225,008 matches
-
rude și de țintă, Rămâne carapacea în care-și fac culcușul Făpturi fără de crustă, Labile, ideale... Iar dincolo de malul Celei din urmă pagini, Nu dai nicicum de calea întoarcerii acasă, Ci singur, ca Ulise, Mai răsfoiești o mare. Sfârșit de septembrie Pe când scriam, de pe hârtie Cuvintele zburară-n stoluri Golindu-mi paginile care îmi lunecau din mâini, grăbite, Cu foșnet cald de frunze arse. Pe-oglinzi treceau umbre de aur Și nu știam cum să mă apăr, Cum să păstrez tot
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9877_a_11202]
-
Un fum de litere și chipuri, Iar ploaia care începuse îmi pătrundea mărunt în minte, Luându-mi la vale jalea, gândul, Până-am rămas ca o fereastră Prin care lumina doar vântul. Duet de toamnî Mai stai puțin... E-abia septembrie Strâns frunzele se țin de ramuri Și nici un cârd nu taie cerul. Dorul de ducă e un înger Care vestește veștejirea, îmi spui cu ochii în departe. Dar eu mi-aduc aminte timpul Când ne eram văzduh și mare, Când
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9877_a_11202]
-
vagi merită să fie citită cu atenție și cu un pic de considerație, întrucît autorul reușește în ea o conexiune a peisajului natural cu acela al relației umane, pe care o punctează aluziv: Cade frunza de fag din vîrf de septembrie/ peste malul arămiu al unui alt septembrie, / rîndunele trag cu aripile lor norii de sus / în apele mele adînci, / iar mlădițele de stuf se înclină / spre o barcă unde Galina / împrăștie cu picioarele ei / apa, timpul ce ne desparte / mai
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
și cu un pic de considerație, întrucît autorul reușește în ea o conexiune a peisajului natural cu acela al relației umane, pe care o punctează aluziv: Cade frunza de fag din vîrf de septembrie/ peste malul arămiu al unui alt septembrie, / rîndunele trag cu aripile lor norii de sus / în apele mele adînci, / iar mlădițele de stuf se înclină / spre o barcă unde Galina / împrăștie cu picioarele ei / apa, timpul ce ne desparte / mai mare ca o apă". Dacă mai are
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
Baladă și joc - Cluj, ianuarie 1950), inspirat de melodia Mioriței din Monografia lui Drăgoi, citată in integrum, în partea I, de vioara I, artificiile contrapunctice ale viorii secunde, pe un latent suport armonic modal, configurând splendida construcție melodică populară. În septembrie 1950, Ligeti finalizează o variantă a Duoului, utilizând același material într-o nouă prelucrare, destinată unei orchestre școlare (Baladă și Joc / Ballade und Tanz, pentru orchestră școlară, după cântece populare românești). CONCERT ROMÂNESC / Román koncert, pentru orchestră, este structurat în
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
atunci nici nu mă gândisem că un bărbat poate fi și diriginte. Dar asta e. Om trăi și om vedea. Eram cu Cristi și cu Marius În clasă. Alți colegi, din vechea clasă, puțini, erau la clasele de mecanică. 15 septembrie. Toți, noi cei mici, eram Împrăștiați prin curtea liceului ca niște pui speriați. Fiecare stătea cu familia lui sau cu cei cunoscuți. Cei mai mari, râdeau, chicoteau, povesteau cu voce tare Întâmplările din vacanță. O voce puternică, cred că era
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
o cerere scrisă, solicitând ministrului român de Externe de atunci decorarea acestui DIPLOMAT uitat Într-un Paris În care Își dorm somnul de veci nenumărate personalități ale tristei și mereu zbuciumatei noastre țări. Prin Decretul Nr. 1.093, din 8 septembrie 2006, semnat de Președinte României și contra semnat de primul ministru, lui Alexandru Danielopol, din Republica Franceză, i s-a conferit și Ordinul național Serviciul Credincios În grad de Comandor «În semn de Înaltă apreciere, pentru contribuția sa remarcabilă la
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
al Iezuiților din Évreux (departamentul Eure, Franța), pe care l-a urmat fără să abjure credința ortodoxă, a obținut o strălucită pregătire pe tărâmul Dreptului. După război, În urma Convenției de Armistițiu cu Aliații, pe care România a semnat-o În septembrie 1944, s-a creat Comisia Română pentru aplicarea Armistițiului, din care a fost invitat să facă parte; a primit pe loc această Însărcinare, cu gândul la soarta basarabenilor, a bucovinenilor și a herțenilor. Avea, În epocă, 28 de ani. „Pentru
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
pământul pământ. Basarabia cui o lăsăm? Nu este În Europa și Basarabia?! Imediat după război, eu m-am ocupat de chestiunea basarabenilor care fugiseră În România de spaima cizmei sovietice. În cadrul Convenției de Armistițiu semnată de România la Moscova, În septembrie 1944, În ar t ico lu l 5 se prevedea „repatr ierea basarabenilor și bucovinenilor În Uniunea Sovietică”. Ce-ar fi pățit aceștia dacă erau „repatriați”? O singură cale aveau de ales: Siberia, În lagăre deja pregătite! În luptă cu
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
de răsfirare a particulelor contrapunctice. Temperamental, Enescu se supune comandamentului genului cameral, în maniera de supunere a unui suveran. Exemplificăm acest lucru prin prima parte a unui Cvartet de coarde în do major, semnată de compozitor în ziua de 11 septembrie 1906, la Caracalia - Dorohoi. Remarcăm aici complexitatea scriiturii concertante, precum și organicitatea substanței melodice, de esență românească prin stare și ethos, precum și eficiența sonoră a vocilor angrenate în discurs. Toate acestea ne dau dreptul să susținem existența unui concept format, particular
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
său de la 1883 (pentru faptul că putem corobora nesfârșite informații parțiale pe care acela nu le deținea), trebuie să ne Întrebăm: ce scria Eminescu În primăvara lui 1883 atât de preocupat? Poetul nu mai publica poezii În Convorbiri literare din septembrie 188l, Luceafărul fusese definitivat din 1882 și dat la Almanahul „România Jună” din Viena. În vara lui 1883 va avea cunoscutul atac speculat de adversari iar În iarnă va ieși, sub Îngrijirea lui Titu Maiorescu, volumul său de Poesii care
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
profesorului Dimitrie Cuclin asupra Culegerii de melodii și dansuri populare din Zona Bicazului, realizate de coregraful Gheorghe PopescuJudeț, solicitat de responsabilul-adjunct al Grupului de cercetări complexe Bicaz, C. S. Nicolaescu-Plopșor, în vederea publicării de către Academia R.P.R. (adresa nr. 193 din 3 septembrie 1962), a Monografiei Bicaz. Intitulată Jocurile populare din zona Bicaz, având 881 de pagini, exegeza cercetătorului Gh. Popescu-Județ i-a oferit compozitorului și folcloristului, dar mai ales istoricului Cuclin, veritabil savant al lumii geto-dacice, posibilitatea să lanseze o teorie proprie
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Dimensiunea acestui catalog, oprit la anul 1946, schimbă radical percepția moștenirii creatoare a lui Dimitrie Cuclin, îmbiindu-i pe cercetătorii contemporani la o nouă monografie a acestui prolific reprezentant al culturii românești din sec. XX. Cu privire la adresa nr. 193/3 septembrie 1962, am onoarea a vă înainta următorul REFERAT De la cea dintîi privire aruncată oricît de superficial asupra operei Maestrului Gh. Popescu Județ ți se produce impresia că te afli în prezența unei realizări titanice. Această impresie ți se confirmă la
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
de lei 420, reținîndu-i-se 10% pentru Cassa Generală de Pensiuni; Dela 1 Iunie 1919 - 1 Noembrie 1919, cu salariul de lei 320, reținîndu-i-se 10% pentru Cassa Generală de Pensiuni; Catedra de Estetică și Istoria Muzicii: dela 1 Noembrie 1919 - 1 Septembrie 1920, cu lei 396, reținîndu-i-se 10% pentru Cassa Generală de Pensiuni; Dela 1 Septembrie 1920 - 1 Decembrie 1920 cu salariul de lei 656, reținîndu-i-se 10% pentru Cassa Generală de Pensiuni; Dela 1 Decembrie 1920, cu salariul de lei 880, reținîndu-i-se
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
1 Noembrie 1919, cu salariul de lei 320, reținîndu-i-se 10% pentru Cassa Generală de Pensiuni; Catedra de Estetică și Istoria Muzicii: dela 1 Noembrie 1919 - 1 Septembrie 1920, cu lei 396, reținîndu-i-se 10% pentru Cassa Generală de Pensiuni; Dela 1 Septembrie 1920 - 1 Decembrie 1920 cu salariul de lei 656, reținîndu-i-se 10% pentru Cassa Generală de Pensiuni; Dela 1 Decembrie 1920, cu salariul de lei 880, reținîndu-i-se 10% pentru Cassa Generală de Pensiuni (pînă la 1 Iunie 1921); Dedla 1 Iunie
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
muzicală nemțeană, psaltul bucureștean fiind cel care a pus în circulație creații ale primului eminent psalt descendent din școala lui Paisie Velicicovschi, așa cum am mai arătat<footnote Vasile, Vasile Iosif Protopsaltul; în: Muzica, București, An XII, nr. 3 (47), iulie - septembrie 2001, pp. 100 - 134; footnote>. Așa cum a ajuns la Mănăstirea Ciolanu prețiosul manuscris al lui Visarion Protopsaltul de la Neamț - unde s-a nevoit o vreme Varlaam - tot așa ar fi putut ajunge acest valoros document muzical din Moldova la Sinaia
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
concert festiv pentru sărbătorirea a 25 de ani de la înființare. Orchestră Filarmonicii era dirijata de însuși George Enescu. În program figură și o lucrare de Paul Constantinescu: Burlesca pentru pian și orchestră, terminată de Paul Constantinescu la București în 27 septembrie 1937. Prima audiție a fost la Radio, în 8 martie 1938, dirijor fiind însuși autorul 2. Mihail Jora consemna evenimentul în ziarul „Timpul” nr. 307 din 12 martie 1938, p.2: Marți seara am ascultat la aparatul de recepție, pentru
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
concert festiv pentru sărbătorirea a 25 de ani de la înființare. Orchestră Filarmonicii era dirijata de însuși George Enescu. În program figură și o lucrare de Paul Constantinescu: Burlesca pentru pian și orchestră, terminată de Paul Constantinescu la București în 27 septembrie 1937. Prima audiție a fost la Radio, în 8 martie 1938, dirijor fiind însuși autorul<footnote Cosma, Octavian Lazăr, Simfonicele Radiodifuziunii Române, Editura „Casă Radio”, București, 1999, p. 626. footnote>. Mihail Jora consemna evenimentul în ziarul „Timpul” nr. 307 din
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
sunt seci și lipsiți de inspirație. Va veni și ziua aceea! [........................................................] Referitor la conținutul scrisorii lui Bedițeanu, deducem că persoana „de peste ocean” care s-a interesat de oratoriile lui Paul Constantinescu era dirijorul și compozitorul Remus Tzincoca<footnote Remus Tzincoca (septembrie 1915 - ianuarie 2012), dirijor, compozitor, profesor. A studiat la Iași cu Antonin Ciolan, Alexandru Zirra, Constantin Georgescu. S-a specializat la Paris, unde l-a remarcat George Enescu. A fondat mai multe ansambluri simfonice și a dirijat cele mai importante
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
așteptat Toscanini. Se mai prezintă Traviata, Rigoletto, Boema și un balet. Rigoletto deasemeni trebue să-l fac eu. În total 8 recite, deci destulă muncă într’o lună, dar îmi aduce bani serioși și te asigur că e nevoe! În Septembrie alte patru spectacole la Scala, apoi plecăm cu echipa din „Cosi fan tutte” în Olanda și Belgia, care ne cere insistent; e posibil să facem și un spectacol la Paris și în Elveția. Apoi o altă serie de spectacole la
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
încerc să-i fac ceva la Scala când o veni iară. Ce elemente tinere și promițătoare mai sunt la București? Zilele trecute am avut o mare bucurie: Marele dirijor Hermann Scherschen mi-a scris din Elveția că va dirija în Septembrie „Variațiile” mele la Zürich, Bineînțeles, mă voi duce să asist. „Don Quichote”-ul ce l-am scris la Paris vreau să-l fac într’o bună zi cu Orchestra Scalei, dar până în prezent n’am reușit să complectez materialul de
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
diabet zaharat comparativ cu persoanele fără diabet. MATERIAL ȘI METODĂ Au fost cuprinși în studiu 98 de pacienți care s-au adresat pentru evaluare Secției de Endocrinologie, Diabet și Boli de Nutriție a Spitalului Universitar de Urgență Elias în perioada septembrie - decembrie 2011. Dintre aceștia 80 au fost pacienți cunoscuți cu diabet zaharat tip 2, iar 18 pacienți au constituit lotul martor. Vârsta subiecților analizați a fost cuprinsă între 25-85 de ani, cu o medie de 59,34 ± 11,94 ani
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92049_a_92544]
-
Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezatorului că răsplată. Sărbătorile închinate Sfanțului Ioan Botezătorul Biserică a închinat lui Ioan șase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), nașterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima și a doua aflare a capului lui (24 februarie) și a treia aflare a capului sau (25 mai). La mulți ani celor ce poartă numele Sfanțului Ioan Botezătorul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
motoul cules din Nichita Stănescu: ,,Schimbă-te în cuvânt ca să nu te roadă viermii”, urmat de inscripții pe răbojul clipei: Încep să dea rod bogat și <RESPIRĂRILE> pornite de la versul lui Nichita Stănescu, aduse la Cernăuți în prima duminică de septembrie, într-un moment de inspirație revelatorie, de scriitoarea și publicista din Suceava Doina Cernica. Născute dintr-o manifestare spontană, ca un preludiu la sărbătoarea -, ,<Respirările> bucovinenilor de la sud au topit gheața nordului, prinzând rădăcini în tradiție”; Nu-i doar o
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
a dat o interpretare greșită spuselor domnului director.Întors urgent la București, domnul profesor Virgil Măgureanu m-a asigurat că nu are de gând să facă publice numele colaboratorilor și că va reveni cu clarificări pentru a liniști spiritele. Până în septembrie 1992, cât timp am activat în conducerea S.R.I. (fără să fiu titularizat prin Decret prezidențial) mi-am dat seama că o parte dintre cei care ocupau deja funcții importante în ierarhia statală erau preocupați, mai ales, să obțină de la S.R.I.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]