987 matches
-
(n. la 12 noiembrie 1944, Siliștea Crucii, Dolj - d. 3 februarie 2005, Mureni, Mureș) a fost un traducător român, din literaturile franceză și germană. s-a născut la 12 noiembrie 1944, în localitatea Siliștea Crucii, județul Dolj, fiind fiul Ioanei și al lui Gheorghe Nemeș, morar. Mihail Nemeș a urmat școala generală în satul natal, apoi școala profesională a "Grupului Școlar Electroputere din Craiova" (1958-1962), calificându-se ca matrițer-sculer, meserie pe care a practicat
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
catedră și, retras în satul natal, se dedică exclusiv tălmăcirii unor mari poeți de expresie germană și franceză. Viața îi este marcată de alternanța între activitățile neintelectuale - va fi miner la "Baia Borșa" (1984-1985), matrițer la Băilești (1985-1987), morar la Siliștea Crucii (1994-1999) - și încercarea de revenire la profesia sa de bibliotecar la Întreprinderea „Nicovala” din Sighișoara (1987-1991), profesor de franceză și română la școlile generale din Albești (1991-1993) și Archita (1993-1994, din 1999 până la moarte) în județul Mureș -, preocuparea permanentă
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
Italia, Albania, Șerbia, Grecia, Bulgaria și România și o cifră de afaceri a Butan Gas România estimată la circa 70 de milioane de euro), din grup face parte acum și Romconstruct Top, companie achiziționată pentru dezvoltarea unui parc eolian în Siliștea, Constantă.
Veronica Drăgan () [Corola-website/Science/322455_a_323784]
-
întâlnită și într-un act emis de Tribunalul Județului Vlașca cu nr. 8999 din 1875 prin care erau autorizați frații Rosti să facă hotarele moșiei Vișina cu grupurile numite: Oboranii de Sus, Oboranii de Jos, Rusească și Chezăreasca, Oboranii de Siliște. În această carte de stabilire a hotarelor, sus numiții proprietari, cumpărători ai moșiei clucerului Ion Arienuț și alte șfori de moșie de la diverși moșneni din Vișina, în număr de 79, însumau o suprafață de 460 stânjeni. Proprietarii se plângeau de
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
azi s-au așezat cu traiul cu mai bine de 6 milenii în urmă, adică prin mileniul IV î.Hr. Pe la mijlocul mileniului II î.Hr. aici a fost o așezare umană, care a existat cîteva secole. Apoi, în era noastră, alte 4 siliști intenționau să se dezvolte, dar, ca și celelalte, au avut o soartă tragică. De pe locurile lor au fost depistate mai multe vestigii arheologice. Investigațiile de teren cel mai activ au fost efectuate de savantul Gheorghe Postică, născut în această localitate
Mereni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305131_a_306460]
-
de municipiul Giurgiu. Este străbătută de șoseaua județeană DJ503, care o leagă spre sud-est de Giurgiu și spre nord-vest de Toporu, Răsuceni și mai departe în județul Teleorman de Drăgănești-Vlașca (unde se intersectează cu DN6), Botoroaga, Moșteni, Videle, Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi mai departe în județul Dâmbovița de Șelaru, și în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostrada A1 și Căteasca. Din acest drum, lângă Ghizdaru se ramifică șoseaua județeană DJ503A, care duce
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
este un oraș în județul Suceava, Moldova, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Budeni, Gulia, Poiana, Poienari, Probota, Siliștea Nouă și Valea Poienei. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de de locuitori, fiind al optulea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat oraș prin Legea 83/2004, împreună cu alte 7 localități din județul Suceava
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
s-a născut în 1939 actorul Alexandru Arșinel. Dolhasca este așezată pe valea râului Siret, în extremitatea sud-estică a județului Suceava, la limita cu județele Iași și Botoșani. Din structura orașului Dolhasca fac parte satele: Budeni, Gulia, Poiana, Poienari, Probota, Siliștea Nouă și Valea Poienei. Orașul se află în Podișul Sucevei, într-o zonă cu întinse suprafețe agricole, dar și păduri de fag și stejar. Teritoriul localității este situat lângă cursul râului Siret, fiind străbătut și de cursul afluentului Șomuzul Mare
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
existenței pădurilor și a terenurilor potrivite desfășurării activităților agricole. Dovezile arheologice atestă clar că acest teritoriu a fost locuit de timpuriu (perioada paleolitic-neolitic). Săpăturile arheologice efectuate în anul 1972 de către arheologul Silvia Teodor (în zona înaltă a dealurilor Budeni și Siliștea sunt dovezi de necontestat ale unei vechi populări a acestui teritoriu. Aici au fost scoase la iveală fragmente ceramice și unelte ale unei așezări, un bordei, iar marea majoritate a ceramicii descoperite a fost datată ca aparținând secolelor al III
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
de la școală, pe terasa din stânga Sitnei s-au observat 4 gropi în formă de pâlnie și fragmente ceramice de culoare cenușie cu decor ionizat atribuite culturii materiale din secolul IV-V. În punctul "BORCILA" situat la vest de satul Cernești (Siliștea) pe partea stângă a văii Sitna s-au cules bucăți de chirpici ars, fragmente de teracotă acoperită cu smalț și decorate cu motive în relief aparținând perioadei de început a feudalismului dezvoltat (secolul XIV-XV) și fazei de mijloc (secolul XVI-XVII
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
a fost reînființată în 2005, ea preluând satele Odobești, Bălușa, Ciuturești și Tisa-Silvestri. Trei obiective din comuna Berbinceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice: așezarea daco-romană de „sub Siliște” ( nord-est de satul Berbinceni) datând din secolele al II-lea-al V-lea e.n. și așezarea eneolitică din „Coasta Morii” (în același sat) aparținând culturii Cucuteni. Celălalt este clasificat ca monument de arhitectură școala din satul Berbinceni ridicată în anii
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]
-
în satul Aliceni în 1877, de cele de la Zilișteanca din 1892, precum și de participarea localnicilor la răscoala din 1907. Multă vreme, în această comună localitatea principală a fost Zilișteanca, sat denumit astfel deoarece a fost înființat pe la 1790 pe o "siliște" (vatră de sat părasit). Satul Poșta Câlnău a apărut mai târziu, după apariția releului poștal în care se schimbau caii între Buzău și Râmnicu Sărat. Stația de poștă Câlnău avea, conform unui document din 1811, 140 de cai, iar alte
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
Frumos și apoi (după 1956) raionului Pașcani din regiunea Iași. Satul Găureaua a primit în 1964 denumirea de "Gura Văii". În 1968, comuna a trecut la județul Iași. În comuna Strunga se află situl arheologic de interes național de „la Siliște” la 200 m sud de satul Hăbășești, sit ce cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Halstatt, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și Epoca Medievală (secolele al XV-lea-al XVI-lea și secolele al XVII-lea-al
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Valea Mare a fost desființat și comasat cu satul Faraoani. Trei obiective din comuna Faraoani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice: situl de „la Siliște”, ce cuprinde urmele unor așezări din secolele al VIII-lea-al IX-lea, respectiv al XIV-lea-al XV-lea; și situl de la sud-est de satul Faraoani, unde s-au găsit urmele unei așezări și o necropolă din secolele al
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
Valea Argovei (în trecut, Obileștii Noi, I.I.C. Brătianu și I.C. Frimu) este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Lunca, Ostrovu, Siliștea, Valea Argovei (reședința) și Vlădiceasca. Comuna se află în centrul județului, pe malul stâng al Râul Mostiștea și pe malurile afluentului acestuia, Argova. Este traversată de șoseaua județeană DJ303, care duce spre nord-vest la Gurbănești, Sărulești și Tămădău Mare (unde
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
trăiau în 314 case. În comună existau o moară cu apă, o biserică și două școli, iar principalii proprietari de pământ erau moștenitorii principelui N. Bibescu. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa și comuna Obileștii Vechi (Siliștea), având doar satul de reședință cu 941 de locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 25 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Sărulești a aceluiași județ. Obileștii Noi avea în compunere satele Obileștii
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
Lehliu din regiunea București. În 1964, denumirea comunei și a satului ei de reședință a fost schimbată în "Valea Argovei"; satul Valea Căpitanului a primit numele de "Ostrovu". Între timp, și satul și comuna Obilești au revenit la denumirea de "Siliștea". În 1968, comuna Valea Argovei a revenit la județul Ilfov, reînființat, și a înglobat și satul Siliștea (comuna Siliștea desființându-se). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Nouă obiective din comuna Valea
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
în "Valea Argovei"; satul Valea Căpitanului a primit numele de "Ostrovu". Între timp, și satul și comuna Obilești au revenit la denumirea de "Siliștea". În 1968, comuna Valea Argovei a revenit la județul Ilfov, reînființat, și a înglobat și satul Siliștea (comuna Siliștea desființându-se). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Nouă obiective din comuna Valea Argovei sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Șase dintre
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
Argovei"; satul Valea Căpitanului a primit numele de "Ostrovu". Între timp, și satul și comuna Obilești au revenit la denumirea de "Siliștea". În 1968, comuna Valea Argovei a revenit la județul Ilfov, reînființat, și a înglobat și satul Siliștea (comuna Siliștea desființându-se). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Nouă obiective din comuna Valea Argovei sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
satul Lunca, pe malul lacului Frăsinet/Obilești, sit ce cuprinde o așezare neolitică aparținând culturii Boian (faza Bolintineanu) și o necropolă de incinerație din Halstattul timpuriu, cultura aspectul Mediaș; (secolul al XVIII-lea) aflate pe insula Dealul Beci în dreptul satului Siliștea; de la sud-vest de satul Vlădiceasca cuprinzând așezări de tip tell din neolitic (cultura Boian), eneolitic (cultura Gumelnița) și din perioada Latène; și din punctul „Gherghelăul Mare”, ce cuprinde trei așezări similare. Un obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură din
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
de tip tell din neolitic (cultura Boian), eneolitic (cultura Gumelnița) și din perioada Latène; și din punctul „Gherghelăul Mare”, ce cuprinde trei așezări similare. Un obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură din secolul al XVIII-lea, aflată în dreptul satului Siliștea, între satele Dănești și Lupșanu, pe malul Argovei. Celelalte două sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare: din Războiul Ruso-Turc din 1806-1812, denumit „Malul Bătăliei”, aflat la vest de satul Lunca; și din satul Ostrovu, datând din 1651.
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
obiective din comuna Ion Neculce sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: casa cronicarului Ion Neculce (secolul al XVII-lea) de lângă biserica din satul Prigoreni; situl de la „Siliștea Schitului” (la nord-vest de satul Ion Neculce) și situl de la Gănești. Situl de la Gănești cuprinde așezări din eneolitic (cultura Precucuteni, o așezare faza A și alta faza III), Halstattul târziu, secolele al III-lea-al IV-lea (epoca daco-romană), și
Comuna Ion Neculce, Iași () [Corola-website/Science/301286_a_302615]
-
de la Gănești. Situl de la Gănești cuprinde așezări din eneolitic (cultura Precucuteni, o așezare faza A și alta faza III), Halstattul târziu, secolele al III-lea-al IV-lea (epoca daco-romană), și secolele al XIV-lea-al XV-lea. Situl de la Siliștea Schitului conține așezări din perioada Halstatt, Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolele al II-lea-al III-lea e.n., secolul al IV-lea e.n., secolul al V-lea (epoca romano-bizantină) și secolele al XVI-lea-al XVII-lea. Alte trei
Comuna Ion Neculce, Iași () [Corola-website/Science/301286_a_302615]
-
târziu la Iași (unde predă un timp ca suplinitor la desen la Liceul militar). Participă la expoziția ""Tinerimii artistice"". În 1912 termină cursurile Școlii naționale de Belle-Arte și obține prin concurs certificatul de "pictor bisericesc". Va zugrăvi bisericile din Scorțeni, Siliște, Poeni, Văleni și altele. Se căsătorește în 1913 cu Ecaterina Climescu și va avea doi copii, Catrina și Petru. Din cauze economice renunță la pictură câțiva ani și lucrează ca redactor la ziarul "Iașul".În 1916 expune la București 94
Nicolae Tonitza () [Corola-website/Science/297815_a_299144]
-
Apropiat de Țara Românească prin Constantinopole, Silistra, Călărași, Orașul de Floci, Brăila, Galați. Primul document care amintește de existenta satului Vaideei (Slobozia de azi) este hrisovul emis de Radu Mihnea, în martie 1614, în care postelnicul Ianache Caradja menționa că "Siliștea satului Vaideei din județul Ialomița tot și cu tot hotarul, oricât împrejmuiește vechiul hotar... suszisa siliște s-a aflat domnească, a fost pustie, fără oameni încă din zilele răposatului Mihai voevod din primii ani ai domniei lui până în zilele domniei
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]