625 matches
-
idiomatică" 4.0. Cel de-al doilea tip de lingvistică pe care îl implică tripartiția coșeriană este lingvistica "idiomatică" sau "lingvistica limbilor". Existența sa autonomă se justifică prin existența unei competențe "idiomatice", care, în privința "conținutului", își găsește confirmarea în existența semnificatului ca nivel autonom. De fapt, planul "idiomatic" al vorbirii este acela în cadrul căruia Coșeriu a elaborat cele mai multe concepte și aplicații din toate studiile sale consacrate "conținutului" lingvistic. Savantul de origine română a făcut acest lucru în primul rând prin întemeierea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
căruia Coșeriu a elaborat cele mai multe concepte și aplicații din toate studiile sale consacrate "conținutului" lingvistic. Savantul de origine română a făcut acest lucru în primul rând prin întemeierea semanticii structurale (sau a lexematicii), ca disciplină specializată în studiul funcțional al semnificatelor limbilor. În acest scop, aparatul conceptual coșerian propune câteva delimitări prealabile. 4.1.1. Astfel, Coșeriu precizează că obiectul semanticii structurale nu îl constituie, la drept vorbind, așa-zisele limbi istorice, adică tradițiile "idiomatice" identificate prin substantive (franceza, germana, româna
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
regulile funcționale ale limbii." Pentru Coșeriu, nivelul de referință al semanticii structurale îl reprezintă sistemul (opozițiile funcționale), și nu norma, care poate varia în funcție de diverși factori extralingvistici. 4.1.3. Prin urmare, sistemul este acela care, grație opozițiilor distinctive, determină semnificatul lexical al unui cuvânt, care constituie tipul de "conținut" vizat de lexematică. Cu toate acestea, semnificatul lexical nu este singurul tip de semnificat dintr-o anumită limbă funcțională. În această privință, Coșeriu distinge cinci tipuri de semnificate: a) semnificatul lexical
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
funcționale), și nu norma, care poate varia în funcție de diverși factori extralingvistici. 4.1.3. Prin urmare, sistemul este acela care, grație opozițiilor distinctive, determină semnificatul lexical al unui cuvânt, care constituie tipul de "conținut" vizat de lexematică. Cu toate acestea, semnificatul lexical nu este singurul tip de semnificat dintr-o anumită limbă funcțională. În această privință, Coșeriu distinge cinci tipuri de semnificate: a) semnificatul lexical, care "corespunde "ce"-ului din realitatea aprehendată, fără nicio altă determinare"; de exemplu, în seriile riche
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
opozițiilor distinctive, determină semnificatul lexical al unui cuvânt, care constituie tipul de "conținut" vizat de lexematică. Cu toate acestea, semnificatul lexical nu este singurul tip de semnificat dintr-o anumită limbă funcțională. În această privință, Coșeriu distinge cinci tipuri de semnificate: a) semnificatul lexical, care "corespunde "ce"-ului din realitatea aprehendată, fără nicio altă determinare"; de exemplu, în seriile riche - richesse - enrichir, respectiv pauvre - pauvreté - appauvrir, termenii au același semnificat lexical, indiferent de "partea de vorbire" căreia îi aparțin; b) semnificatul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
determină semnificatul lexical al unui cuvânt, care constituie tipul de "conținut" vizat de lexematică. Cu toate acestea, semnificatul lexical nu este singurul tip de semnificat dintr-o anumită limbă funcțională. În această privință, Coșeriu distinge cinci tipuri de semnificate: a) semnificatul lexical, care "corespunde "ce"-ului din realitatea aprehendată, fără nicio altă determinare"; de exemplu, în seriile riche - richesse - enrichir, respectiv pauvre - pauvreté - appauvrir, termenii au același semnificat lexical, indiferent de "partea de vorbire" căreia îi aparțin; b) semnificatul categorial, care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semnificate: a) semnificatul lexical, care "corespunde "ce"-ului din realitatea aprehendată, fără nicio altă determinare"; de exemplu, în seriile riche - richesse - enrichir, respectiv pauvre - pauvreté - appauvrir, termenii au același semnificat lexical, indiferent de "partea de vorbire" căreia îi aparțin; b) semnificatul categorial, care "corespunde diferențelor în "maniera de aprehendare" (Husserl)" și care se manifestă prin categorii precum "substantiv", "adjectiv", "verb" etc.; de exemplu, în seriile riche - pauvre, richesse - pauvreté, respectiv enrichir - appauvrir, termenii au același semnificat categorial, indiferent de semnificatele lor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
b) semnificatul categorial, care "corespunde diferențelor în "maniera de aprehendare" (Husserl)" și care se manifestă prin categorii precum "substantiv", "adjectiv", "verb" etc.; de exemplu, în seriile riche - pauvre, richesse - pauvreté, respectiv enrichir - appauvrir, termenii au același semnificat categorial, indiferent de semnificatele lor lexicale; c) semnificatul instrumental, care reprezintă "semnificatul instrumentelor gramaticale ("morfeme"), adică al instrumentelor utilizate în construcțiile gramaticale, fie că e vorba despre forme legate, despre "modificări" sau despre "cuvinte""; de exemplu, e din germ. Tische are semnificatul instrumental "pluralizator
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
corespunde diferențelor în "maniera de aprehendare" (Husserl)" și care se manifestă prin categorii precum "substantiv", "adjectiv", "verb" etc.; de exemplu, în seriile riche - pauvre, richesse - pauvreté, respectiv enrichir - appauvrir, termenii au același semnificat categorial, indiferent de semnificatele lor lexicale; c) semnificatul instrumental, care reprezintă "semnificatul instrumentelor gramaticale ("morfeme"), adică al instrumentelor utilizate în construcțiile gramaticale, fie că e vorba despre forme legate, despre "modificări" sau despre "cuvinte""; de exemplu, e din germ. Tische are semnificatul instrumental "pluralizator", în timp ce la din la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de aprehendare" (Husserl)" și care se manifestă prin categorii precum "substantiv", "adjectiv", "verb" etc.; de exemplu, în seriile riche - pauvre, richesse - pauvreté, respectiv enrichir - appauvrir, termenii au același semnificat categorial, indiferent de semnificatele lor lexicale; c) semnificatul instrumental, care reprezintă "semnificatul instrumentelor gramaticale ("morfeme"), adică al instrumentelor utilizate în construcțiile gramaticale, fie că e vorba despre forme legate, despre "modificări" sau despre "cuvinte""; de exemplu, e din germ. Tische are semnificatul instrumental "pluralizator", în timp ce la din la table este un "actualizator
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
indiferent de semnificatele lor lexicale; c) semnificatul instrumental, care reprezintă "semnificatul instrumentelor gramaticale ("morfeme"), adică al instrumentelor utilizate în construcțiile gramaticale, fie că e vorba despre forme legate, despre "modificări" sau despre "cuvinte""; de exemplu, e din germ. Tische are semnificatul instrumental "pluralizator", în timp ce la din la table este un "actualizator"; d) semnificatul sintactic, care denumește "semnificatul construcțiilor gramaticale, adică al combinațiilor de lexeme sau de categoreme cu "morfeme""; de exemplu, germ. Tisch-e, privit ca o construcție, are semnificatul sintactic "plural
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
gramaticale ("morfeme"), adică al instrumentelor utilizate în construcțiile gramaticale, fie că e vorba despre forme legate, despre "modificări" sau despre "cuvinte""; de exemplu, e din germ. Tische are semnificatul instrumental "pluralizator", în timp ce la din la table este un "actualizator"; d) semnificatul sintactic, care denumește "semnificatul construcțiilor gramaticale, adică al combinațiilor de lexeme sau de categoreme cu "morfeme""; de exemplu, germ. Tisch-e, privit ca o construcție, are semnificatul sintactic "plural" (categorie din care mai fac parte semnificate precum "singular", "activ"/"pasiv", "prezent
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
instrumentelor utilizate în construcțiile gramaticale, fie că e vorba despre forme legate, despre "modificări" sau despre "cuvinte""; de exemplu, e din germ. Tische are semnificatul instrumental "pluralizator", în timp ce la din la table este un "actualizator"; d) semnificatul sintactic, care denumește "semnificatul construcțiilor gramaticale, adică al combinațiilor de lexeme sau de categoreme cu "morfeme""; de exemplu, germ. Tisch-e, privit ca o construcție, are semnificatul sintactic "plural" (categorie din care mai fac parte semnificate precum "singular", "activ"/"pasiv", "prezent"/"preterit", "actual"/"non-actual" ș.a.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Tische are semnificatul instrumental "pluralizator", în timp ce la din la table este un "actualizator"; d) semnificatul sintactic, care denumește "semnificatul construcțiilor gramaticale, adică al combinațiilor de lexeme sau de categoreme cu "morfeme""; de exemplu, germ. Tisch-e, privit ca o construcție, are semnificatul sintactic "plural" (categorie din care mai fac parte semnificate precum "singular", "activ"/"pasiv", "prezent"/"preterit", "actual"/"non-actual" ș.a.); e) semnificatul ontic, adică "valoarea existențială atribuită în mod intențional stării de lucruri la care se referă o frază ("propoziție")"; de exemplu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
table este un "actualizator"; d) semnificatul sintactic, care denumește "semnificatul construcțiilor gramaticale, adică al combinațiilor de lexeme sau de categoreme cu "morfeme""; de exemplu, germ. Tisch-e, privit ca o construcție, are semnificatul sintactic "plural" (categorie din care mai fac parte semnificate precum "singular", "activ"/"pasiv", "prezent"/"preterit", "actual"/"non-actual" ș.a.); e) semnificatul ontic, adică "valoarea existențială atribuită în mod intențional stării de lucruri la care se referă o frază ("propoziție")"; de exemplu, fr. Jean lit și Jean ne lit pas au
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
gramaticale, adică al combinațiilor de lexeme sau de categoreme cu "morfeme""; de exemplu, germ. Tisch-e, privit ca o construcție, are semnificatul sintactic "plural" (categorie din care mai fac parte semnificate precum "singular", "activ"/"pasiv", "prezent"/"preterit", "actual"/"non-actual" ș.a.); e) semnificatul ontic, adică "valoarea existențială atribuită în mod intențional stării de lucruri la care se referă o frază ("propoziție")"; de exemplu, fr. Jean lit și Jean ne lit pas au același semnificat lexical, dar semnificate ontologice diferite ("afirmativ" vs. "negativ")249
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prezent"/"preterit", "actual"/"non-actual" ș.a.); e) semnificatul ontic, adică "valoarea existențială atribuită în mod intențional stării de lucruri la care se referă o frază ("propoziție")"; de exemplu, fr. Jean lit și Jean ne lit pas au același semnificat lexical, dar semnificate ontologice diferite ("afirmativ" vs. "negativ")249. Ultimul tip de semnificat este singurul care depășește nivelul propoziției; celelalte patru se opresc în fața acestui prag. Totuși, dintre ele, doar semnificatul lexical constituie obiectul semanticii structurale. 4.2. Principiile semanticii structurale pe care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Jean lit și Jean ne lit pas au același semnificat lexical, dar semnificate ontologice diferite ("afirmativ" vs. "negativ")249. Ultimul tip de semnificat este singurul care depășește nivelul propoziției; celelalte patru se opresc în fața acestui prag. Totuși, dintre ele, doar semnificatul lexical constituie obiectul semanticii structurale. 4.2. Principiile semanticii structurale pe care le identifică Eugeniu Coșeriu sunt patru la număr: "principiul funcționalității" (cu "corolarul semnificatului unitar" și "corolarul comutării"), "principiul opoziției" (cu "corolarul analizabilității unităților lingvistice în trăsături distinctive"), "principiul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care depășește nivelul propoziției; celelalte patru se opresc în fața acestui prag. Totuși, dintre ele, doar semnificatul lexical constituie obiectul semanticii structurale. 4.2. Principiile semanticii structurale pe care le identifică Eugeniu Coșeriu sunt patru la număr: "principiul funcționalității" (cu "corolarul semnificatului unitar" și "corolarul comutării"), "principiul opoziției" (cu "corolarul analizabilității unităților lingvistice în trăsături distinctive"), "principiul sistematicității" și "principiul neutralizării"250. Le vom prezenta în această ordine: a) Principiul funcționalității vizează "însăși constituția limbii ca atare", i.e. "existența unităților lingvistice", ca
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
planul expresiei": "Potrivit acestui principiu, sunt unități funcționale ale unei limbi unitățile delimitate ca atare în limba însăși prin intermediul solidarității între cele două planuri semiotice: există unități de expresie dacă ele corespund totodată unităților de conținut, și invers." a1) Corolarul semnificatului unitar, care postulează ca "pentru fiecare formă lingvistică distinctă să presupunem totodată un semnificat distinct și, mai exact, un semnificat unic și unitar, valabil pentru toate contextele în care apare forma; aceasta, desigur, făcând abstracție de determinările suplimentare ale acestui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
combinații de sunete" (e cazul Georgicelor lui Vergilius, care sugerează, prin repetarea consoanei r, eforturile prin care s-au dezvoltat Etruria și Roma); a3) sinestezia, adică "analogia dintre diferitele impresii senzoriale"; în această privință, Coșeriu precizează că procedeul nu vizează "semnificatul idiolingvistic", ci doar sensul textelor, dat fiind că "semnele lingvistice nu trebuie să fie icastice în sine, dar pot fi icastice în text"; b) imitare prin forma semnului, înțeleasă, în sens glosematic, drept "formă a expresiei", i.e., ca "poziție sistematică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de structură lexematică de acela de configurație (asociativă): "trebuie să distingem structurile lexematice de câmpurile asociative (tratate, de ex., de Bally, Matoré, Guiraud). Acestea din urmă nu sunt structuri în sensul propriu al termenului, ci "configurații": ele nu privesc structurarea semnificatului prin intermediul trăsăturilor distinctive (opozițiile semantice), ci asocierile unui semn cu alte semne, asocieri stabilite prin similaritatea sau prin contiguitatea atât a semnificanților, cât și a semnificaților. În rest, o parte dintre acestea se referă la asocieri privind lucrurile, și nu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nu sunt structuri în sensul propriu al termenului, ci "configurații": ele nu privesc structurarea semnificatului prin intermediul trăsăturilor distinctive (opozițiile semantice), ci asocierile unui semn cu alte semne, asocieri stabilite prin similaritatea sau prin contiguitatea atât a semnificanților, cât și a semnificaților. În rest, o parte dintre acestea se referă la asocieri privind lucrurile, și nu la unități lingvistice ca atare."310 Un exemplu de configurație "extralingvistică" este acela împrumutat de la Charles Bally: "Cuvântul "bou" ne duce cu gândul: 1) la "vacă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lingvistică a textului repetat", adică o disciplină care să studieze comportamentul unităților "discursului repetat" în planul vorbirii individuale. Cadrul teoretic al unei asemenea discipline îl vor constitui, desigur, caracterul compozabil (interpretabil) al unităților "discursului repetat", principiile actualizării și (re)încadrării semnificatelor în discurs, precum și capacitatea textemelor de a se referi în mod "aluziv" la secvențe anterioare. Scopul său va consta, pe de o parte, în stabilirea modurilor prin care textemele pot contribui la creația de sens, iar, pe de altă parte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și ele o non-coincidență a "conținutului" (metaforele poetice, ironia etc.) prin faptul că acestea din urmă țin de tehnica "liberă" a vorbirii, nu de "discursului repetat" (și că, prin urmare, sensul lor poate fi dedus în mod nemijlocit din articularea semnificatelor elementelor constitutive, fără a mai necesita în acest scop o competență "idiomatică" și/sau expresivă suplimentară, pe care, din contră, o reclamă în mod imperios înțelegerea adecvată a textemelor). 2.5. Caracterul metaforic al textemelor plasează aceste unități nu doar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]