5,290 matches
-
qu'à des nouvelles instructions de leurs Cours respectifs", ceea ce "soutien ici l'opinion sur leș apparences d'un changement de systême à la Cour de Vienne" (s. Ven.C.)120. Cauza fenomenului semnalat rezidă în imposibilitatea celor două puteri semnatare ale tratatului de pace de la Campoformio de a găsi o soluție convenabilă a problemei împărțirii sferelor de influență în Italia. Pentru a-și asigura o bază de reacție și de rezistență cât mai eficiente împotriva unei foarte 116 Stipulata de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
politic european, ca factor activ al acestuia. Un sistem în care Imperiul Otoman își căutase adăpostul față de pericolele care amenințau integritatea să teritorială și, chiar, dispariția de pe harta politică a Europei. Gravă incertitudine, privind soarta rezervată Imperiului Otoman de principatele semnatare ale Actelor internaționale orchestrate de Congresul de la Viena a fost surprinsă, între alții, si de ministrul plenipotențiar al Suediei la Istanbul care, într-un raport din 25 septembrie 1818, nota că "le Ministère Ottoman pârâit singulièrement inquiet sur la réunion
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
institut central de credit internațional“19. La 20 mai 1931 se hotăra înființarea „Societății Internaționale de Credit Ipotecar Agricol“ pentru a ajuta agricultura țărilor central-europene. Totuși acesta nu s-a înființat niciodată din cauza lipsei de voință politică a unor țări semnatare (în special mari puteri), care nu au fost dispuse să investească bani pentru acest lucru. O altă idee care dovedește modernitatea gândirii titulesciene este aceea care se referă la „spiritualizarea frontierelor“. Acest lucru însemna în concepția lui Titulescu înlăturarea barierelor
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
a semnat la Geneva, de către România, Cehoslovacia și Iugoslavia, Pactul de reorganizare al Micii Înțelegeri, văzut de diplomatul român ca un rezultat al celor „14 ani de luptă pentru organizarea păcii în Europa“35. Propunerea lui Titulescu, conform căreia statele semnatare trebuiau să ducă o politică externă comună, a fost inclusă în articolul 6 al acestui document care prevedea faptul că: „orice tratat politic al fiecăruia dintre statele Micii Înțelegeri față de un alt stat terț, precum și orice acord economic care are
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
vor fi, în mod progresiv și pe cât posibil unificate“36. Se înființa un Consiliu permanent din care făceau parte miniștrii de externe ai celor trei state și un Consiliu economic care trebuia să coordoneze acțiunile din acest domeniu ale statelor semnatare. Totodată era specificat principiul egalității absolute dintre cele trei state 37. La 16 martie 1933, Titulescu referindu-se la Pactul de reorganizare al Micii Înțelegeri spunea: „Situația internațională este din ce în ce mai îngrijorătoare. Ultimele evenimente o dovedesc cu prisosință. Evenimentele noi sunt
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
apărare a păcii. Torino, la 23 decembrie 1932. Acesta urma să fie semnat de Italia, Germania, Marea Britanie și Franța. Prin intermediul Pactului celor Patru se dorea reconstituirea unui „directorat“ al celor patru mari puteri în politica europeană. Conform articolului 2, statele semnatare puteau să revizuiască tratatele de pace și articolul 19 din Pactul Societății Națiunilor care prevedea faptul că o schimbare a tratatelor de pace era posibilă doar cu unanimitatea de voturi a Consiliului acestei instituții. Totodată se prevedea recunoașterea egalității în
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
stat revizionist dorea încheierea unor pacte bilaterale de neagresiune care nu puteau avea o mare eficiență. În preambulul Pactului se stipula faptul că cele patru state doreau să contribuie la „întărirea păcii în Balcani“. Articolul 1 prevedea faptul că statele semnatare „își garantau mutual securitatea tuturor frontierelor lor balcanice“45. Conform articolului 2 se avea în vedere coordonarea politicii țărilor membre în zona balcanică 46. Articolul 3 prevedea faptul că acest Pact era deschis oricărei țări balcanice a cărei adeziune urma
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
coordonarea politicii țărilor membre în zona balcanică 46. Articolul 3 prevedea faptul că acest Pact era deschis oricărei țări balcanice a cărei adeziune urma să facă obiectul „unui examen favorabil din partea părților contractante și va avea efect îndată ce celelalte țări semnatare vor fi notificat acordul lor“. Un Protocol anex cu 9 puncte și o Anexă secretă însoțeau acest Pact. Conform Protocolului anex, Pactul „nu era îndreptat contra nimănui“, iar „scopul său era de a garanta securitatea frontierelor balcanice împotriva oricărei agresiuni
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
interesul său egoist, ci în interes general, este stabilitatea frontierelor sale“50. Nicolae Titulescu a elaborat structura de funcționare și statutul politic și economic al Înțelegerii Balcanice. Astfel s-a înființat Consiliul permanent format din miniștrii de externe ai țărilor semnatare,organism care trebuia să ia hotărâri cu unanimitate de voturi 51. Consiliul permanent trebuia să se întâlnească de două ori pe an stipulându-se respectarea principiului egalității absolute a celor patru state 52. Totodată se înființa un Consiliu economic consultativ
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
acuzat de faptul că prevederile articolului 3 din Tratatul de asistență mutuală care urma să fie semnat între Uniunea Sovietică și Romănia puteau periclita suveranitatea și integritatea teritorială a României 92. Practic, acesta prevedea faptul că trupele fiecăruia dintre statele semnatare nu puteau să depășească granița dintre România și Uniunea Sovietică, adică Nistrul, pentru acordarea de ajutor, decât la cererea formală a părții contractante, care ar fi fost victima unei agresiuni, iar după ce-și îndeplineau această obligație ele trebuiau ca
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
care România și Uniunea 7 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe a României (în continuare: A.M.A.E. Ă, fond 71 Uniunea Sovietică , (1928 - 1929Ă, vol. 79, f. 119. 9 6 Sovietică, Tratatul de renunțare la război sau Pactul Briand - Kellogg. Statele semnatare se angajau să renunțe la război în vederea soluționării diferendelor internaționale. Prin semnarea acestui Pact, sovieticii înlăturau pericolul unui conflict direct cu statele occidentale. Acesta era începutul unui plan, conceput de sovietici, prin care Uniunea Sovietică dădea impresia că este un
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Acestea au contribuit la “organizarea păcii” , formulă folosită de multe ori de Titulescu. Astfel acestea înlocuiau războiul cu tratativele, ca mijloc de rezolvare a diferendelor internaționale. De asemenea, convențiile stipulau dreptul la autodeterminare în sensul păstrării independenței și inviolabilității statelor semnatare, indiferent de regimul lor politic. Titulescu opina că semnarea acestor documente de către sovietici însemna recunoașterea de facto de către aceștia a unirii Basarabiei cu România 34. Însă nu era o recunoaștere de jure a acestei uniri de către Uniunea Sovietică. 32 Nicolae
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
unul dintre cele două state ar fi fost victima unui atac din partea unui agresor european, celălalt stat se angaja să deschidă negocieri în conformitate cu Pactul Societății Națiunilor. Însă tratatul nu avea o convenție militară , ceea ce ne face sa afirmăm că statele semnatare nu doreau sa-l pună în aplicare, ele vazând în acesta doar un mijoc de presiune la adresa Germaniei. Referindu-se la semnificația semnării documentului, în discursul rostit cu ocazia dineului oferit la 8 mai 1935, la București, în cinstea lui
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
cu oricare stat 70. În privința Italiei, România semnase cu tratat de amiciție cu aceasta încă din 1926. Însă nu era un tratat de alianță, așa cum ar fi dorit partea română, deorece nu erau stipulate obligații semnificative din partea celor două state semnatare 71. În cursul unei convorbiri avute la Roma, Mussolini îl asigurase pe Titulescu, încă din toamna anului 1930 că România nu avea de ce să se teamă de revizuiurea tratatelor deoarece “România e în afară de cauză . Aceasta nu vizează România“ iar Italia
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
care România și Uniunea 7 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe a României (în continuare: A.M.A.E. Ă, fond 71 Uniunea Sovietică , (1928 - 1929Ă, vol. 79, f. 119. 9 6 Sovietică, Tratatul de renunțare la război sau Pactul Briand - Kellogg. Statele semnatare se angajau să renunțe la război în vederea soluționării diferendelor internaționale. Prin semnarea acestui Pact, sovieticii înlăturau pericolul unui conflict direct cu statele occidentale. Acesta era începutul unui plan, conceput de sovietici, prin care Uniunea Sovietică dădea impresia că este un
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Acestea au contribuit la “organizarea păcii” , formulă folosită de multe ori de Titulescu. Astfel acestea înlocuiau războiul cu tratativele, ca mijloc de rezolvare a diferendelor internaționale. De asemenea, convențiile stipulau dreptul la autodeterminare în sensul păstrării independenței și inviolabilității statelor semnatare, indiferent de regimul lor politic. Titulescu opina că semnarea acestor documente de către sovietici însemna recunoașterea de facto de către aceștia a unirii Basarabiei cu România 34. Însă nu era o recunoaștere de jure a acestei uniri de către Uniunea Sovietică. 32 Nicolae
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
unul dintre cele două state ar fi fost victima unui atac din partea unui agresor european, celălalt stat se angaja să deschidă negocieri în conformitate cu Pactul Societății Națiunilor. Însă tratatul nu avea o convenție militară , ceea ce ne face sa afirmăm că statele semnatare nu doreau sa-l pună în aplicare, ele vazând în acesta doar un mijoc de presiune la adresa Germaniei. Referindu-se la semnificația semnării documentului, în discursul rostit cu ocazia dineului oferit la 8 mai 1935, la București, în cinstea lui
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
cu oricare stat 70. În privința Italiei, România semnase cu tratat de amiciție cu aceasta încă din 1926. Însă nu era un tratat de alianță, așa cum ar fi dorit partea română, deorece nu erau stipulate obligații semnificative din partea celor două state semnatare 71. În cursul unei convorbiri avute la Roma, Mussolini îl asigurase pe Titulescu, încă din toamna anului 1930 că România nu avea de ce să se teamă de revizuiurea tratatelor deoarece “România e în afară de cauză . Aceasta nu vizează România“ iar Italia
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
externă sub N. Ceaușescu a forțat și mai tare independentizarea față de Moscova, inițiată deja prin "Declarația de independență" din aprilie 1964. Anul 1967 a semnalat sfidarea Moscovei prin două acte de nesupunere. În primul rând, România a fost singura țară semnatară a Pactului de la Varșovia care nu a rupt relațiile diplomatice cu statul Israel în contextul declanșării celui de-al treilea război israelo-arab. Celălalt act de sfidare față de Moscova a constat în recunoașterea Republicii Federale Germania (R.F.G.) (Constantiniu, 2011, p. 495
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
putea avea nimic contra, deoarece nici el nu contestă caracterul obligatoriu al unei asemenea proceduri. În fine, Poarta ordonă reprezentanților săi să ceară de la guvernele respective de a însărcina pe reprezentanții lor din București ca, în înțelegere cu reprezentanții puterilor semnatare Tractatului din Berlin, să invite pe guvernul român de a-și numi arbitrarii săi, precum și de a determina locul și timpul tribunalului arbitral. [13 septembrie 1881] ["MEȘTER ÎN FALSIFICARE... Meșter în falsificare de calcule financiare, pișicher când e vorba de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Vorbe ca "relațiunile întreținute de monarhie cu puterile străine sunt escelente" sau "datoria guvernului e de a grăbi rezolvarea cestiunii Dunării în sensul Tractatului de la Berlin" sunt cu totul formale și nu pot ascunde nici un cuprins pozitiv. O putere mare, semnatară a Tractatului de Berlin, n-o să declare prin gura d-lui de Kallay că vrea să calce Tractatul de la Berlin sau să-l ocolească. Daca în adevăr e vorba de Tractat astfel cum [î]l pricep toți, cestiunea e rezolvată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la nivelul Canadei și prin legături cu UE) vor marca o consolidare inedită a procesului ONU de gestionare a problematicii climatice și implicit o respingere a proiectului Vientiane. [...] Protocolul de la Kyoto (11 decembrie 1997) constituie actul internațional prin care statele semnatare se obligă la un control global al emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), cu scopul de a stabiliza concentrarea de gaze nocive în atmosferă, la nivelul eliminării perturbațiilor antropice periculoase. (22, 22-28.II.2006; autor: M. Duțu). 3
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
Occidentală era conștientă că nu avea suficientă forță să respingă un eventual atac sovietic. Tratatul era încheiat pe o perioadă de 5 ani și cel mai important articol al său (articolul 4) consemna că în cazul în care una dintre semnatare ar fi fost atacată celelalte „îi vor acorda, conform prevederilor articolului 51 din Carta Națiunilor Unite, ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun, militare sau altele”. Deși în primă fază Statele Unite nu reacționează, în urma discuțiilor din Congresul American
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
cu Statele Unite și Canada începute la 10 decembrie 1948 au determinat constituirea unei Alianțe Nord-Atlantice care să ofere garanții și angajamente comune între Europa și America de Nord. Danemarca, Islanda, Norvegia și Portugalia au fost invitate la 15 martie 1949 de către statele semnatare ale Tratatului de la Bruxelles să se alăture noii Alianțe. Negocierile au culminat cu semnarea la 4 aprilie 1949, la Washington a Tratatului Atlanticului de Nord. Cel mai important articol al tratatului era articolul 5: „Părțile convin că un atac armat
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
aliaților în cazul în care vreuna dintre ele era victima unei agresiuni. Cuprindea de asemenea articole ce stipulau asistență economică și socială. Cartierul general era stabilit la Bangkok în Thailanda, iar SEATO funcționa numai în baza votului unanim al statelor semnatare. Considerat a fi în multe privințe un analog al Tratatului Atlanticului de Nord SEATO a fost creat ca rezultat al doctrinei Truman și a politicii de „îngrădire” dusă de puterile occidentale în timpul Războiului Rece. Interesele americane și sovietice s-au
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]