1,092 matches
-
va pierde slujba. Era un lucru groaznic. Se uitară unul la altul cu coada ochiului, nesiguri ce să spună. Înainte ca ei să se decidă, domnișoara Rong inspiră o dată lung și tremurător ca să-și vină puțin În fire, Își luă servieta de plastic și coborî din autocar. Prietenii mei săriră toți. Ce Încurcătură, zise Moff. Ar trebui să-i dăm un bacșiș de despărțire, sugeră Harry. De ce n-am aduna niște bani acum? Cât? Întrebă Roxanne. Două sute de renminbi? —Patru, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
spus să așteptăm. Am strigat. Am țipat de mai multe ori: «Vă rog! Vă rog! Vă rog! (în japoneză)» Am urlat și la oamenii care veneau din direcția opusă și care mă împingeau. Dintr-odată a apărut un domn cu servietă, a ridicat bariera ca să putem trece, a luat fata din brațele mele și a urcat-o pe scări. Ne-au mai ajutat și alți oameni. Am fost ajutat să urc scările și să ies la suprafață. Aer curat! Când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
pe om. Veneam acasă și găseam o bucățică de friptură uscată de atâta așteptare. Pe atunci venea și el. Începeam conversația și, cât mă țineau puterile, voiam să profit. Aveam spaima mediocrității în care mă cufundam și purtam chiar în servietă o carte. O citeam între două treburi, în tramvaie. El trebuia să-mi spuie ce citise, să-mi dea ample detalii despre ce nu mai aveam timpul ca să mă ocup personal. Îi plăcea să povestească și-l ascultam ceasuri întregi
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ridică din umeri vrând parcă să motiveze: „Ce pot face? Trebue să văd totuși ce vor dela mine?”. Nu având cale de ales, Tony Pavone se adresă noilor veniți cu o voce suficient de curtenitoare. „Vă stau la dispoziție...” Din servieta pe care o ținea În mână, antreprenorul dădu la iveală o hartă pe care o derulă pe birou; cu ajutorul stăpânului, o netezi În așa fel să poată fi văzute toate detaliile. Zise. „Vă rog, veniți puțin mai aproape domn’inginer
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Tony Pavone rămase cu gura Întredeschisă În timp ce Atena Își ascuți auzul. În fața unei asemenea sume de bani, efectiv nu mai știa ce atitudine să adopte. Nu avu Însă timp să gândească prea mult și, propietarul de terenuri desfăcu o mică servietă din care scoase oferind constructorului douăzeci mii dollars. „Pentru Început - preciză el. Iar pe măsură ce lucrul Înaintează, voi onora restul. Hai, bate palma...!!” Pus În fața faptului Împlinit, Tony Pavone se lumină la față În timp ce introducea banii În buzunar. „Când putem merge
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o platformă betonată cu unele drumuri de acces unde urma să fie instalate trei barăci metalic de mari dimensiuni, necesare pentru stocarea unor mărfuri de aprovizionare a Capitalei. Cum barăcile metalice erau confecționate În raza orașului Ploiești, Tony Pavone burduși servieta cu țigări americane, cumpărate la astronomic preț de la bursa neagră, mai aprovizionă portofelul Îndesându-l cu câteva mii lei după care se prezentă la directorul fabricei arătându-i comanda. Nu mică Îi fu mirarea Însă când directorul Îl refuză categoric
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Înțelege-ți...?” Directorul Îl fulgeră cu privirea. „Doresc să fiu bine Înțeles.Nu vă pot vinde nici măcar o singură foaie de tablă...!” Fără folos, Tony Pavone insistă, Îi dădu de Înțeles, mutând portofelul dintr-un buzunar În celălalt, scormonind În servietă În așa fel ca directorul să observe conținul, omul din fața lui rămânea impasiv. Ajunse cu rugămintea atât de departe Încât aproape Îi lacrima ochii, explicându-i convingător: aceste barăci asigură de lucru la mulți lucrători având În vedere iarna care
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În posesia banilor. De regulă Tony Pavone, nu asista la plăți. Partea ce-i revenea o putea primi de la șefii de echipă a doua ori a treia zi. Sosirea casierei cu o oarecare Întârziere, Îl surprinse În birou. Își pregăti servieta de plecare Însă fu nevoit să mai Întârzie În acelaș timp: se produsese dezordine... Fiecare lucrător se Înghesuia să primească primul salariul cuvenit, În timp ce casiera Își așeza banknotele În ordine valorică, el Încercând să calmeze spiritele prea aprinse, făcând ordine
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de ușoare picături de ploaie destul de reci Îl avertiză despre anotimpul de toamnă ce se apropia, În timp ce lucrările se Împuținaseră, iar el dacă dorea să păstreze lucrătorii urma să găseasă neapărat unele lucrări de reparații - construcții. Cunoscând filiera, Își burduși servieta cu țigări americane precum și unele mărunte atenții procurate pe sub mână de fabricație japoneză ori altă țară Occidentală și, hotărât porni la drum, deschizând multe uși și, cheltuind extrem de mulți bani și energie.Fu nevoit să i-a În custodie toate
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să te dezamăgesc dar, acest material se poate procura numai cu aprobare specială dela - Ministerul Planificării. Totul pleacă la...Export...!” Ce era de făcut...? Să piardă lucrarea după atâta timp pierdut și bani cheltuiți...? Nu se poate. Se ambiționă. Burduși servieta cu țigări americane, se mai aprovizionă cu ceva numerar, luând depozitele de materiale de construții ale orașului la rând, În mod sistematic. Epuizantă alergare. După multe zile de căutări febrile și parlamentări bizare, nu reuși să cumpere nici măcar o singură
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
noi acoperișuri la nivel național stagnează...! Așa dar, nu-mi pot asuma răspunderea...!” Pentru a Încerca să convingă Tony Pavone ceru permisiunea să aprindă o țigară. Se scotoci vizibil prin buzunare și cum nu reuși să găsesscă ce căuta, propti servieta de marginea biroului În așa fel ca ministrul să opserve conținutul iar În final scoase din servietă un cartuși de Kent, din care dădu la iveală un pachet, aprinzând și oferindu-i și ministrului o țigară lăsând neglijent restul pachetului
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
convingă Tony Pavone ceru permisiunea să aprindă o țigară. Se scotoci vizibil prin buzunare și cum nu reuși să găsesscă ce căuta, propti servieta de marginea biroului În așa fel ca ministrul să opserve conținutul iar În final scoase din servietă un cartuși de Kent, din care dădu la iveală un pachet, aprinzând și oferindu-i și ministrului o țigară lăsând neglijent restul pachetului pe birou, la Îndemână. Fumară În tăcere,Tony Pavone străduindu-se să nu să Înece cu fumul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ai rugat Însă, ai Încredere cât de curând...!” Tony Pavone era necăjit, banii erau pe terminate iar Emil Gârleanu, ginerele fratelui Dictatorului Nicolae Ceaușescu se ospăta pe banii altuia și aproape de fiecare dată la cererea lui Îi mai burdușea și servieta cu patru sticle de Murftlar pentru nevastă-sa, motivând: sărmana, este și dumneaei suflet de om...! Cu Generalul Andruță Ceaușescu se cunoșteau personal. Peste douăzeci de lucrători luase parte la amenajarea vilei fetei lui, timp de peste trei luni de zile
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vom deslega misterul providenței lor...! Am zis și, am terminat investigația...?” Suficient de timorată, Atena nu opuse rezistență, de fapt nici nu avea vreo șansă În fața celor cinci invadatori care În schimbul unei banale hârtii numită ProcesVerbal Îngrămădiră totul Într-o servietă gata pregătită iar produsul grâului făcut vrac, Îl luă În brațe unul din invadatori făcând numai dâre de făină până jos la parterul clădirii. Imediat după plecarea hoților, Atena dădu un telefon informând prietenul ei de cele petrecute În lipsa lui
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
simpatie, de sacrificiu, de iubire. Chiar de fidelitate, În felul lui de Cynara-Dowson. La momentul acela era, după cum spunea, „prins“ de brațele unei casiere de la o farmacie. Mă duc cât de des pot. — A, da, spuse Sammler. — E nebunie. Am servieta sub braț. Foarte rezistentă. Piele de mâna Întâi. Am dat pe ea treișopt cincizeci la Wilt Luggage pe Fifth Avenue. Înțelegi? — Pricep. Iau ceva de zece, douăzeci și cinci de cenți. Gumă. Un pachețel de șervețele de șters ochelarii. Dau o bancnotă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mare - de zece, poate chiar douăzeci. Mă duc la bancă și scot mereu bani. — Înțeleg. — Unchiule Sammler, n-ai idee ce e pentru mine În brațul acela rotund. Atât de negru! Atât de greu! Nu, probabil că nu am. — Pun servieta lipită de tejghea și mă Împing. În timp ce ea scoate restul, apăs. — În regulă, Walter, scutește-mă de restul. — Unchiule Sammler, iartă-mă. Ce pot să fac? Pentru mine e singurul mod. — Ei, asta e treaba ta. De ce Îmi spui mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
lansare ca să se uite peste carte, dar, când au ajuns să plătească nota, toate trei căzuseră deja de acord că asta era o prostie. Hai să mergem la Rakestraw Books, a propus Irene. Mary și-a adunat geanta, haina și servieta burdușită cu dosarele la care lucrase cu mult peste ora la care avocații plecaseră acasă. Proprietarul mi-a zis că a comandat douăsprezece exemplare. Tipu’ se poartă frumos cu scriitorii din zonă. Jina a clătinat din cap. Duceți-vă voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cărnoasă a abdomenului stăpânei. Era mulțumit peste poate. Smoky îi aprecia cel mai tare defectele: abdomenul flasc și lipsa de ambiție atunci când venea vorba de lactate. Smoky îi era superior lui Henry din toate punctele de vedere. Avocatul era încarnarea servietei lui de serviciu. Păcat că femeile nu se pot îndrăgosti de pisici. Proliferarea cărților menite să te învețe cum să te porți la o întâlnire amoroasă și a reality show-urilor axate pe cupluri aflate la începutul relației nu demonstra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
audă în tremurul frunzei salut în lift salut! salut. două siluete nătânge, liftul e prea obosit să coboare sau să urce o nouă zi către casă, către slujbă. o poșetă eventual cu un tampon și un ruj, la dumnealui o servietă cu facturi. gata! datu-mi-s-a o revelație. o șuetă, o poșetă și-o servietă își luară ziua bună într-un banal ascensor... timiditate purtăm în sânge aceeași soartă pe pământul înfometat de atâtea zile cu griji lacrimi dureri și rugi nesfârșite
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
e prea obosit să coboare sau să urce o nouă zi către casă, către slujbă. o poșetă eventual cu un tampon și un ruj, la dumnealui o servietă cu facturi. gata! datu-mi-s-a o revelație. o șuetă, o poșetă și-o servietă își luară ziua bună într-un banal ascensor... timiditate purtăm în sânge aceeași soartă pe pământul înfometat de atâtea zile cu griji lacrimi dureri și rugi nesfârșite și singurătăți vuind în dimineți născute sub mantia cerească la crucea răsăritului pleoape
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
simțit imediat ce mare fericire este să aibă o casă unde să se poată duce, părăsind cît mai repede un asemenea loc. Consider că raportul meu nu conține neadevăruri. CÎnd mandatarul a ajuns la masa de lîngă mine, mi-am Închis servieta și m-am ridicat. Cafeneaua era lungă și Îngustă, așa Încît el trebui să se Înghesuie Între două mese ca să-mi facă loc să trec. La fiecare pas pe care-l făceam, se scurgea cîte un pic de ulei negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
la locul unde-mi era parcată mașina. Doar nu m-am apucat să te urmăresc. Dacă aș fi făcut-o, atunci rolurile noastre s-ar fi inversat. — De unde mă cunoști? Pentru o clipă, privirile se opriră parcă cu interes asupra servietei mele. — Și tu ți-ai dat seama imediat cine sînt. Și mie mi s-a Întîmplat la fel. Tocmai vocea aceasta ciudată m-a ajutat mult să-l recunosc. Și apoi, o combinație perfectă de timp și spațiu. Oare, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
aveam nici un motiv să mă Îngrijorez, chiar dacă-și făcea din nou apariția. Am intrat În mașină, am dat scaunul cît am putut de În spate, am introdus un indigo Între două coli de hîrtie pe care le-am pus pe servieta sprijinită pe genunchi și mi-am aprins o țigară. Îmi făcusem un obicei din a-mi așterne Însemnările În orice condiții, așa cum făceau de altfel toți detectivii. Era necesară o oarecare Îndemînare pentru asta, trebuie să recunosc. După rîndurile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
și trezim cu Încărcătura următoare peste noi. Am sărit și eu șanțul, luînd-o după ei. — Aș vrea să vă Întreb ceva. În timp ce mă Îndreptam spre cei doi, prinzînd un unghi favorabil de lumină ca să le văd fețele, mi-am mutat servieta sub braț și am deschis magnetofonul. — De cînd lucrați aici? — Eu lucrez de peste un an, răspunse cel tînăr, văzîndu-și nestingherit de treabă. Moșu’, de vreo trei luni. — Azi se Împlinesc trei luni și zece zile. Asta e! — Atunci, am continuat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
dar Întrebarea este de ce dorea să dispară, de cine voia să se ascundă ? Nu cred că numai de mine... Adică sigur nu voia să scape de mine... ci de altceva, de cu totul altceva... Eram prost dispus. Mi-am pus servieta pe genunchi și am deschis-o. — Fie precum spui. Sa-ți arăt raportul. Așa cum spui și dumneata... doar fapte fără nici o importanță. Exact cum mă așteptam, s-a foit În scaun și cu o expresie Încordată, la Început mai repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]