728 matches
-
sune când ajunge acasă? —Bette, iubire, deschide-mi. Amicul meu de-aici - cum te cheamă? Seamus? Băiat bun! Beam amândoi o bere și discutam despre ce fată bună ești. Acum fii fată bună și deschide-mi. Mi-am privit jeanșii sfâșiați și tricoul zdrențuit și m-am Întrebat ce naiba voia Philip În miezul nopții. La un tip normal ar fi fost evident, dar Philip nu dăduse niciodată telefonul bețivului- iar vizita bețivului nici nu intra În discuție - și am simțit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
nu mai aveam glas, ci doar un tremurat înăbușit de durere și de fericire. În jurul meu se strânsese România de altădată, bună, fierbinte, familiară, avidă de cunoștințe, însetată de artă. Ioana vorbea cu ochii în lacrimi. Ascultând-o, retră iam sfâșiată încrâncenarea cu care de atâția ani ne zbăteam să ieșim din cenușiu. — Am mers să văd închisorile comuniste, unde au murit atâția martiri, se întunecă Ioana. Când te duci la 116 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE război, măcar știi
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Și celelalte persoane de vază sunt deținute în afara graniței. S-a acționat rapid. În timpuri ca astea, reacția este destul de simplă. E doar o chestiune de nervi. Zâmbește. Se aude un răpăit și un pocnet. S-a tras. Aerul pare sfâșiat. Instinctiv, sir Wyndham se ferește. Lady Aurelia face la fel, scoțându-și pălăria. Pentru un moment, capetele lor se apropie, ajung unul în poala celuilalt. Sir Wyndham e sigur că știe ce s-a întâmplat. Cineva din mulțime a aruncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
păsa de privirile consternate ale bărbaților și femeilor care se duc la culcare. Întâlnirea se termină urât și când Flanagan se grăbește să părăsească clădirea, renunțând la invitația portarului de a-i oferi o trăsură, se trezește cu poala hainei sfâșiată. Cu toate acestea, în timpul acestei seri s-a întrețesut un gând anume. Pretty Bobby știe ce-ar vrea să fie. Pagină separată Femeia de la hotel persistă în mintea lui Bobby. Siguranța de sine și indiferența ei. Spatele ei alb și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
nu mai aveam glas, ci doar un tremurat înăbușit de durere și de fericire. În jurul meu se strânsese România de altădată, bună, fierbinte, familiară, avidă de cunoștințe, însetată de artă. Ioana vorbea cu ochii în lacrimi. Ascultând-o, retră iam sfâșiată încrâncenarea cu care de atâția ani ne zbăteam să ieșim din cenușiu. — Am mers să văd închisorile comuniste, unde au murit atâția martiri, se întunecă Ioana. Când te duci la război, măcar știi pentru ce te duci, pentru ce mori
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
de Vest "Vasile Goldiș" , Arad, 2009. Debut scris în Antologia “Vis și pasiune", Asociația Poezia Artelor Esen, Ed. Panfilius, Iași, 2011 Apariții în: Antologia "Amprente literare", vol. IV, Ed. PIM, Iași, 2011, Revista "Literaria" Nr.2, mai 2011, Antologia "Artă sfâșiată" (poeți contemporani 73), Ed. Arhip Art, Sibiu, 2011. Membră a rețelelor literare: Esențe, Cleopatra Casa gândului, Rețeaua literară, Cenaclul "Lucian Blaga", Sebeș, Tărâmul poeziei. De primăvară ... S-au prelins cu picuri grei zăpezile de ieri Topindu se în mângâierea noii
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cei se temeau de cuvintele Dumnezeul lui Israel, din pricina păcatului fiilor robiei. Și eu, am stat jos mîhnit, pînă la jertfa de seară. 5. Apoi, în clipa jertfei de seară m-am sculat din smerirea mea, cu hainele și mantaua sfîșiate, am căzut în genunchi, am întins mîinile spre Domnul, Dumnezeul meu, și am zis: 6. "Dumnezeule, sunt uluit, și mi-e rușine, Dumnezeule, să-mi ridic fața spre Tine. Căci fărădelegile noastre s-au înmulțit deasupra capetelor noastre și greșelile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]
-
soldatul tremurat și cu țiuit În ureche. Fetele preluară comanda. Intrară În dormitorul lung și pustiu. Încercară, hâțânându-le, paturile scârțâitoare de fier. Aleseră două care li se părură de Încredere și cerură două cearceafuri curate. Înfățară cu ele saltelele sfâșiate. Cerură două lighene cu apă și le puseră lângă paturile alese. „Intrați câte unul, numai când vă strigăm. Să aveți la voi prosoape curate și să vă purtați frumos. Acuma ieșiți puțin afară, ca să ne pregătim.” Soldații, ca să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
școală, mă opream Într-o piață vestită a orașului, stăteam cam trei sferturi de oră la coadă și-mi cumpăram covrigi calzi. După asta coboram pe bulevard, unde se Înșirau cinci săli de cinematograf murdare, cu scaunele prăpădite, cu tapițeria sfâșiată, Învăluite În miasme de umblători nespălate cu zilele și fum de tutun din cel mai prost. Șobolanii se simțeau nespus de confortabil acolo și abia așteptau să se stingă luminile ca să dea buzna printre rânduri În căutare de resturi. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bravul nostru Căpitan a fost eliberat, În ciuda tuturor spumelor de la râturile acelor creaturi plămădite nu de Dumnezeu, ci de Dracu, nu din lut, ci din scârnă. De atunci și până acum, a avut timp să-și Îngrijească mușchii zdrobiți și sfâșiați și promitea adversarilor o revanșă pe cinste. Galeria s-a pregătit cum se cuvine: s-a Îmbătat cu măsură, a ascuns În buruienile de pe marginea terenului lucioase măciuci, iar În buzunare agere șurubelnițe bine ascuțite, cu care să repare, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu teamă. În nișa nordică la proscomidiar, este viziunea Sfântului Petru al Alexandriei, participant la Sinodul de la Niceea, un opozant al învățăturii lui Arie. Sfântul Petru este cu mâinile întinse spre altarul pe care se înalță Iisus Hristos în cămașă sfâșiată și cu picioarele goale, iar pe părțile laterale Sfântul Dionisie Areopagitul și Sfântul Petru al Alexandriei. Deasupra nișei este jertfa lui Avraam, o scenă mai mare, care redă succesiv momentele respective: urcarea muntelui, rugul de foc, Avraam vrea să-l
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
primăvară. Spusele lor se rotunjeau în piepturi și piereau pe buzele umede, blestem al tăcerii. Tăcerea durea. Orice tăcere doare atunci când nu e ascultată... Și povestea devenea tot mai dezlânată, pleoapele se îndesau cu țurțuri ascuțiți. Alunecau zgomotos în cămășile sfâșiate. Cuvintele mocneau undeva, după o perdea groasă și se spărgeau ca o izbitură de topor în gheața transparentă a lacului... Poate nici nu erau cuvinte obișnuite, ci erau doar acele silabe conservate în ecoul timpului, sunetele celor plecați care, acum
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
A doua carte a lui Samuel $1 1. După moartea lui Saul, David, după ce bătuse pe Amaleciți, se întorsese de două zile la Țiclag. 2. A treia zi, a venit un om din tabăra lui Saul, cu hainele sfîșiate și cu capul presărat cu țărînă. Cînd a ajuns în fața lui David, sa aruncat cu fața la pămînt, și sa închinat. 3. David i-a zis: "De unde vii?" Și el i-a răspuns: "Am scăpat din tabăra lui Israel." 4. David i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
că Absalom a ucis pe toți fiii împăratului, și că n-a mai rămas niciunul din ei. 31. Împăratul s-a sculat, și-a rupt hainele, și s-a culcat pe pămînt, și toți slujitorii lui stăteau acolo cu hainele sfîșiate. 32. Ionadab, fiul lui Șimea, fratele lui David, a luat cuvîntul și a zis: "Să nu creadă domnul meu că toți tinerii, fiii împăratului, au fost uciși, căci numai Amnon a murit; aceasta este urmarea unei hotărîri a lui Absalom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
David: "Ahitofel este împreună cu Absalom printre uneltitori." Și David a zis: "Doamne, nimicește sfaturile lui Ahitofel!" 32. Cînd a ajuns David pe vîrf, unde s-a închinat înaintea lui Dumnezeu, iată că Hușai, Architul, a venit înaintea lui, cu haina sfîșiată și capul acoperit cu țărînă. 33. David i-a zis: Dacă vei veni cu mine, îmi vei fi o povară. 34. Dimpotrivă, vei nimici pentru mine sfaturile lui Ahitofel, dacă te vei întoarce în cetate, și vei zice lui Absalom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
solitudinii. Primăvara, sul de cuvinte. Se așeză pe o bancă, în micul parc pustiu. Cuvinte, mintea produce mereu vorbe, le auzi în tine, cum tot curg. Devastare. Foc. Răngi, lovituri. Ranchiună. Roșu. Crematoriu. Efemeride. Trupul efemeridelor. Ciocniri magnetice. Mătasea scrâșnind, sfâșiată. Idile morbide, briza nopții. Capriciile oboselii se înfășurau în cuvinte, ca într-o peliculă de imunizare. Momente de absență, cunoștea primejdia acestor magii senile. Ar trebui, poate, să se ducă la Tolea, să-i arate revista. Reacțiile lui Tolea sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
adu-ți aminte... Scoția. Pe neașteptate, Îmi trece prin minte un gând coerent. Deschid ochii, cu un fior de Încântare. Îi știu un secret. Îi știu un secret ! — Ce-i ? zice avidă Jemima. Ți-ai amintit ceva ? — Păi... Mă opresc, sfâșiată. I-am făcut o promisiune lui Jack. I-am promis. Și ce dacă ? Ce dacă i-am promis ? Mă trece iar un val de emoție puternică. De ce naiba Îmi țin promisiunea aia idioată ? Ce, el mi-a ținut mie secretele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
n-au fost deloc ușoare pentru tine. Tu ai fost un model de discreție, În vreme ce eu.. nu am fost. Vreau să-mi cer scuze. Din nou. — E... OK, Îngaim. Jack se Întoarce iar și Îl urmăresc cu privirea traversând pietrișul, sfâșiată. A venit până aici ca să-mi spună secretul lui. Secretul lui cel mare și important. Nu trebuia să facă asta. O, Doamne. O, Doamne. Stai ! mă trezesc strigând după el, și Jack se Întoarce imediat. Vrei... vrei să vii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
la lemnul neted și simplu al ușii și mă copleșește dorința de a intra și de a afla ce pot. Însă ce să fac? Să iau la mână dosarele? Să‑i ascult robotul? Dacă mă prinde cineva? Stau pe loc, sfâșiată - știind că nu am cum să mă duc și să‑i umblu prin lucruri, dar incapabilă să plec pur și simplu -, când, brusc, înțepenesc. Clanța de la biroul lui începe să se miște. Of, drace. Drace! E cineva înăuntru! Iese! Panicată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
cad În genunchi, icnesc, vomit, gustul metalic acru, din nări, mirosul de ars, de carne arsă, de putred, aerul prăfos care se tot Înnegrește, dealurile roșii care se fac tot mai negre, cerul de plumb spre care zboară hârtii, stofe sfâșiate, flori vineții de magnolie. Mai bine ascunde-te după movilele de moloz și așteaptă, nu Întoarce capul, nu te uita! Ce vezi acolo? Un camion cu resturi putrede, lichefiate, părinții Îndoliați, cine să fie, prostituatele, denunțătorii, orfanii, afaceriștii, văduvele, marii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
maimuțele. Acestea se grupaseră în jurul lui Sampath ca o gardă de corp grațioasă, cu păr grizonat, căscând și scărpinându-și trupurile frumoase. Aproape toate doamnele aveau o poveste, măcar de mâna a doua, dacă nu chiar a lor, despre sariuri sfâșiate și lenjerii, și se minunau: Ia te uită la maimuța aia. E cât se poate de blândă! Baba a supus bestiile. Un preot sosit în vizită de la biserica din Allahabad spunea că asta îi amintea Sfântul Francisc din Assisi, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
care scris „Rim of Scum’s Anal Vapours Tour“. —A fost OK. Asta fusese atitudinea puștiului pe parcursul ultimelor două ore - jucase rolul unui companion obligat, care se târâse în urma ei, îmbrăcat într-un tricou șifonat și o pereche de jeanși sfâșiați, care se sprijineau pe șoldurile lui încă de copil. Datorită șireturilor de la adidași, care atârnau în urma încălțărilor puștiului, pe podea, Shaggy din Scooby Doo era, prin comparație, foarte elegant. Între timp, Fiona se metamorfozase într-un ghid superactiv, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
nisip și adormi îndată. De data asta nu vulturii l-au trezit în zorii zilei, ci schelălăitul hienelor și șacalilor ce-și disputau stârvurile, și timp de câteva minute ascultă hărțuiala, zgomotul oaselor rupte de fălcile puternice și al cărnii sfâșiate, smulsă dintr-o dată. Gacel ura hienele. Detesta vulturii și șacalii, dar față de hiene simțea o aversiune pe care nu și-o putea controla de când, băiețandru fiind, aproape un copil, descoperise într-o dimineață că mâncaseră un ied abia născut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
spre taverna cea mai apropiată și se furișează acolo, făgăduindu-și să nu se mai aventureze niciodată pe-afară, Omar reușește să se ridice fără ajutorul nimănui. Merge drept, În tăcere; Înfățișarea semeață Îi acoperă ca un văl cuviincios veșmintele sfâșiate și obrazul plin de sânge. În fața lui, străji Înarmate cu torțe deschid calea. În urmă-i vin agresorii, apoi alaiul de gură-cască. Omar nu-i vede, nu-i aude. Pentru el, străzile sunt pustii, pământul e lipsit de zgomote, ceru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mint? Când pachebotul izbi aisbergul, nu mi-am dat seama. După lovitură, când mi s-a precizat la ce moment se produsese coliziunea, am crezut că-mi amintesc să fi auzit, Înainte de miezul nopții, un zgomot ca al unui cearșaf sfâșiat, Într-o cabină Învecinată. Nimic altceva. Nu-mi aduc aminte să fi simțit vreun șoc oarecare. Așa că am sfârșit prin a mă liniști. Ca să mă trezesc dintr-un salt atunci când cineva bătu la ușă, strigând o frază pe care n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]