2,120 matches
-
culturală și socială a timpului fizic, biologic și psihologic, interacțiunea crizelor globale și a celor individuale, aspectul conflictual al comunicării umane, gramatici formale sugerate de probleme combinatorii, istoria opozițiilor lingvistice, simbolurile ca spațiu multidimensional, convergența aspectelor artistice și științifice în semiotica vizuală, statutul logic și semiotic al formulei canonice a mitului, tendința autoreferențială în comunicarea umană, metafora ca dictatură ș.a. În această multitudine de probleme se află și cele privind limbajul poetic, narativitatea folclorică, statutul metaforei, strategia teatrală, structura miturilor, cât
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
a textului este construită pe un alfabet finit de mărci semantice, mărci în a căror alegere teoriile anterioare ale lui Propp și ale continuatorilor săi au un rol important. Prezentarea cea mai completă a acestei strategii se găsește în lucrarea Semiotica folclorului (1975), pe care M. o coordonează. El a susținut încă din 1969 un punct de vedere confirmat de dezvoltarea mai nouă a științelor cognitive, conform căruia procesele metaforice sunt esențiale și în știință, nu numai în literatură. Pornind de la
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
a ideilor și o putere de sinteză ieșite din comun) și ajunge la lămurirea propriei poziții printr-o demonstrație logică fără cusur. SCRIERI: Poetica matematică, București, 1970; ed. (Mathematische Poetik), Frankfurt am Main, 1973; Din gândirea matematică românească, București, 1975 Semiotica folclorului (în colaborare), București, 1975; ed. (La Sémiotique formelle du folklore), București, 1978; Semne despre semne, București, 1979; Semiotica matematică a artelor vizuale (în colaborare), București, 1982; Timpul, București, 1985; Artă și știință, București, 1986; Moduri de gândire, București, 1987
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
logică fără cusur. SCRIERI: Poetica matematică, București, 1970; ed. (Mathematische Poetik), Frankfurt am Main, 1973; Din gândirea matematică românească, București, 1975 Semiotica folclorului (în colaborare), București, 1975; ed. (La Sémiotique formelle du folklore), București, 1978; Semne despre semne, București, 1979; Semiotica matematică a artelor vizuale (în colaborare), București, 1982; Timpul, București, 1985; Artă și știință, București, 1986; Moduri de gândire, București, 1987; Provocarea științei, București, 1988; Invenție și descoperire, București, 1989; The Logical and Semiotic Status of the Canonic Formula of
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
mică amploare, sunt grupate în volume pe câte o temă comună. Două dintre ele, Studiul textului (1994) și Elemente de lingvistică. Comentarii de texte (1998), aparțin lingvisticii și stilisticii, propunând analize de texte literare în baza metodologiilor moderne (teoria comunicării, semiotică). Un altul, Expresionism și autenticitate în literatura română (1999), readuce în discuție structuri realiste din proza secolului al XIX-lea (B.P. Hasdeu, N. Filimon, Ion Creangă, I.L. Caragiale ș.a.), cărora le alătură modalități fantastice, expresioniste și autenticiste (Mihai Eminescu, Lucian
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
Viața și opera lui, ANB, 1931, 2-4; Iorga, Ist. lit., III, 297-300; Ion B. Mureșianu, Despre Paul Iorgovici, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1940, 30; Popovici, Studii, I, 266-271; Ist. lit., II, 103-106; Rosetti-Cazacu-Onu, Ist. lb. lit., I, 463-465; Paul Miclău, Semiotica lingvistică, Timișoara, 1977, 23-27; Dicț. lit. 1900, 456-457. C.T.
IORGOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287607_a_288936]
-
deținând-o și la revista „Convorbiri literare” între 1995 și 2001. În anul 1990 este angajat asistent la Catedra de slavistică a Universității din Iași, ajungând profesor în 2001. Obține titlul de doctor în filologie în anul 1993, cu teza Semiotica traducerii poetice. I. debutează cu versuri în „Suplimentul literar artistic al «Scânteii tineretului»”, în anul 1982. Abandonează însă repede poezia și se dedică criticii, dar mai ales traducerilor, colaborând la „Caiete botoșănene”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Cronica”, „Timpul”, „România literară”, „Observator
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
să redescopere spiritul acesteia și prin actul transpunerii ei în limba română. Criticul însoțește traducătorul, iar cel care tălmăcește îl ajută pe interpret în toate proiectele pe care le desfășoară. SCRIERI: Pașii poetului (în colaborare cu Gellu Dorian), București, 1989; Semiotica traducerii poetice, Iași, 1994; Carte către Serghei Esenin, Iași, 1995; Evadări din Zoorlanda, Iași, 1997; Serghei Esenin. Omul și poetul, Iași, 1998; Literatura orizontală, Iași, 1998; Cărțile pe masă, Iași, 2000; Studii despre Gogol, Iași, 2000; Persanul cu nas de
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
Din limbajul poetic al cimiliturii, RITL, 1966, 2; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 231-344; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 285-297; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 267-283; Adrian Rogoz, Cimiliturile și rădăcinile invariantelor grafematice, în Semiotica folclorului, îngr. Solomon Marcus, București, 1975, 181-232; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 44-248; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 345-382; Sergiu G. Moraru, Introducere la Ghicitori, Chișinău, 1980, 5-31; Ion Taloș, Corpusul folclorului românesc. Cimilitura
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
pe care o elaborez și care urmărește diversele manifestări ale acestor metode. Un palier ar fi cel care se ocupă de motivaționism, de behaviorism, de publicitate. Un altul ar fi modul cum pot fi folosite structurile și schemele analitice ale semioticii și ale structuralismului. Un altul este alcătuit din interpretările de tip postmarxist, de metodologiile feminismului În studierea fenomenului cultural etc. Toate sunt bucăți dintr-un demers mai amplu, pe care le-am publicat În diverse locuri - cum funcționează, de exemplu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
foarte bine metoda etnografică, știu să nareze, să observe, să facă fișe, care s-au specializat, să spunem, În studiul folclorului, care folosesc instrumentele specifice psihanalistului, psihologului, chiar psihiatrului, care au aprofundat fundamentele lingvisticii, s-au specializat În structuralism, În semiotică ș.a.m.d. Nu fac de altfel decât să descriu natura interdisciplinară, inerentă În cercetările calitative. Studiind un anumit fenomen avem nevoie de un anumit tip de specializare. Ideală este realizarea unei echipe ai cărei membri să știe să cerceteze
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru critică și istorie literară al Filialei Cluj a USR și Premiul Asociației de Literatură Generală și Comparată din România. Cornel Vâlcu a absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” În 1996; este lector la Catedra de lingvistică generală și semiotică a aceleiași facultăți din 1998. Doctor din martie 2007 (cu o teză despre relația dintre integralismul lingvistic coșerian și fenomenologia husserliană). Cursuri și conducere de seminar În domeniile lingvistică generală, teoria și filosofia limbajului, semiotică. Două volume de teorie lingvistică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Catedra de lingvistică generală și semiotică a aceleiași facultăți din 1998. Doctor din martie 2007 (cu o teză despre relația dintre integralismul lingvistic coșerian și fenomenologia husserliană). Cursuri și conducere de seminar În domeniile lingvistică generală, teoria și filosofia limbajului, semiotică. Două volume de teorie lingvistică (Orizontul problematic al integralismului și Fenomenologie și integralism) sub tipar la Editura Clusium. În pregătire, cartea din care face parte textul discutat În prezentul volum - Pod cu trei capete - Preliminarii speculative la starea de postmodernitate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
doina), II, îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, București,1969, 185-223; Ion Taloș, Meșterul Manole, I-II, București, 1973-1997; Adrian Fochi, Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești, București, 1975, 118-122; Ion Rădoi, Variantele românești ale baladei „Meșterul Manole”, în Semiotica folclorului, coordonator Solomon Marcus, București, 1975, 50-71; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 330-337; Dicț. lit. 1900, 561-563; Gheorghe Ciompec, Motivul creației în literatura română, București, 1979; Horia Bădescu, Meșterul Manole sau Imanența tragicului, București, 1986; Pavel
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
1962 și 1967 Facultatea de Filologie a Universității din București, devenind apoi cercetătoare la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. Își ia doctoratul în filologie cu teza Receptarea poetică (1977). După terminarea facultății a frecventat cursuri de lingvistică matematică, semantică logică, semiotică, filosofie a limbajului și poetică. Colaborează la „Cahiers de linguistique théorique et appliquée”, „Limba română”, „Limbă și literatură”, „Revue roumaine de linguistique”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Studii și cercetări lingvistice” ș.a. I s-a acordat Premiul Academiei Române pentru
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
numeroase contribuții de indiscutabilă valoare”, care lasă „impresia unei cărți de o rară densitate, utilitate și acuratețe științifică” (Theodor Hristea). Lucrarea Textul poetic. Perspectivă teoretică și modele generative (1995) reprezintă o abordare interdisciplinară la care și-au dat concursul lingvistica, semiotica în general și pragmatica în special, semantica logică și metodele matematice de semiformalizare. După o discuție teoretică asupra textului ca „obiect”, „act” și „activitate de limbaj”, M. trece la o analiză mai aplicată, descriind perspectiva generativă în gramatica și teoria
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
și relațiile abstracte, ideale, ce pot fi imaginate între textele existente. Aceste relații sunt reprezentate printr-un graf ce exprimă, asemenea semiozei nelimitate, o intertextualitate în permanență deschisă spre noile texte ce apar continuu. Limbajul poeziei românești neomoderne (2001) și Semiotica poeziei românești neomoderne (2003) sunt două studii complementare asupra poeziei dintre 1960 și 1980, primul analizând textele din perspectiva alcătuirii lor interne, cel de-al doilea având în atenție textele în globalitatea lor. SCRIERI: Receptarea poetică, București, 1980; Neguțătorul de
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
perspectiva alcătuirii lor interne, cel de-al doilea având în atenție textele în globalitatea lor. SCRIERI: Receptarea poetică, București, 1980; Neguțătorul de vise, București, 1993; Textul poetic. Perspectivă teoretică și modele generative, București, 1995; Limbajul poeziei românești neomoderne, București, 2001; Semiotica poeziei românești neomoderne, București, 2003. Repere bibliografice: Theodor Hristea, „Receptarea poetică”, RL, 1980, 28; Mihai Niculescu, „Receptarea poetică”, LCF, 1980, 51; Andrei Corbea, Din nou despre estetica receptării, VR, 1981, 12; Roxana Sorescu, Analiza textului poetic, LCF, 1995, 38; Floarea
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
Școlii Superioare de Jurnalism, rămânând profesor, apoi profesor consultant, al Facultății de Limbi Străine. Prin cursurile predate, între care se evidențiază cele de istoria limbii și literaturii franceze (mai cu seamă a celei moderne), de stilistică și versificație, de poetică semiotică și pragmatică, M. a adus o contribuție notabilă la promovarea structuralismului lingvistic și poetic, a semioticii generale și literare, a francofoniei universitare la nivel internațional (fiind, între 1979 și 1992, președintele Comitetului pentru Europa Nefrancofonă și membru al Comitetului Mondial
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
predate, între care se evidențiază cele de istoria limbii și literaturii franceze (mai cu seamă a celei moderne), de stilistică și versificație, de poetică semiotică și pragmatică, M. a adus o contribuție notabilă la promovarea structuralismului lingvistic și poetic, a semioticii generale și literare, a francofoniei universitare la nivel internațional (fiind, între 1979 și 1992, președintele Comitetului pentru Europa Nefrancofonă și membru al Comitetului Mondial al Asociației Universităților parțial sau integral de limbă franceză). Președinte al Grupului Român de Semiotică (1972-1989
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
a semioticii generale și literare, a francofoniei universitare la nivel internațional (fiind, între 1979 și 1992, președintele Comitetului pentru Europa Nefrancofonă și membru al Comitetului Mondial al Asociației Universităților parțial sau integral de limbă franceză). Președinte al Grupului Român de Semiotică (1972-1989), al Societății de Lingvistică Romanică, al Societății de Lingvistică, al Grupului Român de Lingvistică Aplicată, este totodată membru al Societății de Lingvistică din Paris și al Asociației Scriitorilor de Limbă Franceză. Activitatea filologică și literară a lui M. se
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
generală, ambele coordonate de Al. Graur). M. se evidențiază în primele trei decenii de după război ca un reprezentant de excepție al noilor curente în domeniile conexe filosofiei limbajului, principalele sale contribuții fiind în aria structuralismului, dar mai cu seamă a semioticii și a poeticii, în care se dovedește nu doar un deschizător de drumuri, prin lucrări precum Le Signe linguistique, Semiotica lingvistică (1977; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), Signes poétiques (1983), ci și un creator de școală, prin activitatea sa de
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
al noilor curente în domeniile conexe filosofiei limbajului, principalele sale contribuții fiind în aria structuralismului, dar mai cu seamă a semioticii și a poeticii, în care se dovedește nu doar un deschizător de drumuri, prin lucrări precum Le Signe linguistique, Semiotica lingvistică (1977; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), Signes poétiques (1983), ci și un creator de școală, prin activitatea sa de conducător de doctorat și prin coordonarea de lucrări colective - Balazc, sémioticien avant la lettre (1977), Les Langues de spécialité (1982
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
etnografie și folclor”, „Studii și cercetări lingvistice” ș.a. Autoare a numeroase studii de stilistica și poetica (în anii studenției s-a remarcat în cadrul Cercului de stilistica și poetica de sub conducerea profesorului Al. Rosetti), de stilistica structurală, de gramatică transformatională și semiotica, de eseuri literare, G. are meritul de a fi contribuit la afirmarea cercetării semiotice a folclorului românesc. După 1980 se manifestă îndeosebi că publicista și eseista, articolele și eseurile sale fiind cuprinse în cărți precum Mitul pagubei (1986), Cartea plecării
GOLOPENŢIA-ERETESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]
-
și poetica (în anii studenției s-a remarcat în cadrul Cercului de stilistica și poetica de sub conducerea profesorului Al. Rosetti), de stilistica structurală, de gramatică transformatională și semiotica, de eseuri literare, G. are meritul de a fi contribuit la afirmarea cercetării semiotice a folclorului românesc. După 1980 se manifestă îndeosebi că publicista și eseista, articolele și eseurile sale fiind cuprinse în cărți precum Mitul pagubei (1986), Cartea plecării (1995) și America, America (1996). Sunt cărți despre anii petrecuți în România, reflecții pe
GOLOPENŢIA-ERETESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]