944 matches
-
secolului? Și ce se putea scrie despre poezia ei șaptezeci de ani mai târziu într-o teză de licență? Maiorul avea însă planul lui: nu-l interesa poezia, ceea ce mi-a luat o greutate de pe inimă, ci viața poetei. Era sibian ca și Maria Cunțan și, cu “metodele noastre specifice”, după spusele lui însuși, aflase despre viața poetei o mulțime de lucruri absolut necunoscute istoricilor literari. Îi găsise mormântul și chiar îl fotografiase, cum aveam să-mi dau seama când mi-
Maiorul și poeta by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4428_a_5753]
-
infuzată ea însăși de spiritul liber, fragmentarist și detabuizant al obiectului ei. Aproape fiecare capitol e însoțit de niște „marginalii” - investigații psihobiografice subtile - care-i fac concurență. E cazul insolitelor analogii între gîndirea cioraniană din anii ’30 și „euphorionismul” cerchiștilor sibieni pe care-l premerge (pe această linie, ar fi de notat și raporturile dintre gîndirea lui Cioran și morfologia culturii a lui Blaga, via Spengler); sau al extraordinarului, pasionantului dosar dedicat personalității irezistibile a „ibsenienei” actrițe trăiriste Sorana Țopa, iubita
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
a impus în ultimii ani drept una dintre vocile cele mai convingă- toare ale generației tinere printr-un aliaj cu totul specific între autenticitate și livresc. Departe de a renunța la ultima, așa cum au făcut-o mai toți douămiiștii, poetul sibian a preferat s-o folosească drept catalizator. Cartea nu sufocă viața, nici n-o transformă compensativ, ci mai degrabă o intensifică. De aceea, experiențe biografice precum sinuciderea tatălui, problemele cu alcoolul, nașterea primului copil devin câmpuri de semnificație extrem de personale
Cel mai iubit dintre morți by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4546_a_5871]
-
Sebastian în vis, volumul anterior al poetului. Cartea Tatălui și Cartea Fiului, ambele încercări de mitologizare cu mijloacele profane ale poeziei, stau acum față în față comunicând subtil la diferite paliere. Într-atât de închegat începe să devină imaginarul poetului sibian, încât el trimite la celălalt „poet al familiei”, Cristian Popescu. „Nici eventualele/ mele ambiții nu-s prea mari. N-am altele în afară de/ aceea de poet domestic, poet de familie”, mărturisește cu mai multă sau mai puțină seriozitate Radu Vancu. Și
Cel mai iubit dintre morți by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4546_a_5871]
-
din stânga...; pe aici, pe la Rășinari a trecut și a coborât chiar din Sibiul unde, - spre fericirea valahă, se certase cu superiorii săi, Gheorghe Lazăr....”. În conferințele, în lansările de cărți, în articolele publicate în revista „Transilvania” revine obsesia Centrului civilizator sibian: „În Sibiu a pulsat una din arterele românității noastre. De ce nu inima ei? De ce n-ar deveni Sibiul o Florență a culturii românești de mâine, sau o Jena?” (Paginile în limba germană nedescifrate din manuscrisele lui Eminescu. O nobilă inițiativă
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
Gabriel Petric. (Gabriel Petric, Jarul din zăpada sclipitoare, Revederi cu Constantin Noica, Ed. Limes, 2009, p. 68) O descoperire a Sibiului „noician„ poate începe azi de la Mircea Tomuș (azi încheind al patrulea volum al tetralogiei Transilvaniei, volum consacrat „aventurii intelectuale sibiene” și probabil, îmi scrie un prieten, o istorie a literaturii române) Mircea Braga (cărți importante de teorie și istorie literară, elogiate de Noica; autor al unor documente fundamentale privind viața literară culturală a acestui spațiu; realizator al unor ediții de
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
și altele încă au intrat în „coloana sonoră” (dinainte pregătită) a excursiei. Cuvenita lămurire a oaspeților în privința originii livrești și de import a legendei lui Dracula a fost urmată de o poveste destinată de fapt copiilor lor: o străveche tradiție sibiană vorbește despre Școala Solomonarilor sau Șolomanca. aflată „nu departe de aici, pe malul unui lac, nu se știe care”, „o școală tainică, în care diavolul însuși e dascăl”. Sunt admiși doar zece elevi. După nouă ani de studiu, nouă dintre
Protocronism pe bune by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5748_a_7073]
-
România anului 2010, este, în egală măsură, cu totul neașteptat și încântă tor. Teatrul de Balet Sibiu a oferit această șansă iubitorilor dansului. Și asta nu pentru că la Sibiu totul merge ca pe roate, ci datorită faptului că directorul companiei sibiene, Ovidiu Dragoman, nu este dispus să se lase strivit sub vremi, ci face tot posibilul să depășească toate dificultățile, încă destul de mari, cum ar fi lipsa unui sediu destinat acestui teatru. În plus, în această toamnă compania a trecut și
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
rampei o nouă premieră, Giselle. Ea a fost pusă în scenă de Pavel Rotaru și primită cu un entuziasm impresionant de publicul Sibiului. Două seri la rând, sala mare a Casei de Cultură a făcut cu greu față cererilor publicului sibian. Să formezi un public pentru arta dansului este un lucru la fel de important ca acela de a forma o companie și a o pune în valoare. Drept este că Sibiul are și un muzeu, precum Brukenthal-ul (acum câteva dintre capodoperele sale
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
inconfundabil și inegalabil act doi din Giselle. Dar noua montare de la Sibiu ne mai invită să ne gândim și la un alt aspect propriu materialului coregrafic constituit de corpul omenesc în mișcare, deoarece cei doi primi balerini, invitați ai companiei sibiene, care au interpretat rolurile principale, Hye Min Hwang (Giselle) și Jae Yong Ohm (Albert), primi soliști la Universal Ballet Company din Seul, Coreea de Sud, aparțin altei culturi decât cea în care s-a născut această poveste romantică. Ne-am mai pus
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
2008, datorită interpretei sale principale, Nagisa Shirai, cu proporții specifice corpurilor asiatice, îndesate, scurte, sau cum spun francezii trapu, deci cu o structură aparte, proprie altei viziuni estetice decât cea a liniilor prelungi specifice clasicismului european, admirabil exemplificate în spectacolul sibian prin Adela Sterp-Crăciun, interpreta Myrthei, regina ielelor. După cum știm, dansul clasic european - ca și întreaga cultură și civilizație europeană - a devenit un bun comun, preluat pretutindeni în lume. În Asia preluarea s-a făcut prin intermediul școlii clasice ruse, inclusiv în
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
cazul balerinei Hye Min Hwang. În schimb, contrastul pomenit mai sus, dintre structura corporală și linia solicitată de formele clasice, a fost vizibil în cazul interpreților pas de deux-ului din primul act, Megumi Koshi și Takahiro Tsubo, angajați ai companiei sibiene. Pe lângă membrii trupei, Teatrul de Balet din Sibiu a mai avut și alți invitați: pe Traian Vlaș, un Hans cald, firesc, pe Horațiu Cherecheș, cu tehnica sa strălucitoare și pe Sergiu Dan în pas de quatre, alături de membrii companiei Ruth
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
membrii companiei Ruth Bromwen și Adela Sterp-Crăciun, apoi pe Francisc Strnad (Contele) și pe Anca Strnad (Bathilde) cât și câteva balerine constănțene integrate actului doi. Împreună, sub bagheta lui Pavel Rotaru, dansatori ai trupei și invitați, au remodelat, pentru publicul sibian, lumea de intens farmec poetic a acestui balet.
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
Componența companiei este, bineînțeles, și de astă dată, în bună parte alta, după modelul trupelor occidentale, în care dansatorii migrează, din timp în timp, de la un teatru la altul. Trei continente, Europa, America și Asia, își au reprezentanți în compania sibiană, alături de dansatorii români și de invitații speciali, chemați pentru respectiva premieră. Iar coregrafii care au pus în scenă cele două piese ale acestei premiere sunt doi artiști români, care au cariere și recunoașteri naționale și internaționale, Florin Brândușă și Pavel
Din nou cu Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5657_a_6982]
-
jumătatea a doua a secolului XX, de la George Balanchine, în 1948, până la Pierre Lacotte, în 2001 - coregraf care, pe lângă propriile creații, s-a consacrat reconstituirii repertoriului secolului XIX, folosind documente de epocă și tradiția orală. Pentru prima seară a premierei sibiene, au fost invitați să danseze ca soliști Kim Sen Yun de la Het Nationale Ballet din Amsterdam și Alexandru Pilcă de la Staatsoper din Viena, iar în cea de a doua seară angajații companiei, Adela Sterp Crăciun și Bogdan Marian Plopean. Kim
Din nou cu Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5657_a_6982]
-
Marian Plopean printr-o atentă șlefuire ar putea crea un Escamillo veridic. Dacă trupa de contrabandiști în care Carmen îl atrage pe Don José a dispărut din lucrare - probabil din motive obiective, ținând de numărul mic al bărbaților din trupa sibiană - coregraful a dat o deosebită amploare ansamblului de fete, dansul lor inspirat conceput suplinind, în unele momente, încordarea și dramatismul unor scene, dar neputând totuși să înlocuiască tensiunea pe care doar eroii principali ai dramei o puteau face să se
Din nou cu Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5657_a_6982]
-
în ton. Terian e prea expresiv, își ia fostul coleg de redacție peste picior cu prea mult entuziasm. Lasă impresia că l-a prins la cotitură și că n-are de gând să-i ierte nimic. Nu-i vorbă, criticul sibian are dreptate în tot ce spune. Eu, care am citit Lyrica magna, o recunosc până-n cele mai mici amănunte. Dar unora dintre dumneavoastră, poate, nu le va veni a crede că lucrurile stau chiar așa. Adevărul trebuie spus cât mai
Un nou chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5677_a_7002]
-
preocuparea cea mai mare este ca nu cumva întregul complex balnear să ajungă din nou o ruină, așa cum a fost în urmă cu șapte ani. Complexul a fost complet restaurat și redat circuitului turistic de către Ilie Grădinar, cunoscut de toți sibienii drept directorul societății de stat, SC Energie Termică SA, cel care a cumpărat afacerea de la Ocna Sibiului, iar acum este nevoit să o vândă, pentru că nu mai poate plăti ratele la bancă. Practic noi am intrat în insolvență din cauza creditelor
Baza de tratament de la Ocna Sibiului a intrat în insolvență by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/50672_a_51997]
-
florin, Florin Pupăză Un crescător de bizoni americani din Transilvania va exporta în această săptămână patru pui născuți la ferma sa din comuna sibiană Marpod, în nordul Austriei, unde se află cea mai mare turmă de bizoni din Europa. Săptămâna aceasta, vom trimite primele patru exemplare, pui, în nordul Austriei. Acolo, unul dintre cei mai bogați oameni din Europa are cea mai mare turmă
O afacere la care nu te-ai fi gândit: Bizoni americani, crescuți în Transilvania by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/50735_a_52060]
-
i-am mai vândut din Germania, unde am avut o fermă de bizoni", a declarat luni, Victor Dimitriu, proprietarul acestor animale, pentru Agerpres. Acesta deține una dintre cele două ferme de bizoni americani din Transilvania. Dacă de la ferma din comuna sibiană Marpod se face deja export de bizoni americani, născuți în România, de la ferma asemănătoare din județul Cluj nu s-a reușit încă exportul, potrivit crescătorului sibian, de bizoni. Mai bine în România decât în Germania Victor Dumitru a preferat să
O afacere la care nu te-ai fi gândit: Bizoni americani, crescuți în Transilvania by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/50735_a_52060]
-
Seiser, devenită apoi Macul Roșu, faimoasă pentru delicioasele ei ișlere, savarine și cremșnituri sau Cofetăria Perla, unde se află acum magazine de telefoane, bănci și case de schimb valutar. Café Haller, din casa cu același nume, punctul de întâlnire al sibienilor cunoscuți și mai puțin cunoscuți. De cum începe vara, Piața Mare devine un teatru în aer liber. Sărbătorile se țin lanț. Auzi aici muzică de operă, ca și rock sau pop. Stau pe acest loc deschis soarelui și verii, întrebându-mă
Miniaturi sibiene () [Corola-journal/Journalistic/5086_a_6411]
-
Virgil Mihaiu Puține festivaluri de jazz din lume se pot mândri, precum cel de la Sibiu, cu o istorie de peste patru decenii. Pentru o artă abia trecută de un secol, asta reprezintă în sine o apreciabilă performanță. Perpetuarea nobilului eveniment cultural sibian a fost posibilă, în ultimii vreo 15 ani, grație implicării - cum altfel decât body and soul? - a promotorului H.K.J. Schmidt, secondat de Simona Maxim, sub egida Fundației Pro Art Hermannstadt, creată și coordonată de amândoi. Ediția cu numărul 42 a
Măsurând timp și viață prin jazz by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5474_a_6799]
-
la Sibiu acest grup e demnă de laudă și poate deschide calea altor muzicieni lusitani (nație de descoperitori) spre ținuturile noastre. De remarcat gestul de solidaritate al ambasadorului Portugaliei în România, care a ținut să fie prezent la memorabilul debut sibian al compatrioților săi. Așa cum ne-a obișnuit, Festivalul de la Sibiu etalează la fiecare ediție mostre reprezentative din panorama jazzistică europeană. Olanda a fost reprezentată la nivel înalt de grupul Wired Paradise, al saxofonistului numărul unu din acea țară: Yuri Honing
Măsurând timp și viață prin jazz by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5474_a_6799]
-
tot ce ține de „lumire”. Hibernare pe linie și scris în vizuină. Iar din martie încolo nu ține decât de mine să-mi reiau întâlnirile cu elevii (la Târgoviște, Horezu, Sibiu, Sighet), lansările de la Bookfest, participarea la festivalul de teatru sibian etc., etc. Asta voiam, deci, să precizez: că, dacă-mi permit să-mi cultiv de atâta vreme „structura nemțească”, e tocmai mulțumită libertății de care a avut noroc sibaritul levantin din mine. Nu e deloc un bagatel lucru să faci
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
de saxofonistul Piercarlo Salvia, contrabasistul Roberto Bucci și bateristul Claudio Gioannini, realizând un act de balans între tehnica interpretativă, referințele la etapele istorice ale jazzului și creativitatea contemporană. După cum era de anticipat, unul dintre ingredientele cele mai picante ale fiestei sibiene din acest an a fost grupul de ultimă oră al irezistibilului Omar Sosa: New AfroCuban Quartet. Dacă denumirea e tradusă în engleză, din evidente rațiuni promoționale, în schimb ideea ce stă la alcătuirea formației, precum și muzica pe care o vizează
Fiesta jazzului în România rămâne tot la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3585_a_4910]