerieni prin 5.500 î.en. Agricultorii din Semiluna Fertilă săpau șanțuri prin care apa ajungea până la culturi. Cu ajutorul iazurilor și stăvilarelor se puteau fertiliza terenuri situate la mare depărtare de râuri. În Egipt și China, revărsările anuale erau folosite în vederea irigării. Leagănele vechilor civilizații au fost râurile, văile
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
se văd la stânga un steag purpuriu cu o cruce argintie, la dreapta steagul tricolor găurit, introdus după 1989, simbol al Revoluției pornite la Timișoara. În jumătatea de jos, pe câmp albastru, la stânga plutește soarele cu chip uman iar la dreapta semiluna, simbol al trecutului orașului sub stăpânire otomană. Dedesubtul lor se vede Cetatea Timișoara, cu clădirile publice și industriale, înconjurat de citadele iar la poalele cetății curge canalul Bega. La mijlocul stemei se află un scut. Municipiul are acces direct la magistralele
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Caninii inferiori se aseamănă cu incisivii. Dinții jugali (măselele) de tip brahiodont sunt aranjați într-un șir neîntrerupt. Aproape toți ultimii premolari servesc pentru tăierea hranei; nu au premolari asemănători cu caninii. Molarii au creste de smalț în formă de semilună pe coroanele lor. Deși rumegă, au stomacul tricameral, împărțit numai în 3 compartimente: ierbarul, ciurul și cheagul (foiosul este foarte slab dezvoltat, vestigial). Blana are părul des, lins și scurt care stă în șuvițe de-a lungul corpului. Culoarea este
Tragulide () [Corola-website/Science/333175_a_334504]
-
frica răului pe care-l pricinuiește invidiosul, atunci când e stăpânit de invidie. Profetul a spus: ‘Ayn (ochiul) este o realitate’. Există mijloace de apărare împotriva deochiului: vălul, desenele geometrice, obiectele strălucitoare, fumigațiile care exaltă mirosuri, fierul roșu, sarea, alaunul, coarnele, semiluna, mâna Fatimei. Potcoavele de cai sunt și ele talismane care apără de deochi: ele par să reunească datorită materialului din care sunt fabricate, a formei și a funcției, virtuțile magice ale mai multor simboluri: cornul, semiluna, mâna, și pe acelea
Hamsa () [Corola-website/Science/329026_a_330355]
-
roșu, sarea, alaunul, coarnele, semiluna, mâna Fatimei. Potcoavele de cai sunt și ele talismane care apără de deochi: ele par să reunească datorită materialului din care sunt fabricate, a formei și a funcției, virtuțile magice ale mai multor simboluri: cornul, semiluna, mâna, și pe acelea ale calului, animal domestic și, inițial, sacru.” Coranul dedică o sură întreagă răului cauzat prin mijloace paranormale: Spune: "Eu caut adăpost la Stăpânul revărsatului zorilor/Împotriva răului [venind] de la ceea ce El a creat/Și împotriva răului
Hamsa () [Corola-website/Science/329026_a_330355]
-
de 30 și 29 de zile în fiecare an lunar, plus 11 zile bisecte la fiecare 30 de ani. Cu toate că nu a fost folosită nici de astronomii musulmani medievali, nici de oamenii de știință moderni pentru a determina epoca islamică, semiluna subțire ar fi devenit, de asemenea, vizibilă pentru prima dată (presupunând că norii nu au ascuns-o), la scurt timp după apusul soarelui precedent serii zilei de 15 iulie. Deși Patricia Crone și Michael Cook în „Hagarism-ul sau facerea lumii
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
Stema Principatului Țării Românești a cunoscut o evoluție continuă de-a lungul timpului, elementele sale heraldice ajungând să reprezinte un model pentru stema României. Elementele heraldice definitorii sunt: vulturul, crucea, steaua heraldică (soarele), semiluna, creanga de ienupăr și fundalul „azur” (care însă nu apare pe peceți, pe documentele alb-negru sau pe stindardele decolorate). Aceste elemente au evoluat constant, inițial, vulturul și crucea heraldică erau mobilele ce constituiau cimierul, coborând în timp pe scutul stemei
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
cu aripile deschise, privind spre dreapta sau stânga, sub denumirea de "aquila valachica". De asemenea, au existat curente care opinau că acesta ar fi de fapt un corb, însă el poate fi identificat ușor cu vulturul pleșuv negru. Steaua și semiluna au fost prezente pe scut și înainte de coborârea vulturului, însă după coborârea lui pe scut, aceste elemente au devenit secundare, fie fiind prezente în stânga crucii, sus, fie, mai târziu, flancând vulturul. În privința evoluție lor, steaua a devenit treptat un soare
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
reprezentat în albastru („azur”), așa cum apare și pe primele steme ale României, dar există și variante în alb („argint”), în purpuriu, galben („aur”) și chiar roșu („gules"). Cu toate acestea, albastrul reprezintă regula în această privință. Continuând cu steaua și semiluna, ele au fost reprezentate fie ambele în „aur”, fie în „argint” și „aur”, fie ambele în „gules” (roșu). Crucea a fost reprezentată în „aur” sau în roșu. În perioada modernă a reprezentat o tradiție și reprezentarea lor prin culori naturale
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
stema României, reprezentată printr-un câmp albastru pe care se află un vultur din aur, cu ciocul și ghearele roșii, care ține în cioc o cruce de aur. În cele două colțuri de sus se află un soare și o semilună, tot din aur.
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
tron, reprezentând de obicei energia kundalini. Pe fruntea lui Ganesha poate să apară al treilea ochi, sau simbolul shivaismului(IAST: ),care poate fi reprezentat și de trei linii orizontale. Ganesha Purana arată ca "tilaka" poate fi reprezentată și printr-o semilună pe frunte. O formă distinctă a lui Ganesha, numită Bhalachandra (IAST: bhălacandra; "Cel care are Luna(semiluna) pe frunte") include acest aspect iconografic. Ganesha este uneori descris ca având culoarea roșie. Culori specifice sunt asociate diferitelor sale forme sau aspecte
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
simbolul shivaismului(IAST: ),care poate fi reprezentat și de trei linii orizontale. Ganesha Purana arată ca "tilaka" poate fi reprezentată și printr-o semilună pe frunte. O formă distinctă a lui Ganesha, numită Bhalachandra (IAST: bhălacandra; "Cel care are Luna(semiluna) pe frunte") include acest aspect iconografic. Ganesha este uneori descris ca având culoarea roșie. Culori specifice sunt asociate diferitelor sale forme sau aspecte. Multe exemple de asocieri ale culorilor cu diferite forme de meditație sunt descrise în Sritattvanidhi un tratat
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
și regele polon Vladislav al II-lea prezintă ca stemă a Țării Românești un scut francez vechi mobilat cu o acvilă având capul conturnat și aripile strânse, însoțită la stânga sa de o cruce, o stea în șase colțuri și o semilună „crai nou”. Pe monedele emise în această perioadă acvila cruciată este plasată pe post de cimier, deasupra unui coif care timbrează stema dinastică a lui Mircea. Din 1403 datează cel mai vechi sigiliu muntenesc păstrat care prezintă așa numita „Nova
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
în această copie (căci originalul s-a pierdut) se regăsește și stema voievodului Valahiei Mici (Olteniei) (ori a boierului Dobromir după unele variante), anume un scut de argint ce cuprinde un leu încoronat, profilat spre dreapta, și însoțit de o semilună în partea inferioară și de o stea în cea superioară. În copia din 1536 a cronicii mai există încă o stemă pentru Țara Românească înfățișând pe un scut de argint doi negri adorsați, goi, dansând. Aceste steme, precum și cele care
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
a fost, probabil, bătălia cu cele mai multe care de luptă, implicând probabil 5.000-6.000 de care. Predecesorii lui Ramses ÎI, faraonii: Tutmes III,Ramses I și Seti I au încercat să cucerească Amurru pentru a obtine supremație comercială în regiunea "Semilunii Fertile".. În al patrulea an al domniei sale, Ramses ÎI a mărșăluit spre nord în Siria, ca să recupereze Amurru în onoarea tatălui său,faraonul Seti I. Amurru și orașul Kadesh era un teritoriu-tampon dintre Egipt și Imperiul Hitit.Asa cum și
Bătălia de la Kadesh () [Corola-website/Science/325923_a_327252]
-
în epoca paleoliticului mijlociu (cca. 200.000 și 40.000 de ani î.e.n.), fiind primul schelet de copil neanderthalian aproape complet descoperit vreodată. Descoperirile arheologice atestă apariția civilizației în Siria din cele mai vechi timpuri, acest teritoriu făcând parte din Semiluna Fertilă, un ținut care este leagănul agriculturii și al creșterii animalelor din epoca neolitică de acum aproximativ 12 000 de ani. Perioada neolitică se remarcă în Siria prin casele rectangulare ale culturii Mureybet. În perioada neoliticului timpuriu, oamenii foloseau vase
Istoria Siriei () [Corola-website/Science/328971_a_330300]
-
de piloni, deasupra unei ape undate, totul de argint; pe pod trece spre dreapta un leu de aur înarmat și limbat. În stânga, în câmp albastru, se află un turn pătrat, crenelat, de argint, încărcat cu o cruce aflată deasupra unei semilune, ambele de culoare roșie. Turnul este așezat pe o terasă verde, ieșind din apă undată de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 7 turnuri crenelate. Podul semnifică podul lui Apollodor din Damasc. Leul amintește, pe
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
trimbrat de o coroană murală de argint cu 7 turnuri crenelate. Podul semnifică podul lui Apollodor din Damasc. Leul amintește, pe de o parte, de vechiul însemn al legiunilor romane. Turnul evocă cetatea medievală a Severinului, iar crucea plasată deasupra semilunii amintește de luptele purtate împotrivă Imperiului Otoman. Coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu-reședință de județ. Vestigiile castrului roman Drobeta, Podul lui Traian și Turnul lui Sever, se pot vedea și astăzi. La
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
bricul (corabie cu două catarge). Căpitanul face o descriere detailată a recifului: "Reciful sau bancul de nisip are o formă semilunară ce se întinde pe direcția nord-sud având o lungime de peste 6 mile, cu ape puțin adânci cuprinse între brațele semilunii, fără a descoperi un loc de uscat care să nu fie acoperit de apă". Pe unele hărți marine locul fiind denumit ca „Danger rock“ (stâncă periculoasă).Reciful va fi denumit de ofițerul de marină W.E. Kingman, de pe bordul navei
Reciful Kingman () [Corola-website/Science/306415_a_307744]
-
aspect similar cu cel al mărarului, cu frunze fin ramificate, care cresc pe tulpini de 20-30 cm. Pețiolul florii are 40-60 cm, iar florile sunt mici, de culoare albă sau roz. Frunctele (numite eronat semințe) sunt achene în formă de semilună, de aproximativ 2 mm lungime. Planta preferă locațiile calde, însorite și solul bine drenat. ul (în ) (în Moldova este numit secărică) nu este același lucru cu chimionul ("Cuminum cyminum", în ). Identificarea lor este incorectă și foarte mulți fac această confuzie
Chimen () [Corola-website/Science/304458_a_305787]
-
rotunjită sau ovală. Osul trigon este compus dintr-o parte corticală periferică și un centru spongios. De obicei, osul trigon are trei fețe: una anterioară, alta inferioară și a treia posterioară. Fața anterioară articulară are de obicei o formă de semilună și formează cu tuberculul lateral al talusului o articulație de tip sincondroză sau este legat de acesta printr-un țesut fibros, fibrocartilaginos sau cartilaginos. Fața inferioară, calcaneană, este și ea articulară, și poate să se articulează cu fața superioară a
Osul trigon () [Corola-website/Science/335960_a_337289]
-
2. Firul de siguranță metalizat încorporat între portretul lui Ștefan cel Mare și ghioșul central, vizibil la privirea în contralumină.<br> 3. Elementul de suprapunere față-verso: la privirea bancnotei în contralumină conturul exterior al imaginilor soarelui de pe fața bancnotei și semilunii de pe verso trebuie să coincida, la fel și cercul soarelui cu cercul în care este înscrisă semiluna. La suprapunere litera „V” de pe fața bancnotei și imaginea Columnei lui Traian și a Coloanei Infinitului de pe verso trebuie să formeze silueta literei
Leu moldovenesc () [Corola-website/Science/297371_a_298700]