461 matches
-
există încă, naratologia, condusă de ipoteza metodologică a existenței unei gramatici universale (afirmate pregnant de la Protagoras la Chomsky): "Gramatica universală este deci sursa tuturor universaliilor și ea ne dă însăși definiția omului. Nu numai toate limbile, ci și toate sistemele semnificante se supun aceleiași gramatici. Ea este universală nu numai pentru că este răspîndită în toate limbile lumii, ci pentru că ea coincide cu structura universului însuși" (T. Todorov, 1975: 115). Sistemul narativ descris este o abstracție față de textul real, focalizarea fiind asupra
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
diferit focalizată) este poate alături de matematică limba latină a secolului al XX-lea. Problema ei este cea a responsabilității transplantării corecte a unor categorii lingvistice și poetice fundamentale. Denotație și conotație, metaforă și metonimie, sistem și proces, cod și mesaj, semnificant și semnificat reprezintă o infrastructură terminologică necesară edificării unei viziuni coerente, cu un aport indiscutabil de sistematicitate și rigoare în atlasul comunicării. O dublă investigare semiotică (lingvistică și iconică) găsește în cîmpul publicitar un spațiu privilegiat de manifestare. Dacă publicitatea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de posibilitate ale cunoașterii în ansamblu pentru epoca respectivă și nu pentru o disciplină anume. Obiectul epistemologiei va fi în opinia lui Foucault identificarea și descrierea episte-melor succesive. EXPRESIE (opus lui conținut) Teoria lui Hjelmslev numește expresie ceea ce Saussure denumește semnificant. Planul expresiei este în relație de presupoziție reciprocă cu planul conținutului; distincția între aceste două planuri ale limbajului este logic anterioară divizării fiecaruia în formă și substanță. EXTENSIUNE (opus lui intensiune) În logica tradițională se înțelege prin extensiune ansamblul obiectelor
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
obiectului pe care îl evocă. Semnul este ceva în locul a ceva, aliquid stat pro aliquo (harta pentru teritoriu, bastonul alb pentru a indica faptul că o persoană este nevăzătoare, fotografia în locul persoanei înaintea unui interviu de angajare). Unirea formei sensibile (semnificant, expresie) cu un conținut inteligibil (semnificat, conținut) generează semnul lingvistic. SEMNIFICANT Latura materială a semnului lingvistic. SEMNIFICAT Latura non sensibilă a semnului, indisociabil legată de semificant, conform reglementărilor codului. SIMBOL 1. În semiotica peirciană semn care trimite la obiectul denotat
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede întâi...miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul...finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași în vederea procreării [...]." Faptul că, încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul semnificant și atestator al legământului care se încheie, rămâne grăitor. "Scoate unul de sub suman o ploscă de rachiu, iar celălalt un măr și le pun pe masă [...] mărul se deosebește mult de alte mere. În el sunt băgați de regulă, vro
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
diferențe pe parcurs. Trebuie create condiții geostrategice care să convingă statul rus că este în propriul său interes să devină un stat națiune european postimperial și cu adevărat democratic - un stat puternic angajat în comunitatea transatlantică."5 Un alt element semnificant în relațiile Est Vest este caracterizat de relațiile Federației Ruse cu Uniunea Europeană. „La nivel global, relațiile comerciale dintre UE și Rusia reprezintă 140 miliarde de euro, U.E. atrăgând 47% din comerțul exterior al Rusiei Ă50%, după 2004), în timp ce comerțul cu
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
aceste probleme au fost puse înainte de căderea comunismului în Europa de Est, eveniment ce nu putea fi preconizat sau așteptat în viitorul apropiat. Pierderile economice pe care S.U.A. le suportă în condițiile de asumare a rolului de țară emitentă a sancțiunilor este semnificant pentru economia americană, chiar și așa demersurile sunt realizate cu succes și încă o dată politicul domină economicul în era Războiului Rece. Anii 1980 nu au fost ușori pentru relațiile dintre Statele Unite și națiunile din Vestul Europei. N.A.T.O. rămâne divizată
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Securitate al Națiunilor Unite se reunește de urgență, membrii iau măsuri economice și contestă independența noului stat. În prima etapă, sancțiunile economice asupra Rhodesiei au avut efectul așteptat, dar după ce Africa de Sud se implică cu investiții majore, economia înregistrează o creștere semnificantă. Însă Rhodesia nu va reuși să își mențină guvernul de majoritate albă, dar este destul de dificil de stabilit cât de mult sancțiunile economice au contribuit la răsturnarea regimului alb. Statul a rezistat stării impuse de comunitatea internațională 15 ani, această
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
folosirea principiilor artei în compoziții decorative exerciții de observare și recunoaștere a repetiției, alternanței și a simetriei pe obiecte (imagini) de artă populară autentică 5. să distingă între punct și linie atît ca elemente decorative de construcție, cît și ca semnificanți compoziții decorative, folosind rolul decorativ și constructiv 6. să creeze structuri decorative prin extragerea elementelor specifice formelor studiate exerciții de selectare prin stilizare a trăsăturilor specifice formelor compoziții decorative cu forme elaborate 7. recunoașterea trăsăturilor definitorii ale artei decorative analiza
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
INTRIGII (principale): se poate spune că acțiunile și scopurile ANTAGONISTULUI formează o contraintrigă. ¶Souvage 1965. conținut [content]. După Hjelmslev, unul din cele două planuri ale oricărui sistem semiotic: "ce"-ul care este semnificat, în contradicție cu "cum"-ul care este semnificant. Ca și planul EXPRESIEI, planul conținutului are o FORMĂ și o SUBSTANȚĂ. Cînd se folosește în legătură cu narațiunea, conținutul este echivalent cu povestea (în opoziție cu DISCURSUL). ¶Chatman 1978; Hjelmslev 1954, 1961 [1967]; Prince 1973. conținut inversat [inverted content]. Situația tematică
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai restrînsă (Genette), termenul desemnează relația (sau relațiile) între un text și altele, care se regăsesc vizibil în primul. În accepția sa cea mai generală și radicală (Barthes, Kristeva), termenul desemnează relațiile dintre orice text (în sensul larg al materiei semnificante) și suma cunoașterii, rețeaua potențial infinită de coduri și practici semnificante care îi permit să aibă înțeles. ¶Barthes 1981b; Culler 1981; Genette 1982; Jenny 1982 [1999]; Kristeva 1969, 1984; Morgan 1985; Ricardou 1971 [1980]; Riffaterre 1978, 1980, 1983. Vezi și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și altele, care se regăsesc vizibil în primul. În accepția sa cea mai generală și radicală (Barthes, Kristeva), termenul desemnează relațiile dintre orice text (în sensul larg al materiei semnificante) și suma cunoașterii, rețeaua potențial infinită de coduri și practici semnificante care îi permit să aibă înțeles. ¶Barthes 1981b; Culler 1981; Genette 1982; Jenny 1982 [1999]; Kristeva 1969, 1984; Morgan 1985; Ricardou 1971 [1980]; Riffaterre 1978, 1980, 1983. Vezi și INTERTEXT. intradiegetic [intradiegetic]. DIEGETIC; aparținînd sau făcînd parte din DIEGEZA (diégèse
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
manifestă narațiunea. În narațiunea scrisă, de exemplu, acel mediu este limbajul scris; în narațiunea orală, el este limbajul oral. ¶Chatman 1978. Vezi și MANIFESTARE. mesaj [message]. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală). Mesajul este textul (materialul semnificant, setul de semne care urmează a fi decodate) trimis de DESTINATOR spre DESTINATAR. ¶Jakobson 1960 [1964]. Vezi și COD, FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE POETICĂ. metadiegetic [metadiegetic]. Ceea ce face parte din DIEGEZA (diégèse) care este inserată în alta și, mai
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
GNARUS), ea reprezintă și un mod anumit de cunoaștere. Nu oglindește pur și simplu ceea ce se întîmplă; explorează și plănuiește ceea ce se poate întîmpla. Nu povestește pur și simplu schimbări ale unor stări; le constituie și le interpretează ca părți semnificante ale unor întregi semnificanți (situații, practici, persoane, societăți). Narațiunea poate să arunce astfel lumină asupra destinului individual sau de grup, a unității sinelui, sau a naturii colectivității. Arătînd că situații și evenimente aparent eterogene pot forma o singură structură semnificantă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
semnificante ale unor întregi semnificanți (situații, practici, persoane, societăți). Narațiunea poate să arunce astfel lumină asupra destinului individual sau de grup, a unității sinelui, sau a naturii colectivității. Arătînd că situații și evenimente aparent eterogene pot forma o singură structură semnificantă (sau viceversa) și, mai exact, oferindu-și propria marcă de ordine și coerență unei realități (posibile), ea oferă exemple pentru transformarea sau redefinirea sa și efectuează o mediere între legea a ceea ce este și dorința pentru ceea ce poate fi. Într-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la un loc mai multe sememe, întrucît înseamnă "nobil", "posesor al unei decorații", "tînăr necăsătorit". ¶Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982; Pottier 1964; Rastier 1973. semn [sign]. 1. În terminologia saussuriană, o entitate social constituită, care leagă o imagine perceptibilă (sau SEMNIFICANT) de un concept (sau SEMNIFICAT), aceștia neexistînd în afara relației lor reciproce. Semnul cîine, de exemplu, leagă o serie de mărci vizibile de conceptul "cîine". 2. O entitate care reprezintă o altă entitate. ¶Saussure 1966 [1998]. semn metanarativ [metanarrative sign]. Într-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și care îl face posibil). ¶Opoziția saussuriană între limbă (care constituie obiectul propriu-zis al lingvisticii) și vorbire e analoagă aceleia între COD și MESAJ, SCHEMĂ și uz sau competență și performanță. Ea a exercitat o influență profundă asupra studiului sistemelor semnificante și, mai precis, asupra NARATOLOGIEI: se poate spune că aceasta din urmă studiază limbajul narațiunii, sistemul de reguli și norme care explică producerea și înțelegerea narațiunilor individuale (echivalente vorbirii). ¶Greimas, Courtés 1966. vorbire cvasi-directă [quasi-direct speech]. DISCURS CVASI-DIRECT, în special
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
comunicare (norme situaționale, discursive, conversaționale) demonstrează și maniera în care interlocutorii își interpretează rolul în comunicare, pentru a-și arăta calitățile, ori pentru a-și descalifica adversarul. Limbajul și transpunerea sa în discurs sînt adesea considerate drept "patronul" tuturor practicilor semnificante. Semiologia a fost introdusă în domeniul imaginilor fixe (fotografii, afișe) sau animate (cinema, televiziune) spre a demonstra mecanismele și eficacitatea simbolică a acestora. Tehnologiile comunicării deschid, din această perspectivă, căi noi, mai ales prin intermediul videoculturii. Muzica, pictura, literatura și toate
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
și înțelesuri. El a accentuat că oamenii nu numai că reacționează față de fiecare altcineva, dar de asemenea interpretează acțiunile altora. Instrumentul pentru această interpretare îl reprezintă folosirea simbolurilor care sunt lucruri care reprezintă alte lucruri. Mead folosește termenul de simboluri semnificante, care desemnează acele simboluri pe care mulți oameni le recunosc și le înțeleg în același fel. Spre exemplu, semnalele de circulație sunt simboluri semnificante în societatea noastră ca și în oricare alta. Toți conducătorii auto atașează același înțeles culorilor roșu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
îl reprezintă folosirea simbolurilor care sunt lucruri care reprezintă alte lucruri. Mead folosește termenul de simboluri semnificante, care desemnează acele simboluri pe care mulți oameni le recunosc și le înțeleg în același fel. Spre exemplu, semnalele de circulație sunt simboluri semnificante în societatea noastră ca și în oricare alta. Toți conducătorii auto atașează același înțeles culorilor roșu (oprește), galben (atenție) și verde (mergi). Încă de la începutul existenței noastre noi dobândim seturi de simboluri semnificante. Unul din cele mai importante asemenea seturi
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Spre exemplu, semnalele de circulație sunt simboluri semnificante în societatea noastră ca și în oricare alta. Toți conducătorii auto atașează același înțeles culorilor roșu (oprește), galben (atenție) și verde (mergi). Încă de la începutul existenței noastre noi dobândim seturi de simboluri semnificante. Unul din cele mai importante asemenea seturi este limba. Mead a conceput procesul socializării ca o secvență de etape prin care oamenii își dezvoltă capacitățile sociale care îi fac capabili să-și coordoneze comportamentul cu alții. La începutul procesului socializării
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
set de semne citite contextual. Un gest-semn al profesorului își declină semnificația prin intrarea lui într-o rețea de semne anterioare sau coprezente. Legăturile sintactice constituie premise ale descifrării sensurilor, iar semioza didactică desemnează procesul de comunicare didactică în calitate de practică semnificantă. Gestul este actor principal ori mediator, participând la reducerea distorsiunilor dintre reprezentare și formulare, la construirea modelelor de reprezentare și la învățarea acestora, deoarece semioza didactică implică atât capacitatea de reprezentare (obiectivare, valorizare), cât și pe aceea de formulare (alegere
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a unor sarcini diferite; • diminuarea și stoparea comportamentelor indezirabile ale elevilor. Noutatea demersului investigativ al lucrării decurge din faptul că am punctat și valorizat virtuțile semioticii din două perspective: ca știință, care are ca domeniu de interes semnele și sistemele semnificante din natură, gândire și societate și ca metodă de cercetare. Considerând gestul un semn, am putut să-l interpretăm astfel prin prisma elementelor teoretice și aplicative ale semioticii. Forța accepțiunii semiotice a gestului în comunicarea didactică o constituie aplicarea analizei
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicative, care să cuprindă: gestul înnăscut, dobândit, personalizat, universal, cultural, estetic, educativ și contextual. Situația semiotică" (de semnificare) și ,,situația de comunicare gestuală" (de transfer a conținutului semnificativ) alcătuiesc semioza gestualității comunicative. Am considerat semioza didactică (capitolul 2) o structură semnificantă de semne lingvistice și nonlingvistice, care facilitează învățarea și presupune atât capacitatea de reprezentare (semnificare, valorizare) și formulare (convingere, rezonanță afectivă) din partea profesorului, cât și capacitatea de referențialitate și interpretare din partea elevilor. În acest capitol, am prezentat evaluarea performativității comunicării
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mod, interpretantul devenind la rândul său un semn și așa mai departe, ad infinitum", Umberto Eco identifică mecanismul continuu de producere a semnelor și precizează astfel procesul de semioză nelimitată 84. Semiotica știința semnelor transmise, construite și prelucrate ca limbaje semnificante de către oameni are ca obiect de studiu semioza (semeiosy, semiosis), concept introdus de Charles S. Peirce pentru a relata implicarea și influența între semn-obiect-interpretant. Procesul de semioză (prin care un obiect devine semn) le oferă oamenilor posibilitatea de a se
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]