1,167 matches
-
răspândiți. Unde prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații din străin pământ, Cu rădăcinile-n cuvânt Și-ntinse aripi ce vâslesc
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pustă și în orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromâni, în Pind... Și să rămânem veșnic frați Bând apa vie din Carpați, Aici, la Sfinxul din Bucegi, Unde-am avut preoți și regi. Și o Credință am avut Din veac de mare început; Iar nimănui n-am făcut rău, Crezând în Bunul Dumnezeu Care, cu noi, Va fi mereu! Va fi mereu! Precizând că, în
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
primul Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar ... etc. Ca și în alpinismul de performanță, dar ați escaladat munții vreo dată? Știu că ați călătorit mult... Iulia GOREA-COSTIN: Am avut bucuria să admir taina și măreția munților începând cu Carpații/ Bucegi cu Babele, Sfinxul și vârful Omul, Făgăraș cu vârful Moldoveanul până la Alpi și Dolomiți în Italia, Mont Blanc în Franța, Perinei în Spania, Munții Wetterstein și Pădurea Neagră, de unde izvorăște Dunărea, în Germania, Innsbruck - inima Alpilor în Austria, Jura și Materhorn în Elveția
DESĂVÂRŞIREA ESTE VISUL MEU CEL MARE ! de RAIA ROGAC în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378835_a_380164]
-
din țară, Castelul Peleș”. (Capitolul 2 „Bulevardul din Carpați”) E o plăcere să însoțești pe drumuirile pământului românesc un reporter talentat ca domnul Ion Nălbitorul. Bucegii ne aduc aminte de studenție, când am făcut multe excursii în spațiul sacru al Sfinxului. Iată-ne împreună cu reporterul ajunși lângă Babe și lângă Sfinx. „Pe așa zisul „Platoul Bucegilor” pașii te poartă către acele stânci neclintite de furia stihiilor naturii, numite Babele și Sfinxul. Cam impropriu spus „babe”, căci cele de aici înfruntă vitejește
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
studenție, când am făcut multe excursii în spațiul sacru al Sfinxului. Iată-ne împreună cu reporterul ajunși lângă Babe și lângă Sfinx. „Pe așa zisul „Platoul Bucegilor” pașii te poartă către acele stânci neclintite de furia stihiilor naturii, numite Babele și Sfinxul. Cam impropriu spus „babe”, căci cele de aici înfruntă vitejește dezlănțuirea stihiilor naturii pe orice anotimp. Este regatul lor și sunt neclintite de milenii. Stau la taifas ca niște „bunicuțe”, vara depănând amintiri sub soarele strălucitor, iar iarna înfruntând viscolele
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
Nanu Publicat în: Ediția nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Se sparge unda lacului albastră Alunecă o lebădă plângând, O ciută urmărește vânătorul când obsedant mi-apare chipul tău în gând... Și stânca brută se transformă-n Sfinx sub dălți extraterestre neștiute, Pădurea de mesteacăn freamătă ciudată desconspirând chemările tăcute... Prin oaza mea de lume rătăcită, tu treci precum o navă spațială; Rămân pierdut într-un amurg romantic nențelegând chemarea-ți siderală... Dar fii pe pace, chiar de
PATIMA de MARIUS NANU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379863_a_381192]
-
fugarițe din calea zânelor spiridușii pădurii trag brazde albe pe calea robilor și sună copoței în noapte udându-le cu plânsul dureros al lumii de jos din frunzișul pădurii de ambra foșnetul luminilor a trezit pasărea nopții cu ochii de sfinx din cuibul acuns între stâlpii selenari de onix veghetorul fantomatic se furișază pe treptele nopții presărând cioburi de vise ninsori peste întunecime momeli fantomatice-n undele nopții peștilor -dragoni cântecul sferelor sculptează în balet magic cu flăcări albastre prezicând viitorul
ANOTIMPUL STELELOR CĂZĂTOARE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380061_a_381390]
-
Vino la NOI și poți să le dezvolți ! O seara împlinită să ai și s-auzim numai de bineee ! DESPRE NOI, (cei care respirăm !) PRIETENIA - câmp larg deschis, precum e MAREA - Adesea n-are spațiu, nu poate respira !... Acolo unde SFINXUL îmbrățișeaza ZAREA Doar nobile simțiri mai pot, încă, spera!... PRIETENIEI - niciodată, dar niciodată nu-i trebuie forțată mâna către DRAGOSTE !... Ar fi o mare greșeală și o imensă pierdere de ambele părți!... Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: (în loc de ”BUNĂ SEARA
!!! (ÎN LOC DE ”BUNĂ SEARA”!) de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380324_a_381653]
-
de răspunsul Celor din Vale, răspuns dat de indiferența sau neputința acelora, iar focurile pe dealuri aproape că s-au stins, au rămas doar câțiva tăciuni...câțiva care mai fumegă, iar buciumurile aproape că s-au tocit, de atâta hăulit. Sfinxul stă de veghe, până când din depărtare încep să se zărească solii Lupul Alb, Deceneu, Moș Leandru, Muntean, Pelasg- Fiul Cerului și al Pământului, Vuiet de Stâncă, Moș Timpul și Fiul Munților. Înăuntru Muntelui Sfânt, nerăbdători, aproape de stânca uriașă ce slujea
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
Alb, Deceneu, Moș Leandru, Muntean, Pelasg- Fiul Cerului și al Pământului, Vuiet de Stâncă, Moș Timpul și Fiul Munților. Înăuntru Muntelui Sfânt, nerăbdători, aproape de stânca uriașă ce slujea de poartă, Zamolxe și Străbunii stau și așteaptă răspunsul Celor din Vale. Sfinxul, le deschise poarta și intrară toți la cei din Neamul Oamenilor... la Străbuni. Deceneu ia cuvântul: - Mărite Zamolxe, tu cel mai luminat din zeii geto-dacilor, cel în care Piatra Sacră și-a găsit stăpânul, află că Cei din Vale nu
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
viteji și de înțelepți și ce țară mândră aveau odată, aceștia. Vor trebui să audă și să vadă, apoi vor înțelege! - Vom mai aștepta, până când flăcările focurilor din deal și sunetul tulnicelor vor ajunge până la poarta Muntelui Sfânt și atunci Sfinxul ne va deschide. Dacă nici atunci, după reântoarcerea Spiritului Străbun, Cei din Vale nu vor auzi și nu vor vedea, vom ieși și cu Lumina Pietrei Sacre vom începe Curățenia cea Mare. Vai de veneticii și colonii, născuți din colb
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
cel puțin jumătate de milioan de motive să intri. Eu am intrat și nu mi-a fost ușor să trec de antichitățile egiptene, expuse generos, în vreo trezeci de săli monumentale, în care te simți insignifiant, strivit, la propriu, printre sfincși impunători, abracadabranți, din granit roz sau negru, reprezentând faraoni ( precum Ramses II ), oameni simpli, zei cu capete de animale ( Anubis cu cap de șacal ) sau păsări, fresce, sarcoface, mumii, heroglife, scribi, sclupturi pictate și multe altele. Nu mai puțin impresionantă
DRUMUL APELOR, 41 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374524_a_375853]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CHIP Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 1886 din 29 februarie 2016 Toate Articolele Autorului CHIP Prietene, Mă-ntrebi de ce îmi este Sfinx azi chipul Și cum de-a reușit așa să mi-l sculpteze Timpul? De ce-s pe dinafară o antică ruină, Iar în adâncuri sunt un templu de lumină? Păi, m-au izbit atâția stropi nebuni de ploi, Pe lutul meu
CHIP de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374605_a_375934]
-
Și din noroaiele duhnind a nedreptate, M-am ridicat curat, privind stelele toate... Cu gheara lor, tristețile adânci și bucuriile Mi-au zgâriat atât de dureros în piele ridurile... Iar în deșertul vieții, cu nisipul spulberând, Privesc... departe... ca un Sfinx eternizând...eternizând... Prof. Gheorghița Durlan Referință Bibliografică: CHIP / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1886, Anul VI, 29 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghița Durlan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CHIP de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374605_a_375934]
-
rang social sau academic, ocupau la un moment dat! În scurta lui existență pe acest pământ N.V. Turcu a reușit să publice puțin, din strălucitoarele lui proze scurte trebuie să amintesc volumele: Iarba verde de acasă (Cartea Românească), Perturbații (Luceafărul), Sfinxul - versuri (Junimea), Asimptote (Cartea Românească). Și-a dat doctoratul în filozofie cu profesorul Ernest Stere, în anul 1972, din comisia de doctorat, făcând parte: Alexandru Boboc, profesor la Universitatea din București, Ion Mesaroșiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Petre
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
seminței de foc”) , altele necesită solide cunoștinte de istorie, de lingvistică, religii comparate, etc .(Asa ar fi, de exemplu, compunerea sau descompunerea unor cuvinte „IIsus = ÎI-Sus” ori „daci = d-aci” . „D-aci Pitagora a tras geometrie, / D-aci egiptenii un Sfinx înhățară, / D-aci e Olimpul prădând geografie,/ D-aci au cuvântul de se numesc țară! „Străbuna cea Dac-Șa pe toți vă așteaptă”sau Ora-știe, T-rai-an, AȘA-ZA , ZA-L-MO-X-IS, etc.) Pe lângă figurile de stil abundă inovațiile (cuvinte nou create cum
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
În fuga noastră bezmetică, nu vedem ce se află în câmp, Rădăcinile lui sunt oriunde, dezgropate trezesc doar dispreț. Flacăra iute ne arde, noi numai cenușă lăsăm, Dar pe câmpul cel alb mai așteaptă buturuga-nțeleaptă de ieri. Unii-s sfincși fără nicio scofală, alții - surzi la iubire și vers, Cărăbuși umblători fără noimă, eu mă-ntorc În câmpul cel alb. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Am ieșit în câmpul alb / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1409, Anul IV
AM IEȘIT ÎN CÂMPUL ALB de BORIS MEHR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371592_a_372921]
-
seamăn cu praful... Așa că să nu rămân și eu mai prejos de autor). Narațiunea Mihaiului nostru din Blăgeștii de pa lângă Siret este pusă în gura marilor filozofi ai antichității și a mai multor jivine contemporane și se desfășoară în jurul Sfinxului. Autorul pornește încă de când nu era ură și dușmănie în lume, când toți oamenii și toate jivinele trăiau în pace și armonie. A intervenit însă diavolul și totul s-a întors pe dos. De atunci, fiecare om și fiecare jivină
SEMNAL EDITORIAL – MIHAI PRUTEANU: MASCA OMULUI ÎN TRAISTĂ DOMNULUI de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374989_a_376318]
-
și toate jivinele trăiau în pace și armonie. A intervenit însă diavolul și totul s-a întors pe dos. De atunci, fiecare om și fiecare jivină își caută rostul, menirea și mântuirea. Singurul care nu s-a schimbat a fost Sfinxul, un fel de creator atotștiutor care nu se amestecă însă în viața tragică a oamenilor. Cartea, o fabulă miniroman, deplânge soarta omului, care om în cele din urmă își găsește mântuirea în Isus. Pe parcursul celor 89 de pagini găsești toate
SEMNAL EDITORIAL – MIHAI PRUTEANU: MASCA OMULUI ÎN TRAISTĂ DOMNULUI de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374989_a_376318]
-
am dreptate, ofer unele exemple de... simbolisme, metafore, creativitate, ingeniozitate, joc de cuvinte... Elefantul a găsit diferența dintre un metafizician și un teolog: metafizicianul caută într-o încăpere o mâță neagră care nu se afla acolo, în timp ce teologul o găsește. Sfinxul ne sfătuiește să ținem ochiul la cel harnic și urechea la cel drept. La moartea unui berbec neamul berbecesc i-au adus o tavă cu coliva pe care scrie “La Mulți Ani!" Păianjenul a fost tocmit de un elefant să
SEMNAL EDITORIAL – MIHAI PRUTEANU: MASCA OMULUI ÎN TRAISTĂ DOMNULUI de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374989_a_376318]
-
lași la locul lui. După legile firii, cărăbușul nu poate zbura, dar el nu știe și continuă să zboare. Și totuși... samuraii mai întâi înving și apoi intră în luptă! Prin fabule și expresii simbolice și filozofice, autorul ajunge la Sfinx și constată că mai aproape este de la Dumnezeu la noi decât de la noi la El. Apoi, înainte de a găsi calea mântuirii, tot el ne spune trist: Câtă osteneală înghițim pe drumurile pe care nu ar fi trebuit să apucăm!.. Nu
SEMNAL EDITORIAL – MIHAI PRUTEANU: MASCA OMULUI ÎN TRAISTĂ DOMNULUI de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374989_a_376318]
-
de rouă flori trezindu-se și ele . A venit iar o zi nouă ! Și lumina se mărește pătrunzând întreaga fire . Soarele zâmbind sosește , cald mângâie-n dezmorțire . De prin vremile apuse Babele cu tot soborul șușotesc.Noaptea se duse , iată Sfinxul ... dă onorul ! Veverițe aleargă-n brazi căptușind cămări aparte . Strâng de zor și ieri și azi fiindcă iarna nu-i departe . Fluier scurt răsună-n stâncă dat de țap avertizare spărgând liniștea adâncă : - Ciutelor , pericol mare ! Moș Martin care în
MUNTELE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373986_a_375315]
-
caracterul cuiva, Fiecare cu scheletul său, eu caut forma, Frumusețea nu are caracter, Este o linie formată din puncte. @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ O sută de ani, un veac ți-am trimis scrisori, O sută de ani, un veac, au trecut cocori, Tu erai Sfinxul din Bucegi, acolo am căzut personal în cap, Tot frumoasă ești? Tot mă renegi? Nu te temi de nimic, doar de umbra ta prelungă, Ca orice halungă din strungă, Nu-mi pasă de rime, ritm, legi, Am murit într-o
GOGOLISME de BORIS MEHR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371870_a_373199]
-
Și norii-n valuri se confundă, Aburii-n munți își iau avântul, Pe Roque Nublo să-l ascundă! Se-aude ploaia, vântul ca o sinfonie Ce se răsfață în lumina mută, Lui Roque Nublo, ținându-i companie Că el e SFINX, în insula canariotă! Un val de simfonii se-aud pe cer Ce-l umplu de culori aprinse, Dansează-n valuri norii, un placer, Ce se întrec în forme necuprinse! În dreptul rocii se rotesc în cer, O piruetă cu-nveliș de
ROQUE NUBLO de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372327_a_373656]
-
lectura devine extrem de plăcută... La fel de plăcute sunt datele puse la dispoziție în paginile domnului Dan Lupescu despre viața și activitatea domnului Dumitru Chican, „sacerdot în două grădini sacre”, fost diplomat de carieră, scriitor, memorialist, gazetar, care a „coborât din lumea sfincșilor” pentru a ne aduce adevăruri despre lumea mare pe care nu o cunoaștem decât din pagini de gazetărie mincinoasă. Aici am avut și eu (TĂUNUL) o mare satisfacție: mi se dovedește că am avut dreptate să încerc a convinge o
DIN VĂZDUHUL SEMNELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372764_a_374093]