1,223 matches
-
a fost primul membru al familiei care s-au autointitulat ca fiind "de Winzenburg", nume primit de la castelul Winzenburg, situată la sud-est de Alfeld, castel pe care l-a primit ca fief din partea unchiului său Udo. Herman a fost un sfetnic al împăratului Henric al V-lea și a devenit extrem de influent sub domnia acestuia. În 1109, Henric l-a trimis la Roma, ca membru al unei misiuni diplomatice. În 1111 sau 1112, el a devenit primul landgraf de Thuringia, după ce
Herman I de Winzenburg () [Corola-website/Science/328556_a_329885]
-
maternă îl întemeiaseră. La finele aceluiași an, a murit și tatăl său, iar Herman I a preluat și moștenirea asupra Windberg și Formbach, devenind și conte de Leinegau. În 1130, Herman a intrat în conflict cu Burchard I de Loccum, sfetnic al împăratului Lothar al III-lea, în legătură cu construirea unui castel de către Burchard. Herman I a aranjat asasinarea lui Burchard într-un cimitir. În 18 august 1130, în timpul dietei din Quedlinburg, Herman a fost pus în afara legii ca asasin, iar toate
Herman I de Winzenburg () [Corola-website/Science/328556_a_329885]
-
țara față de suveranii străini. Toate aceste prerogative erau exercitate în limitele datinilor și cu sprijinul și aprobarea sfatului domnesc. Astfel, în hrisoave și tratatele comerciale externe ale lui Mircea sunt precizate numele boierilor consultați, ca și garanție a consultării sfatului. Sfetnicii domnești dețineau cele mai importante poziții în administrație. În timpul lui Mircea, în documente sunt pomenite minim șase și maxim unsprezece dregătorii, apărute cu preponderență sub influență bulgară. Dregătorii îl urmau pe voievod prin țară și îndeplineau funcția de consilieri și
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Suedezii plănuiseră să atace tabăra daneză adormită cu cavaleria în sud-est, dar patrulele de recunoaștere au raportat că terenul dintre cele două armate nu este potrivit pentru trupe călare. Carol și generalii săi s-au adunat să discute situația. Majoritatea sfetnicilor au arătat că armata daneză are mai mulți pedestrași și că ar fi o nebunie să îi atace pe jos. Lungul marș către taberele daneze i-ar fi alarmat în mod sigur și suedezii ar fi pierdut elementul surpriză. Principalul
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
atace pe jos. Lungul marș către taberele daneze i-ar fi alarmat în mod sigur și suedezii ar fi pierdut elementul surpriză. Principalul punct forte al suedezilor îl constituia cavaleria. Regele dorea să atace repede, dar a fost convins de sfetnicii săi să aibă răbdare. A ordonat trupelor să înainteze către dealurile din dreptul zidului de nord al Lundului, pentru a beneficia de avantajul tactic. Aceasta însemna teren mai bun pentru cavalerie, iar orașul însuși avea să acopere flancul sudic suedez
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
reunificarea Egiptului sub conducerea lui Ahmose I, regii thebani au început să construiască morminte sofisticate, care să le reflecte puterea. Primele au fost cele ale lui Amenhotep I (deși identificarea lui este disputată) și al lui Tutmes I, al cărui sfetnic Ineni a lăsat scris că el l-a sfătuit pe rege să-si construiască mormântul acolo. În vale s-au construit morminte începând din 1539 î.Hr., până la 1075 î.Hr.; sunt cel puțin 63 de morminte importante, începând cu cel al
Valea Regilor () [Corola-website/Science/311347_a_312676]
-
celei ortodoxe ș comunitatea se bucură și ia aminte. Iar cei îndrituiți să observe și să conserve amintiri și numele celor care le-au creat se apropie cu smerenie de Dumnezeu, cerându-i Acestuia îngăduința de a-i numi pe sfetnicii lui drept sfinți. În sfera semantică a termenului, se nominalizează ființe pământești, a căror structură sufletească a tins, în permanență, să gândească pe Cel Atotputernic, să-l slujească până la sacrificiu de sine. De aceea, în rândul sfinților, se află nume
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
de minoritate religioasă și națională. Eroii din povestea Purimului sunt Ester (pe numele său ebraic Hadasa), o tânără evreică din Persia, soția împăratului Ahașveroș, și Mordehai, vărul său mai în vârstă, cel care o crescuse. Personajul negativ este unul din sfetnicii împăratului Ahașveroș, Haman, o persoană foarte orgolioasă. Haman îi urăște pe evrei și plănuiește să-i distrugă pentru că Mordehai era evreu și, toată lumea știa, refuza să i se închine. Ahașveroș, care stăpânește peste o sută douăzeci și șapte de provincii
Estera (carte) () [Corola-website/Science/308659_a_309988]
-
idei. În aprilie 395, profitând de faptul că Rufinus era absent din capitală, Arcadius s-a căsătorit cu (d. 404), al cărei tutore era generalul Promotus, dușman declarat al lui Rufinus. După asasinarea lui Rufinus (27 noiembrie 395), noul prim sfetnic al împăratului, marele șambelan ("praepositus sacri cubiculi") Eutropius a știut să întrețină bune relații cu împărătesa Aelia Eudoxia, dominându-l astfel și mai mult pe Arcadius. De asemenea, Eutropius a știut să câștige sprijinul clerului ortodox prin încurajarea Sfântului Ioan
Arcadius () [Corola-website/Science/299890_a_301219]
-
Grădiștea. Titlul lucrării de doctorat: ”Metode funcțional - numerice pentru rezolvarea ecuațiilor neliniare”.Lucrări publicate: 1. Metode de calcul numeric , Craiova, 2005, 271 p.; 2. Calcul numeric și aplicații, Craiova, 1984, 274 p. HAMZA de la Obislave ( ) - ban de Craiova în 1531. Sfetnic domnesc între anii 1512 -1535. ( Petre Petria, Cristina Tănăsoiu, Vâlcea - Oameni de știință, cultură și artă. Dicționar, vol. II, Râmnicu - Vâlcea, Ed. Conphys, 2004); ( Ioan Popescu - Cilieni, Biserici, târguri și sate din județul Vâlcea, Craiova, 1941). Acest Hamza este revendicat
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
vulgare, provincialisme, arhaisme, italianisme, termeni tehnici și savanți. În societatea doamnelor din aristocrație se ajunge la o extremă a acestei purificări, cunoscută sub numele de „prețiozitate”. De exemplu, „prețioasele” înlocuiesc un cuvânt ca "miroir" „oglindă” cu sintagma "conseiller des grâces" „sfetnic al grațiilor”, dar s-au și încetățenit unele cuvinte din limbajul lor, precum "féliciter" „a felicita”ref name="leclerc 6 2"/>. Gramaticile acestei epoci sunt exclusiv normative. Regulile sunt dictate în principal de Claude Fabre de Vaugelas, în ale sale "Remarques sur
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
să se reconvertească la iudaism și să fugă cu averea ei în Turcia. Don José Miques, nepotul ei, fiu al fratelui răposatului ei soț, împreună cu Avraham Benveniste, au apelat la ajutorul sultanului Soliman al II - lea, și la medicul și sfetnicul evreu al acestuia, Moshe Hemon. Ca urmare, un sol otoman a fost trimis la Veneția și a reușit să obțină punerea în libertate a Graciei. În cele din urmă Dona Gracia Mendes s-a mutat la Ferrara, unde, în atmosfera
Gracia Mendes Nassi () [Corola-website/Science/320784_a_322113]
-
în 1219. După ce Genghis Han i-a învins pe în 1204, prințul naiman a fugit din țara lui și s-a refugiat între qara kitai. Yelü Zhilugu l-a primit pe Kuchlug în imperiul său, iar Kuchlug a devenit un sfetnic și comandant militar, căsătorindu-se în cele din urmă cu una dintre fiicele lui Zhilugu. Cu toate acestea, în timpul unui război cu dinastia Khawarzmidă vecină, Kuchlug a profitat de ocazie și a orchestrat o lovitură de stat împotriva lui Zhilegu
Cucerirea mongolă a Hanatului Qara Kitai () [Corola-website/Science/335975_a_337304]
-
venețienii fiind deja înfrânți datorită acestora, începe o activă politică antifranceză. În acest sens se împacă cu Republica Veneția, își asigură sprijinul cantoanelor elvețiene și strânge legăturile cu Spania și Anglia. Pe de altă parte, Franța, după decesul lui , principalul sfetnic al regelui, nu mai are o politică externă coerentă.
Liga din Cambrai () [Corola-website/Science/335631_a_336960]
-
XI-lea și al XIV-lea și care proslăvește faptele de vitejie, onoarea și credința. Carol cel Mare și armata sa poartă lupte de șapte ani în Spania. Marsilion, regele sarazin al Zaragozei, ține sfat cu nobilii lui. La îndemnul sfetnicului său viclean, Blancandrin, Marsilion hotărăște să simuleze că se predă, pentru a asigura retragerea francilor de pe pământurile sale. Marsilion trimite emisari ca să negocieze predarea sa lui Carol: Blancandrin, conducătorul delegației, promite cu rea credință că, în cazul în care Carol
Cântecul lui Roland () [Corola-website/Science/303110_a_304439]
-
1820 să preia comanda supremă Divizie de Gardă nr. I și în anul 1825 devine general locotenent preluând comanda Corpului de Gardă prusac.In afară de activitățile militare ia parte și la treburile politice ale statului fiind folosit de tatăl ca sfetnic sau este trimis de tatăl său cu misiuni diplomatice la Petersburg. După ce a trebuit să renunțe la căsătoria cu prințesa Elisa Radziwill se va căsători din motive politice cu prințesa inteligentă și cultivată Augusta de Saxa-Weimar-Eisenach, fiica ducelui Carol-Frederic de
Wilhelm I al Germaniei () [Corola-website/Science/307860_a_309189]
-
Italia. Corala Divina Armonie participă duminica la Sfânta Liturghie. S-a născut la inițiativa unor oameni iubitori de cultură și de artă. Acatistul Sfinților Martiri Brâncoveni Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei și cu sfetnicul Ianache. Patericul. Cuvinte folositoare ale sfinților bătrâni. În Pateric scrie că un tânăr frate a zis că nu mai sunt Stareți, și a primit răspuns că nu Stareții lipsesc, ci ascultătorii. Tot în curtea Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din București
Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București () [Corola-website/Science/313155_a_314484]
-
Iosephus a fost învestit rabin la 13 ani (vârsta de majorat la evrei), a ajuns comandant militar în Marea Revoltă a Evreilor la 16 ani, prizonier la romani și sclav la 30, a fost eliberat și promovat la rangul de sfetnic imperial roman la 33 de ani. Opera sa este estimată a fi un important document-sursă al istoriei Iudeei din primul secol al erei creștine. După primirea funcției imperiale, poporul său l-a considerat trădător, întrucât devenise colaborator, propagandist și negociator
Iosephus Flavius () [Corola-website/Science/319223_a_320552]
-
al lui Iosephus, l-a eliberat (la finele anului 69, după ce a fost încoronat) l-a chemat la Roma (71) unde i-a acordat favoruri, cetățenia romană, o indemnizație, o casă într-un cartier rezidențial și l-a folosit ca sfetnic în anturajul imperial. Ca recunoștință, sau ca lingușire, Iosef Ben Matityahu Hacohen și-a preluat numele ocrotitorului: Titus Iosephus Flavius. Sub protecția flavienilor Iosephus și-a scris operele cunoscute, principalele scrieri istorice necreștine despre cel de al II-lea Templu
Iosephus Flavius () [Corola-website/Science/319223_a_320552]
-
se temeau de o tentativă de acaparare a tronului înainte ca ei să poată să consolideze puterea în propriile mâini. Fiind vară, cadavrul a intrat rapid în putrefacție, răspândind un miros pestilențial și pentru a ascunde faptul că împăratul murise sfetnicii săi au adus în preajma caleștii imperiale, în care se afla cadavrul acestuia, care cu pește, pretextând ca Huangdi poftește să servească așa ceva . În timpul călătoriei de întoarcere spre capitală, cei doi conspiratori au conceput planuri pentru o lovitură brutală de palat
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
Qin oprimant. La început, armatele imperiale au putut să țină în frâu hoardele rebele, dar în câteva luni revoluționarii uniți se aflau în avantaj. Eunucul Chao Kao l-a închis pe al doilea împărat în palat, izolat de toți ceilalți sfetnici, și astfel l-a convins cu ușurință să creadă asigurările sale repetate că totul merge bine. În cele din urmă, în anul 208 î.e.n., primul ministru Li Su l-a sfătuit pe eunuc să fie mai puțin cutezător în uzurparea
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
Școala Frăției Ortodoxe, unde a studiat istoria, geografia, limbile clasice latina și greaca, retorica și poetica. Reîntors în țară, a participat la viața politică mai întâi ca logofăt, apoi spătar. În vremea domniei lui Vasile Lupu, a fost unul dintre sfetnicii apropiați ai acestuia, mare spătar, iar din anul 1642, urmând calea părintelui său, a ajuns mare vornic al aceleiași Țări de Jos. A murit în anul 1647 în satul Goești din ținutul Cârligăturii și a fost înmormântat într-o criptă
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
biserică din zid, ambele datând de la sfârșitul secolului al XIV-lea. Aceste structuri forma un complex feudal alcătuit dintr-o locuința și capelă să, complex identificat că ar fi aparținut marelui boier din sfatul domnesc, Bratu Netedu. De la numele acestui sfetnic al lui Petru I, stăpân al satului, provine și toponimul Netezi sub care satul este cunoscut și astăzi. Satele Solomoneți - pe Topolița, Munteni și Pântecești - pe Cracau, sunt pomenite documentar încă din anul 1400. Un document din 7 septembrie 1452
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
și care-i conferă dreptul să fie Ocrotitorul lor...” 4. O identificare-cheie Isaia 9,6: „Căci un Copil (Mesia) ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, și domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: ’Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părinte al veșniciilor, Domn al păcii’.” Termenul românesc „Domn” este folosit de traducător pentru cuvântul ebraic „Sar”. Daniel 12,1: „În vremea aceea Se va scula Marele Voievod Mihail...” Termenul românesc „Voievod” este folosit pentru traducerea aceluiași cuvânt
Arhanghelul Mihail () [Corola-website/Science/299139_a_300468]
-
supraviețuire rară în rândul regilor scoțieni timpurii, domnind douăzeci și nouă de ani. A fost un om inteligent și ambițios. Tradiția brehonilor era aceea ca succesorul lui Malcolm să fie ales de el din rândul descendenților regelui Aedh, cu consimțământul sfetnicilor lui Malcolm și al bisericii. Cu scopul declarat de a pune capăt violentelor dușmănii de clan din nordul Scoției, dar influențat evident de modelul feudal normand, Malcolm a ignorat tradiția și s-a hotărât să păstreze succesiunea în familia sa
Malcolm al II-lea al Scoției () [Corola-website/Science/324251_a_325580]