3,800 matches
-
ea avea niște ochi triști, foarte triști, iar sufletul meu a fost sorbit de gura ei, cu buzele abia întredeschise... În ceafă, simțeam răsuflarea hienei cu colții rânjiți și o știam încordată ca un arc, gata să sară și să sfâșie. ----------------------------------------- Lucian DUMBRAVĂ Portimao, Portugalia * Cartea „Povestiri în alb și negru” a apărut în octombrie 2010, la Editura „Nico" DIN Târgu Mureș. Are 180 de pagini și conține 24 de povestiri. Volumul a obținut un premiu al revistei „Vatra veche”, în urma
O NOAPTE PERFECTĂ de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 by http://confluente.ro/Povestiri_in_alb_si_negru_1_o_noap_lucian_dumbrava_1328515897.html [Corola-blog/BlogPost/346688_a_348017]
-
dânsul. Știu că-n Univers, cât va fi să fie, voi trăi prin vers pentru Poezie Până mă întorc altul,dar asemeni, cântece să torc noilor mei semeni. Surâs Alung din soartă clipele ce vin în cârji,dorind să-mi sfâșie aripele cu care mai colind Prin cerul împlinirilor unde pe orice stea găsesc vraja iubirilor ce-au fost în lumea mea Și toate primăverile ce-n ele ard intens îmi însoresc durerile și vieții îi dau sens Când gândurile treieră
NU REGRET SURÂS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1431798385.html [Corola-blog/BlogPost/341600_a_342929]
-
mai pui că din pozele alea, oricît te-ai freca de ele, nu curge nici un pic de spermă și te aia la rece cu iluzia în cap și cu un deget înăuntru. Sigur că marea Marea Marmara le-ar fi sfîșiat de la început, dacă ar fi știut ce ștoarfe de doi bani sînt cățelele, ca toate curvele alea care le strică familiile nevestelor, dar era prea tîrziu, le dăduse afară și le păcălise și pe cele două idioate, pe Chipita și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_56_59_ioan_lila_1341239779.html [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
uneori simțea că îi lipsește ceva și, cînd s-a dumirit, a rîs în hohote, de s-au speriat secretarele și au dat buzna în birou, peste ea, ca s-o salveze, că li se păruse că plînge cu sufletul sfîșiat de durere. De aceea, cînd Gabriela a invitat-o la ei la masă, sîmbătă seara și i-a promis o surpriză, un mascul pe cinste, de o să i se facă rău de plăcere - și i-a făcut șmecherește cu ochiul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_56_59_ioan_lila_1341239779.html [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
în tot felul și modul, de dimineața și până seara; dar ei înșiși s-au declarat învinși, ne mai având ce sa-i mai faca și se mirau că mai poate să respire, întreg trupul ei fiind de jur împrejur sfâșiat și deschis de lovituri, ei, mărturisind că un singur chin de felul acesta era suficient ca să-i aducă sfârșitul, fără să mai fie nevoie de atâtea alte multe chinuri. Dar fericita, ca un viteaz atlet, își reînnoia puterile prin mărturisirea
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Jertfa_euharistica_intre_asumarea_responsabila_a_libertatii_umane_si_realitatea_autentica_a_muceniciei_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SUNT DORUL UNUI OM ÎN VIAȚA LUMII Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Durerea de-a nu te merita, mă sfâșie-n simțire, sunt suflet din trupul ce îl mlădie al sorții vânt; Devin... Gândul de-a nu te cunoaște, mă trimite-n căutare, sunt cuvânt din Logos-ul ce nu moare trecerii efemere; Zbor... Glasul de-a nu ți-l
SUNT DORUL UNUI OM ÎN VIAȚA LUMII de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1486270154.html [Corola-blog/BlogPost/382604_a_383933]
-
cândva binecuvântată. Ai vrut sufletu-mi să-ți fie adăpost și-altar întruna. Ți-am dat pentru totdeauna ce-ai dorit, cu bucurie. Te-am păstrat ca temelie, înfruntînd din văgăuna vieții, viscole, furtuna ce-au vrut țelul să-mi sfâșie. Tu ești singura-mi avere și nu poți să-mi fi răpită, că tot timpul ești păzită de a inimii putere. Orice suferință piere când te vede fericită și mereu îndrăgostită, dornică de mângâiere. Mă mai clatin, șovăi dacă simt
TINEREŢE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1433086081.html [Corola-blog/BlogPost/377811_a_379140]
-
amanți se tot rup și se ning Din pănuși de porumb mă privesc și se sting ochii verzi de păpuși, merii buni din livezi. Trec postași abătând foste vremuri prin gări Un batran ațipit trece mâna prin nori Ploua dor sfâșiat din arcuș de viori Calcă talpă nisip pe adâncuri de mari Și pe umbră ce sunt, un oraș osândit la prăpădul tăcut al atâtor iubiri Uit pe umerii lor și acum trandafiri și pe buze le scriu un oftat de
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
de amieziVechi scrisori de amanți se tot rup și se ningDin pănuși de porumb mă privesc și se stingochii verzi de păpuși, merii buni din livezi. Trec postași abătând foste vremuri prin găriUn bătrân ațipit trece mâna prin noriPlouă dor sfâșiat din arcuș de vioriCalcă talpă nisip pe adâncuri de măriși pe umbră ce sunt, un oraș osânditla prăpădul tăcut al atâtor iubiriUit pe umerii lor și acum trandafiriși pe buze le scriu un oftat de cuțitVin în liniștea mea patru
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
bătrâne; Pleacă-n ele ogrăzi și doar frigul rămâne. În biserici sunt munți de uitări și de sila Și mi-e bine cu ea, mi-e urât și mi-e milă. Pe la porțile vechi numai dorul mai vine Și ne sfâșie mut, căci oricând și oricine Are blide în trup și-are lacrimi sub pernă Și un ochi ostenit într-un lan de lucerna. Pe la porți de tăceri numai ploaia ne bate, Ni se surpa în vis și ne mistuie-n
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
sunt icoane bătrâne;Pleacă-n ele ogrăzi și doar frigul rămâne.În biserici sunt munți de uitări și de silăși mi-e bine cu ea, mi-e urât și mi-e milă.Pe la porțile vechi numai dorul mai vineși ne sfâșie mut, căci oricând și oricineAre blide în trup și-are lacrimi sub pernăși un ochi ostenit într-un lan de lucernă.Pe la porți de tăceri numai ploaia ne bate,Ni se surpa în vis și ne mistuie-n noapteUmbra maicii
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
piciorul hotărât în Marea Britanie, dându-i și numele: Anglia - 476 barbarul Odoacru se încoronează rege al Romei și s-a terminat cu gloria Imperiului Român de Apus. Din păcate, traseele comerciale (spre Franța, Spania, Italia) fiind blocate de barbarii care sfâșiau Imperiul Român, comerțul decade, prin urmare bogăția și splendoare Londrei, decade și ea ... pentru o perioadă. Și acum, o poveste mai personală, cea a tânărului britan Patrick, cu bunic preot și tatăl, Calpurnius, decurion în armată română și diacon în
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1482506015.html [Corola-blog/BlogPost/367485_a_368814]
-
care l-au ajutat... Și au sperat... Dar ceața dezamăgirii i se învălui pe ochi când văzu ieșind la iveală numai copaci rupți, crengi uscate, rupte, iar printre ele... schelete... schelete... Privi cufundat în fioroasa și misterioasa tăcere. Prelunga tăcere...sfâșiată ușor de clipocitul șuvoaielor din fundul prăpastiei. Începu să strige disperat: - Unde sunteți voi, frați de suferință? Unde ești, alunule? Și voi, falnici brazi? Ecoul transmise întrebările din stâncă în stâncă, până în hăul prăpastiei, dar răspunsul îl dădu doar clipocitul
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
cu timpul, bătrânul își gusta, în singurătate, acronia, obligat, totuși, prin pârghia necruțătoare a gravitației, să rămână fixat într-un loc, într-un topos, în spațiul de care nu-l mai leagă nimic, în afara repulsiei. Dar și timpul deșira și sfâșie - timpul, criminal nevăzut, adânc implantat în inima spațiului, adânc implantat în trupul bătrânului, mușcându-i sufletul, însângerându-i sufletul, noaptea, mai ales, noaptea târziu, colindând prin coșmaruri, ca o hiena. 3 Incompatible con el espacio, con el tiempo, el viejo
POEMELE BĂTRÂNULUI / POEMAS DEL VIEJO de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_poemele_batr_eugen_dorcescu_1366605876.html [Corola-blog/BlogPost/345938_a_347267]
-
înnecat și mặ doare PE DEASUPRA marți, 11 septembrie 2012 Pe deasupra ființei mele de țărînă Trec păsări sublime ca niște driade Trupuri învăluite în atîtea mistere Cîte mintea mea nici nu poate să rabde Pe sub ființa mea se strecoară Roadele pămîntului sfîșiat de ploi Nu pot fi cuprinse în cuvinte Sentimentele spălate-n noroi Pe lîngă ființa mea trec epocile docile Aservite ideii de eternitate Auzi cum latră cîinii la lună Sastisiți de atîta voluptate Și pe de dincolo de ființa mea Se
CIT SINTEM TINERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cit_sintem_tineri_ioan_lila_1347533297.html [Corola-blog/BlogPost/343642_a_344971]
-
o săniuță și ghete noi și roase - același râset lumina Stelei pătrunde prin geamul meu - mâine-i Crăciunul gară pustie - un felinar se mișcă de-a lung de șine în urma ploii pânza strecoară perle - păianjen-ovreu oră de toamnă - triunghiul cocorilor sfâșie norii un melc rătăcit în coșul cu struguri - și-aici e-acasă o cicoare-n grâu - un soare-albastru-n cerul de aur topit cerul se scurge prin spărtura norilor până la mine storuri de nuferi trase peste ape - ce-ascunde apa ? Vuietul
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, MANUELA BURLACU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Autori_romani_de_haiku_manuela_burlacu.html [Corola-blog/BlogPost/355389_a_356718]
-
nici lemne, nici cuvânt nedurut, Doar amintiri, închise cu tine, în casă, și-n gând! Ploua întruna, cerul se desface în două Un fulger îți caută mâna ce se află scriind, Nu poți să-ntrerupi, îngeru-așteaptă.Deși ploua, o pasare sfâșie întunericul din casă și gând!... Visezi un pahar cu ceai, aburind lângă tine Îți vine să ieși și să urli la lume; Ce chin! Dar infernul nu stie alt drum decât către tine, E cu tine de mult, închis, în
INCHIS, IN CASA SI-N GAND de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Inchis_in_casa_si_n_gand_florentina_craciun_1334739186.html [Corola-blog/BlogPost/343711_a_345040]
-
în: Ediția nr. 1454 din 24 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului E noaptea de Crăciun...Zăpada crește, Din brad cad lacrimi dulci, din foc de ceară. În vârf de pom o stea e-ndrăgostită De sărbătoarea începută-aseară. La geam colindul sfâșie tăcerea! În galbenul plecat dintr-o lumină Feeric arde privirea-n culoare Și,... începe ruga în slava dlvlnă. Deschid fereastra! Apa-n puf dansează, Uimită, prinde ochiu-n bucle de nor, Văd satul meu de naștere, o cere În dorul lui
NOAPTEA DE CRĂCIUN de LIA RUSE în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/lia_ruse_1419451641.html [Corola-blog/BlogPost/368902_a_370231]
-
au răscolit? mă întrebi, prin ploaia de lumină ce curge, în spirale, peste noi. Totul în tine se împrăștie, parcă nu mai există nicio ordine, lumea ți-e smulsă din temelii, peste măsura trăirii, curgerea ta, prin lumea viselor, îți sfâșie orice liniște, acea curgere a trăirilor, atât de ușoară și totuși atât de puternică, încât nu știi niciodată când ai mai făcut un pas. Trupurile noastre unite plutesc în derivă, printre constelații, acea fericire prin care îmbrățișați coborâm împreună în
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464271697.html [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
greu sub sprânceană stă ochiul / greu în suflet doarme cuvântul / Nu știu spre unde cădem, noi nu știm / nimic nu este jos, totul este sus / Însuși fusese bătut în pălmi / cu piroane de fier înroșite în sânge / Bărbatul Isus / Să sfâșiem această cămașă a secundei / și să o împărțim între noi / O, voi soldați latini / voi animale ale undei / ce crește iarbă verde din noroi / mă bate gândul lung cu palme albe / peste obrazul care nu-l mai am / Din dinți
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
bărbatul care putea să te strângă în brațe și să se bucure de frumusețea corpului tău, oricând își dorea. - Chiar? Revenită seara la hotel împreună cu soțul meu, m-am trezit speriată de rătăcirile mele... și de cele două lumi ce sfâșiau nebune noaptea... alungând liniștea minții mele. Ce vrajă ai aruncat asupra mea? Ce pot face să ascund cea de-a doua lume în care am rătăcit nebună pentru câteva clipe ce mi s-au părut o eternitate? Poate n-ai
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396540875.html [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]
-
atrăgea și mă fascina.“ Elementele științifice, din domeniul medical, în spe¬cial, înserate printre texte și contexte, apropie, uneori, ro¬manul, în unele părți, de eseu. Autorul ne împinge spre con¬¬cluzia că inima omului este nemărginită. Sângerează și se sfâșie printre democrați, politicieni, religii, manipu¬la-tori, sau în iubire și erotism, în dorințe împlinite sau neîm¬pli¬nite. Și totuși, rămâne mereu prea plină: mare, încărcată până la refuz de dureri. Fiindcă omul chiar dacă are de toate, totuși nu este fericit
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/Drmircea_pavel_morariu_plane_al_florin_tene_1372401304.html [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
și pământul se unesc prin noianul de zăpadă. Ajungem repede, fiindcă e aproape cantonul de sat, cam 4 kilometri. Plătim, luăm chitanța, mai stăm un pic de vorbă și plecăm. E noapte de-acum. În lumina farurilor se vede întunericul sfâșiat de săgețile înghețate ale viscolului. Îmi place ce văd. Simt fiorul grandiosului. Ieșim din pădure cu greu și cu atenție și o pornim pe drumul de pe câmp, care pare un tărâm fantastic, misterios, într-o negură albă... Doar noi în
DANSUL VULPILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1422042864.html [Corola-blog/BlogPost/370288_a_371617]
-
în tot felul și modul, de dimineața și până seara; dar ei înșiși s-au declarat învinși, ne mai având ce sa-i mai facă și se mirau că mai poate să respire, întreg trupul ei fiind de jur împrejur sfâșiat și deschis de lovituri, ei, mărturisind că un singur chin de felul acesta era suficient ca să-i aducă sfârșitul, fără să mai fie ne¬voie de atâtea alte multe chinuri. Dar fericita, ca un viteaz atlet, își reînnoia puterile prin
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1484224172.html [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
și se topește sub ochii bulbucați ai oștenilor, iar în locul ei iarba rămâne pârjolită ca de jarul unui foc. Pe metereze reapare Contele. CONTELE DRACULA:(poruncește mânios) Ucideți-i până la ultimul! Vampiri și vampirice se aruncă asupra oștenilor și-i sfâșie fără milă. Căpitanul Arnăutu aruncă o altă suliță în direcția lui Dracula, dar acesta o prinde în palmă cu un zâmbet disprețuitor. Arnăutu trage săgeată după săgeată spre pieptul contelui. Pe dată zidul se umple de conți iar căpitanul, derutat
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]