1,101 matches
-
singulare. Așa cum formă universală conduce către cunoașterea materiei în genere, la fel formă individuală conduce către cunoașterea materiei determinate, care este principiul indi viduatiei. Dar mintea este totuși unită cu singularele în mod accidental, în măsura în care se află în continuarea puterilor senzitive, care sunt îndreptate către [obiectele] singulare. Această continuitate este dublă. Într-un mod, în măsura în care mișcarea părții senzitive se termină în minte, așa cum se întâmplă în cazul mișcării dinspre obiecte spre suflet. Și astfel mintea cunoaște singularele printr-o anumită reflecție
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
materiei determinate, care este principiul indi viduatiei. Dar mintea este totuși unită cu singularele în mod accidental, în măsura în care se află în continuarea puterilor senzitive, care sunt îndreptate către [obiectele] singulare. Această continuitate este dublă. Într-un mod, în măsura în care mișcarea părții senzitive se termină în minte, așa cum se întâmplă în cazul mișcării dinspre obiecte spre suflet. Și astfel mintea cunoaște singularele printr-o anumită reflecție, ca atunci cand mintea, cunoscând obiectul sau, care este natura universală, se întoarce către cunoașterea actului sau, si
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acord cu mișcarea de la suflet spre lucruri, care începe în minte și continuă în partea sensibilă, ca atunci cand mintea conduce puterile inferioare. Și astfel singularele se unesc aici [cu mintea] prin medierea rațiunii particulare, care este o putere a părții senzitive care compune și divide intențiile indi viduale, care se mai numește și [putere] cogitativa și [care] are un organ determinat în corp, anume partea din mijlocul capului. Judecată universală a minții privitoare la ceea ce trebuie făcut nu se poate aplica
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quandam refluentiam. Et ideo non sunt aliae vires, șed eaedem, perfectiores quam sînt în aliis animalibus. La a cincea [obiecție] trebuie spus că excelentă pe care [puterea] cogitativa și memoria o au în om nu se datoreaza celor proprii părții senzitive, ci unei afinități și apropieri de rațiunea universală, în măsura în care aceasta le inundă. Și astfel, ele nu sunt alte puteri, ci aceleași [că în cazul animalelor], dar sunt mai perfecte decât în cazul altor animale. Așa cum intelectul îi împrumuta puterii cogitative
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
masura puterilor cognitive ale omului. O modalitate de a identifica facultatea responsabilă pentru sesizarea și actualizarea caracte rului inteligibil din lucruri este depistarea facultăților care îl diferențiază pe om de restul creaturilor. Plantele au suflet vegetativ, animalele suflet vegetativ și senzitiv, însă numai omul are, pe lângă cele două tipuri de suflete menționate, si un suflet intelectiv, ceea ce înseamnă că, din tre facultățile sufletului intelectiv, cel puțin una este res ponsabila pentru ac tualizarea inteligibilității lucrurilor. Sufletul intelectiv nu are doar facultăți
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
S. th., I, q. 85, a. 1, ad 4). La a patra [obiecție] trebuie spus că imaginile sunt iluminate de către intelectul agent, iar apoi, prin puterea intelectului agent, speciile inteligibile sunt abstrase din ele. Sunt iluminate așadar deoarece, așa cum partea senzitiva, prin unirea cu cea intelectiva, devine mai pu ternica, tot astfel și imaginile, prin puterea inte lec tului agent, sunt făcute apte pentru că din ele să fie abstrase intențiile inteligibile. Iar intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imagini întrucât prin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este încă perfectă prin vederea întregului adevăr. Dar pentru că o asemenea mișcare poate să fie sau a sufletului care deliberează cu privire la intențiile universale, care ține de partea intelectiva, sau [a sufletului] care deliberează cu privire la intențiile individuale, care ține de partea senzitiva, din acest motiv a cogita, într-un al doilea mod, [se spune despre] actul intelectului deliberativ și, într-un al treilea mod, despre actul puterii cogitative. Așa cum se desprinde din pasajul citat mai sus, verbul cogito, cogitare poate fi folosit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești neuroni sunt cei care determină practic nivelul activității simpatice cu impact cardiovascular. Aria vasodilatatoare A1, situată anterolateral inferior în bulb, inhibă direct aria C1. Aria senzitivă A2, situată posterolateral în bulb și pontin inferior (în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și de la structuri nervoase superioare. Hipotalamusul modulează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
la bradicardie și vasodilatație, tocmai în scopul normalizării presiunii arteriale. 13.2.4. Alte reflexe și mecanisme de control pe termen scurt/mediu Reflexul chemoreceptor Receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO și H
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos al arteriolelor este reflexul de axon de la nivel cutanat. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramuri colaterale speciale înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, care determină vasodilatație și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
la presiune), edem și papulă în 10 min. (edem datorat creșterii permeabilității parietale, parțial mediată de receptori histaminergici H1 și arteriolo-dilatație prin reflex de axon). Acest reflex este de tip nociceptiv, determinat de stimularea terminațiilor nervoase amielinice. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramificații speciale înapoi la vase, unde eliberează substanța P, histamină și adenozină, ce determină vasodilație si creșterea permeabilității capilare. In plus, vasoconstricția generală cutanată noradrenergică se poate produce ca rezultat stimulării dureroase. Hiperemia reactivă este direct vizibilă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești neuroni sunt cei care determină practic nivelul activității simpatice cu impact cardiovascular. Aria vasodilatatoare A1, situată anterolateral inferior în bulb, inhibă direct aria C1. Aria senzitivă A2, situată posterolateral în bulb și pontin inferior (în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și de la structuri nervoase superioare. Hipotalamusul modulează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
la bradicardie și vasodilatație, tocmai în scopul normalizării presiunii arteriale. 13.2.4. Alte reflexe și mecanisme de control pe termen scurt/mediu Reflexul chemoreceptor Receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO și H
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos al arteriolelor este reflexul de axon de la nivel cutanat. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramuri colaterale speciale înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, care determină vasodilatație și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
la presiune), edem și papulă în 10 min. (edem datorat creșterii permeabilității parietale, parțial mediată de receptori histaminergici H1 și arteriolo-dilatație prin reflex de axon). Acest reflex este de tip nociceptiv, determinat de stimularea terminațiilor nervoase amielinice. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramificații speciale înapoi la vase, unde eliberează substanța P, histamină și adenozină, ce determină vasodilație si creșterea permeabilității capilare. In plus, vasoconstricția generală cutanată noradrenergică se poate produce ca rezultat stimulării dureroase. Hiperemia reactivă este direct vizibilă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sistemului nervos realizează adaptarea funcțiilor vitale (circulație, respirație, digestie, excreție etc.) la condițiile impuse de factorii ambianți. La baza particularităților funcționale ale celor două sectoare stau deosebiri de ordin anatomic. Astfel, în timp ce fibrele somatice cerebrospinale deservesc numai elementele motorii și senzitive ale somei, structurile vegetative se găsesc larg răspândite atât în teritoriul toraco-abdominal, cât și în sectorul somatic (aparat locomotor, organe de simț, piele, anexe etc.) cu dispoziție plexiformă difuză. Inervația exclusiv vegetativă a viscerelor, conferind acestora un oarecare grad de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al sistemului nervos realizează adaptarea funcțiilor vitale (circulație, respirație, digestie, excreție etc.) la condițiile impuse de factorii ambianți. La baza particularităților funcționale ale celor două sectoare stau deosebiri de ordin anatomic. Astfel, în timp ce fibrele cerebrospinale deservesc numai elementele motorii și senzitive ale somei, structurile vegetative se găsesc larg răspândite atât în teritoriul splanhnic, cât și în sectorul somatic (aparat locomotor, organe de simț, piele, anexe etc.) cu dispoziție plexiformă difuză. Inervația exclusiv vegetativă a viscerelor, conferind acestora un oarecare grad de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și noncolinergică, revine în atenția cercetătorilor, Wingate (1981) fiind printre primii care folosește termenul de neurogastroenterologie. I.2. DATE DE ANATOMIE ORGANO-VEGETATIVĂ Horațiu VARLAM, Ion HAULICĂ Ca principală componentă a sistemului nervos, sistemul organo-vegetativ este reprezentat de ansamblul neuronilor motori, senzitivi și de asociație, care asigură legăturile morfo-funcționale dintre centrii cerebro-spinali de reglare și coordonare a activității organelor interne efectoare prevăzute cu funcții de întreținere și adaptare la necesitățile variabile ale organismului fără participare conștientă. Clasic, se admite că sistemul nervos
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de o parte caracterul nediscriminativ al sensibilității viscerale, iar pe de alta, participarea aferentelor senzoriale organo-vegetative la menținerea tonusului cortical, la elaborarea reflexelor condiționate etc. Topografia ariilor vegetative se intrică intim cu aceea a centrilor somatici atât la nivelul cortexului senzitiv, cât și al celui motor. Datorită acestui fapt, diversele acte motorii se însoțesc de reacții cardiovasculare și respiratorii precoce în vederea pregătirii vegetative a actului respectiv. Contracția musculaturii striate, de exemplu, se însoțește de vasodilatație locală și aport sanguin crescut chiar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]