404 matches
-
este extrem de important pentru mine. ― Categoric, spuse hotărât Vâlcu. Mi-amintesc chiar că am pășit în vârful picioarelor ca să nu-i trezesc. Ezită: Nu știu, s-ar putea să mă înșel, dar la un moment dat am avut senzația că sforăitul lui Grigore Popa e simulat. ― Cum așa? ― Mi s-a părut că se preface. ― Interesant. ― Firește, n-am dat importanță faptului. În ultimă analiză evita în felul acesta să-și ia rămas-bun. Privi câteva clipe figura lui Cristescu. Sânt oameni
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
au enervat pisicile și m-am simțit în competiție cu ele. Cînd mă pierdeam în străfundurile patului meu pentru a-mi demonstra capacitățile de odihnă, Cănuță se așeza la picioarele mele și, înainte de a apuca eu să-mi înalț primul sforăit către tavan, începea să toarcă ironic - un fel de „ia să vedem, care știe să doarmă mai profund ?”. După care pleca plin de el și mă lăsa pradă insomniilor. Un cîine este mai ingenuu din acest punct de vedere : dacă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
căzute pe umeri și sfinți și sfinte cu tipsie galbenă pe cap. Pe toți îi văzuse, dar nu mai știa exact unde. Curând sfinții au fost luați de apa unui râu, iar camerierul care a trecut pe hol a auzit sforăit din camera pe care străinul Dan Crețu o împărțea cu zidarul din Ardeal. Numai că domnul Dan Crețu nu se întorsese azi la hotel. SÂMBĂTĂ 27 DECEMBRIE În vizită 1 Z iua a-nceput prost, cu ceață deasă, de nu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mai fac față la nimic. Mulți dintre ei, cu fețele tăbăcite, brăzdate de riduri adânci și cearcăne borcănate, nu mai pot citi nici cu ochelari, nu mai aud soneria sau telefonul. Cu toate acestea dimineața, după un somn plin de sforăituri și rafale de tuse ce trezesc vecinii cu noaptea-n cap, cu picioarele betege și cu mâinile sprijinite în cârje sau bastoane, cum se crăpa de ziuă, îi vezi prin apropierea casei după o pâine sau după o felie de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
piui sus pe o creangă, rupându-i gândul. Lupul stătea liniștit și aștepta... Doar, cu ochii, în neclintirea lui, le urmărea mișcările, le cântărea intențiile. Privirea și-o fixă în ochii fetei, fără să ia în seamă mârâielile câinelui, ori sforăitul lui Sultan. În ochii lui fosforescenți se vedea o liniște desăvârșită. „Ce mare și frumos e !“, gândi Anuca, copleșită de admirație pentru frumosul animal. „Cât de puternic îi este capul, pieptul îndesat, spinarea lungă, părul lung... Cât îi de frumos
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ochi ca să evite reflexele luminii în geam. Erau doar obiecte aliniate, doi metri de la un pat la altul, acoperite cu cearșafuri murdare ce nu lăsau să se vadă nici măcar o pată din sângele absorbit de mindirele groase. Nici o respirație, nici un sforăit ușor, nici un cuvânt rostit în somn, nici măcar râcâitul unor unghii ce scarpină pielea uscată de soare și nisip. Doar tăcerea și câteva muște izbindu-se de geam, ca și când s-ar fi săturat de sânge și s-ar fi luptat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
o trezi, el, singur. Hai, că noi trebuie să ne ducem acasă. L-au lăsat și s-au dus. Badea Gherasim, simțind mai multă liniște, s-a mutat, de pe scaun, sub masă. și, cu fața în jos, dă-i la sforăit și la horcăit. Paznicii de noapte au vrut și ei să-l scoale, și să-l trimită acasă. Mai cu seamă că teancurile de bani erau pe măsuță. N-au avut pe cine. L-au lăsat în pace. Dimineața, pe la
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Până la urmă, obosiți să-l mai caute, s-au așezat să mănânce la nu mai mult de douăzeci de metri de groapă, în singurul luminiș al pădurii. Apoi s-au trântit pe jos să doarmă, iar el le putea auzi sforăitul ritmic și pașii mari ai santinelei. A adormit la rândul său și, mai târziu, s-a întrebat de multe ori de ce a făcut-o. Atât de puțin îi păsa de viață, sau prefera să nu vadă moartea venind? Dumnezeule mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
trăi cu permanenta neliniște că, într-o zi, vor fi dați afară în stradă. Mii... Mii și mii de bărbați, femei și copii, dormind în orașul poluat, unii alături de alții, perete în perete, ca morții în nișele din cimitir, auzind sforăiturile vecinului, pârțurile celui de dedesubt, plânsetul copiilor de deasupra. Și toți, respirând întruna același aer; un aer contaminat cu fumurile fabricilor, cu motoarele mașinilor, cu plămânii bolnavilor, cu morții în putrefacție. A citit odată ceva care îl impresionase profund: „Aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
lume imaginară și comentează: Sînt casieriță, corectă, respectată, cu un salariu bunicel, de ce să mă umilească ăștia cărora le curg balele cînd dorm? Este drept, sînt frumoasă și toți m-ar folosi un pic, după care s-ar pune pe sforăit ca porcii. Ce băiat frumos este Dan, motostivuitoristul și mă mănîncă din ochi, dar eu nu și nu! Claudia s-a lecuit de burlacii bogați și Dan s-a ales cu o nevastă de lux. Pînă la nuntă nimic, nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
contemporan, chiar și sănătos, gândul morții formează un fel de zgomot de fond ce vine să-i invadeze creierul de Îndată ce țelurile și dorințele se estompează. Cu vârsta, prezența acestui zgomot se face tot mai invadatoare; poate fi comparat cu un sforăit Înăbușit, Însoțit uneori de un scrâșnet. În alte epoci, zgomotul de fond consta În așteptarea Împărăției lui Dumnezeu; astăzi, constă În așteptarea morții. Asta e. Avea să-și amintească mereu că, pe Huxley, perspectiva propriei sale morți părea să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
În simțiri după lovitura de cartof Încasată În ceafă. Deschizând ochii, polițistul s-a trezit Înconjurat de hoarda pufăitoarelor și, timp de câteva secunde, doar om era!, a fost și el debusolat de scârțâitul frânelor, de claxoanele puternice și de sforăitul cailor-putere. Scoțându-și nasul dindărătul parapetului, a aruncat o privire asupra pieței. „Ce debandadă!“ și-a zis el, observând cu tristețe neacordările de prioritate din sensul giratoriu, staționările interzise ale unor automobile pe spațiul verde și pe spinările unor pietoni
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
arăși, să ridic: de ce întîrzie to’arășu’ Molotac totdeauna la ședință?! Cu proxima ocazie, Molotac întorcea moneda lui Janoro. Pe la miezul nopții cînd toată lumea picotea, unii suflînd greu cu capul între umeri, alții, ținîndu-și ochii strînși, scăpînd și cîte un sforăit, primarul îl înscria din oficiu pe moș Chifor. 141 Cu încetineală de pensionar, acesta se scula în picioare, privea nedumerit în spate la scaunul cu arc care pocnea de spătar și își așeza umerii în palton. Deputat de circumscripție, moș
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
avuseseră loc o mulțime de transformări. Am stat și eu vreo două ore la priveghi, apoi m-am retras cu ea în dormitor. Prin ușa de lemn masiv răzbătea ciocnitul paharelor și farfuriilor, câte un râs înfundat sau vreun un sforăit. Sabina plângea lângă mine, încetișor. Am încercat s-o consolez luând-o în brațe! I-am strâns în palme sânii umflați. Plânsul i s-a schimbat în icnete, apoi în gemete... Miercuri la prânz, sicriul descoperit a fost urcat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
La o vreme, a ieșit până în prag, să se mai dezmorțească și să dea de mâncare orătăniilor care cârâiau și cotcodăceau de zor în cotețul rămas încă închis... Tocmai deschidea portița de la coteț când i s-a părut că aude sforăit de cal. A tresărit și a privit în jur clipind des, ca să-și alunge vedenia care îi cuprinsese închipuirea... I s-a năzărit că bietul căluț se afla dincolo de poartă, așteptând să i se deschidă. A privit cu mare atenție
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
că doctorii se joacă? Nuuu. Ai murit în spital, otopsia știe de tine... De ce n-ai spus de la început ce-i cu otopsia asta, moș Pâcule? a intervenit calm Vasile Hliboceanu. Dacă spuneam asta de la început în loc să asultați, vă apuca sforăitul, iar eu predicam ca Moise în pustiu. Vreau să vă amintesc că n-am glumit când am spus că cei slabi de inimă să plece, pentru că nu-i o joacă. Spune mai departe, Pâcule, pentru că, dacă n-o murit nimeni
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nimeni nu-l va ataca, Își permite să treacă foarte aproape de linia frontului nostru” - am comentat eu bâzâitul avionului... Ne-am tras În umbra tufelor de la intrarea În crăpătura dealului, rămânând cu ochii pe cer, În direcția de unde se auzea sforăitul motorului. După o vreme, a apărut și avionul În Înalturi. Era unul de recunoaștere. Ne așteptam să-i vedem stelele roșii pe aripi, dar, spre surprinderea noastră, avea Însemne românești! „Unde ați fost ieri, domnilor, când <prieteniiă noștri defilau cu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
după niște tufe mai Înalte de pe marginea drumului. Când i-a văzut venind, vizitiul a sărit din căruță. În timp ce Înhăma calul, Îi vorbea: ― De mâncat ai mâncat, de băut ai băut, acum hai să ne pregătim de drum, flăcăule. Un sforăit al calului a fost semnul că „a Înțeles” porunca. Îndată căruța a fost trasă În drum: ― Bine ați venit. ― Bine te-am găsit. Așteptarea n-a fost prea lungă? ― Nu, fiindcă În timp ce calul ronțăia la fân, eu am tras un
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a Îndemnat: ― Hai, să ieșim... Apâi așă cinsti mai rar! Undi s-o pominit sî ti aștepti birja la poartî fărî s-o aduci tu? - a Întrebat tata Toader când a dat cu ochii de trăsură și de bidiviii cu sforăit nervos. ― Știu eu cine-i vinovat de toate acestea - a vorbit Maria, prinzându-l de mână pe Gruia... Au urcat. Tudorel și-a făcut culcuș În brațele lui taică-su, privindu-l cu un interes deosebit. ― „Vezi, tati? Îmi era
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
dat foarte multă bătaie de cap. - Știu, dragule, știu, du te și fă nani și visează frumos că vin și eu acușica lângă tine. Dură doar câteva minute. Când ajunse ea în dormitor, Alex întorcea o ciurdă de porci cu sforăitul lui. Ina își luă o pernă și un pled și se culcă în sufragerie. Dimineață, Alex o găsi ghemuită pe canapea unde, desigur, somnul nu-i fusese deloc confortabil. - De ce m-ai părăsit astă-noapte, scumpo!? - Tu erai cu porcii la
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Shim m-a mințit când mi-a spus că mi-a dat oameni care nu sforăie. An-te-hai sforăie ca un ceainic care dă în clocot. Însă lucrurile se vor schimba mai târziu, când, după ani de izolare, agonie și teamă, sforăitul lui An-te-hai va deveni cântecul Cerului pentru mine. Dacă nu-l auzeam, nu puteam să dorm. În timp ce stau trează, gândurile mi se îndreaptă spre împăratul Hsien Feng. Mă întreb dacă el și Nuharoo se bucură unul de celălalt. Mă întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
-șef Shim îmi răpește imaginea lunii. Se aruncă la pământ și se înclină spre împăratul care doarme: — E timpul să o iau pe doamna Yehonala, Majestatea Voastră. Din pat nu vine nici un răspuns. Eunucul-șef Shim își repetă vorbele. Însă sforăitul este singurul răspuns al împăratului. Fără nici o ezitare, Shim le face semn altor patru eunuci să intre înăuntru. Ei se apropie de mine cu lectica. Mă apucă de brațe, mă așază în ea și mă scot afară. Chiar când Shim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
în capul oaselor și îl zăresc în colț. Doarme buștean. Se poate să fi fost ceva în ceaiul pe care i l-a servit călugărul? Mă strecor în robă și traversez încăperea. Zgâlțâi eunucul, dar el îmi răspunde cu un sforăit sonor. Poate că e doar foarte obosit. Mă hotărăsc să ies afară și să verific curtea. Îmi este teamă, dar mă înspăimântă și mai mult îndoiala care mă cuprinde. Luna strălucește, iar curtea pare acoperită cu un strat de sare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
burka, Îmi Închipui că o să ieșim În evidență, spuse ea, meditativ. Sammy Îmi aruncă o privire - una dintre multele pe seara aceea, din moment ce la cină stătuserăm față În față - și am reușit să-mi Înăbuș râsul, dar nu și un sforăit scurt. Ea se roti brusc și mă privi aspru. —Ce? Ți-ar plăcea ca o ceată de țărani să se holbeze la tine toată noaptea? Nu trebuia să zbor până aici pentru chestia asta - am fi putut merge doar până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
care poate fi influențat prin terapie de substituție hormonală (96). Fumatul și congestia nazală sunt alți factori de risc pentru OSA. 6.7.1.Diagnosticul apneei obstructive de somn Clinic, pacienții cu OSA prezintă atât simptomatologie nocturnă cât și diurnă: sforăit, pauze de apnee în timpul somnului, treziri cu senzație de sufocare, somn agitat, nicturie, diaforeză, dificultăți de adormire, somnolență diurnă, dificultăți cognitive, indispoziție. Diagnosticarea obiectivă a OSA se realizează polisomnografic (înregistrare continuă a mai mulți parametric, pe parcursul somnului: presiunea nazală, saturația
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]