1,233 matches
-
în Teregova, Caraș-Severin, a fost arestat ca și conducător al Frățiilor de Cruce Banat, pe 6 noiembrie 1948. Student în anul IV la Facultatea de Mine-Metalurgie din cadrul Politehnicii Timișoara, a fost condamnat în octombrie 1949 la 10 ani de muncă silnică. A ajuns foarte repede la Pitești, iar după o scurtă perioadă de carantină, în luna decembrie a fost repartizat la camera 4-spital, unde trebuia să facă parte din primul mare lot de victime. A fost torturat în camera 4-spital și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
4-spital, unde trebuia să facă parte din primul mare lot de victime. A fost torturat în camera 4-spital și bătut inclusiv de gardieni și directorul Dumitrescu, realizând că nu există scăpare. A trecut ulterior prin mai multe celule (3-corecție, 16-muncă silnică, 4-parter), asistând la moartea lui Mihai Iosub. Se pare că a fost transferat în august 1951 la Gherla, unde a fost scos la muncă în atelierul de tâmplărie, fără să mai fie torturat. A fost solicitat să ajute „comitetele” de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Suceava, al cărui procuror ar fi fost el și care ar fi condamnat la moarte mai mulți deținuți, printre care Bogdanovici, Mărtinuș, Daneș, Livinschi, Moravschi, Gebac, Grama și alții 1. A fost condamnat la moarte, pedeapsă comutată ulterior în muncă silnică pe viață și a fost folosit ca martor în cel de-al doilea proces al deținuților. A murit în Casimca Jilavei, în condiții foarte grele și fără să fi reușit să își revină sufletește. Marcel Petrișor, aflat și el la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
iar la întoarcere a urmat cursurile Academiei Teologice din Arad, înscriindu-se în paralel și la Facultatea de Litere și Filozofie din Cluj, în 1946. A fost arestat de către comuniști în noiembrie 1948 și condamnat la 10 ani de muncă silnică. În Pitești a ajuns în toamna lui 1949 și a stat în carantină la camera 4-spital, unde i-a găsit pe Gebac, Negură și Onișor. Mai târziu, a stat pe celular cu Mihai Tufeanu, Dragoș Hoinic și Constantin Ispas, primul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
A fost arestat în august 1948, reușind să se ascundă de autorități în momentul valului din 14/15 mai, și implicat în două procese, în urma cărora a fost condamnat la 8 ani de închisoare, respectiv 25 de ani de muncă silnică. Condamnat inițial în 1949 pentru că adăpostise mai mulți membri ai FDC București (Constantin Oprișan, Florică Dumitrescu și alții), anchetatorii au aflat ulterior că Gheorghiu activase și în grupul de la Politehnică, astfel că a primit, în 1950, o pedeapsă mult mai
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
liderului legionar Horia Sima4. Arestat pe 5 mai 1948, a fost anchetat la Rahova, la Ministerul de Interne și la Malmaison. Condamnat, în total, la 112 ani de detenție, pedeapsa i-a fost comasată în 20 de ani de muncă silnică 5. După procesul din toamna lui 1948, a fost dus la Pitești, tranzitând Jilava până în februarie 1949. Prin vara lui 19506 a fost dus la camera 1-subsol, unde a întâlnit diverși cunoscuți: Constantin Oprișan, Florică Dumitrescu, Alexandru Mărtinuș. Agresiunea a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cu anul III, a fost preparator la Catedra de Anatomie și extern și intern la clinicile facultății, dar a fost arestat în mai 1948 și închis la Suceava. Judecat în decembrie 1948, a fost condamnat la 5 ani de muncă silnică și transferat în februarie 1950 la Jilava, de unde a plecat două luni mai târziu la Pitești. A stat un an de zile, din iunie 1950 până în iunie 1951, la camera 1-subsol, fiind torturat timp de șase luni, începând din decembrie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Jilava. După perioada de carantină, a stat la etajul I, iar în vara lui 1950 a fost dus la camera 4-spital, unde a fost bătut de Țurcanu și obligat să bată. A condus acțiunea la camera 2 de la secția muncă silnică. Era cunoscut drept unul dintre agresorii sadici, fiind alintat „Matache” de către Țurcanu, poreclă de pus în legătură, probabil, cu Piața Matache Măcelaru 1. La Gherla a ajuns odată cu desființarea închisorii de la Pitești, în august 1951, dar nu a luat parte
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a urmat Colegiile militare „N. Filipescu” și „Ștefan cel Mare” din Cernăuți. Era student la Matematică și Fizică-Chimie în Iași când a fost arestat, pe 24 aprilie 1948. A fost condamnat de Tribunalul Militar Iași la 15 ani de muncă silnică, fiind închis la Siguranța Târgu Neamț, dar și în închisorile din Iași, Suceava, Jilava, Pitești, Gherla și Aiud. A ajuns în închisoarea de la Suceava pe 21 mai 1948, transferat de la Galata împreună cu alți 70 de deținuți. Realizând că ar putea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Pitești 1. Muntean a stat în Pitești prima dată în toamna lui 1948, pe când lotul său era nejudecat încă. Pe 23 aprilie 1949, a fost condamnat la 15 ani de închisoare, fiind retrimis la Pitești, în carantină, la secția muncă silnică, unde a stat cu Virgil Lungeanu, Gheorghe Parizianu și Gheorghe Costea. A cunoscut acțiunea violentă la camera 3-parter începând cu luna martie 1950. Mihai Iosub l-a avertizat să aibă grijă ce spune, întrucât în cameră sunt „reeducați” de la Suceava
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la Securitate, Muntean a observat că și unii dintre agresori făceau același lucru: Mătărângă, Soare, Laitin, Ionică Struțeanu, Mreneș, Petru Cojocaru, Ștefănescu; prin urmare, aceștia erau doar unelte. În jurul Paștelui din 1950, a fost dus la etajul I, la muncă silnică, unde a stat iarăși cu Mihai Iosub, Dumitru Bordeianu și Petru Cojocaru. În Săptămâna Mare au fost mutați la camera 2-subsol, unde li s-a cerut să obțină informații de la alte victime. A stat în această cameră până pe 6 decembrie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
octombrie 1915, era tinichigiu și lăcătuș. A fost arestat ca legionar după rebeliunea din 19413 și rearestat de comuniști pe 26 iulie 1948. A trecut prin torturi la Gherla începând cu luna octombrie 1950. Condamnat la 15 ani de muncă silnică, a fost trimis la Gherla pe 4 martie 1949 și scos la muncă în fabrica închisorii ca maistru. După venirea studenților, prin octombrie 1950, a fost dus la camera 103 împreună cu Vasile Dâmbu, unde i-au așteptat cam douăzeci de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Pătrășcanu pentru procesul deținuților, întrucât el a dat doar declarații detaliate despre acțiunile sale, fără a fi interogat (cel puțin conform documentelor publicate, incomplete însă). A fost condamnat la moarte în urma procesului, dar i s-a comutat pedeapsa în muncă silnică pe viață, pentru a putea fi folosit ca martor în cel de-al doilea proces. Închis apoi în Casimca Jilavei și supus unui regim de exterminare, alterna momentele de luciditate cu cele de decădere. A murit la Jilava din cauza condițiilor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
4-spital. Din iunie până în decembrie 1950 a fost trimis de Țurcanu în camera 2-subsol, de unde aduna informații, iar după 5 decembrie 1950, când au început bătăile în celulă, a fost ajutorul lui Titus Leonida, ulterior trecând și pe la camera 3-muncă silnică. Pe tot parcursul anului 1951 a fost folosit ca informator, la diverse camere, inclusiv după transferul la Gherla din luna august. Interesant este faptul că prin iulie 1950, când a primit ordin de la Țurcanu să strângă informații de la deținuții din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dacă nu are alte mijloace de a se sinucide, să nu mănânce nimic, dar fără a comunica cuiva că face greva foamei. A fost condamnat la moarte în procesul deținuților, în 1954, dar i s-a comutat pedeapsa în muncă silnică pe viață după ce a depus mărturie în cel de-al doilea proces. Marcel Petrișor, care a fost vecin de celulă cu Popa în Casimca Jilavei, povestește că acesta a cedat în anchete fiind șantajat că nu va primi sângele necesar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
aproape doi litri de sânge. A fost transferat la Pitești în toamna lui 1949, fiind dus în carantină la camera 4-spital, unde mai erau Țurcanu, Negură și Constantin Onișor, după care a fost repartizat într-o celulă din secția muncă silnică. Iarna dintre 1949 și 1950 a petrecut-o în celulă cu Romică Entușianu, Eugen Otparlic, Ion Popșa (toți trimiși apoi la Târgu Ocna), Constantin Văleanu și M. Stratulat. Spre sfârșitul lui august 1950 a fost mutat la camera 3-subsol, unde
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Născut în București pe 27 august 1923, Traian Popescu a absolvit Facultatea de Construcții din București și Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale, ultima fără licență. A fost arestat în 1948 și condamnat la 20 de ani de muncă silnică, trecând prin închisorile Jilava, Pitești, Gherla, Aiud și Văcărești și eliberat pe 18 aprilie 1964. Ajuns la Pitești la începutul lui februarie 1949, a stat o perioadă în condiții normale de detenție, însă odată cu înăsprirea regimului și demararea tatonărilor pentru
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Drăgănești, Prahova, Rodas s-a născut pe 14 noiembrie 1924 și a fost arestat prima dată pentru apartenență la Frățiile de Cruce în 1942, când era elev la Liceul Comercial „Spiru Haret” din Ploiești. Condamnat la 15 ani de muncă silnică, a fost eliberat în aprilie 1944 prin decret, dar rearestat după doar patru luni. Purtat prin mai multe închisori, Rodas a reușit să evadeze din lagărul de la Slobozia în septembrie 1945 și a fost reîncarcerat abia pe 14/15 mai
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
declarații pe cei bătuți, să îi predea lista cu cei care pot fi folosiți mai departe în acțiune ca agresori, pentru a fi mutați în camere cu regim mai blând, să îi facă o listă cu cei din secțiile muncă silnică și temniță grea care trebuie torturați, dar și să tortureze. Ordinul de a bate l-ar fi primit în a doua jumătate a lui noiembrie 1949 și a „rămas valabil până la plecarea mea din penitenciarul Pitești, adică până în august 1951
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care am participat și eu1. Octavian Voinea 2tc "Octavian Voinea2" Student la Politehnică în București, Octavian Voinea s-a născut la 23 aprilie 1922, în comuna Panciu, fiind fiu de legionar. A fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică, iar Mihai Timaru spune că Voinea și fratele său, Jean, pot fi considerați inițiatorii grupului de rezistență armată Paragină din Vrancea. Arestat în mai 1948, a fost anchetat timp de două luni și trimis după proces la închisoarea din Pitești
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ieșit exact cum noi am dorit. Ca la comandă și fără retușuri. Am avut noi grijă să ne asigurăm cu mult înainte de conspirativitatea descoperirii acestei acțiuni 1. Condamnat la moarte în procesul Țurcanu, a beneficiat de comutarea pedepsei în muncă silnică pe viață, fiind folosit ca martor al acuzării în cel de-al doilea proces al deținuților. A trecut și pe la Aiud, fiind eliberat în 1964. După 1989 a publicat un volum de memorialistică. Nicolae Călin Zahariatc " Nicolae Călin Zaharia" Arestat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
deținuților, urmând ca aici deținuții să fie reținuți cel mult o lună (penitenciarul de tranzit Jilava), penitenciare pentru deținerea celor care au comis crime grave Împotriva securității statului (penitenciarele deținuților politici: Aiud, Sighet, Râmnicu Sărat etc.), penitenciare pentru ispășirea muncii silnice, penitenciare cu regim sever pentru deținuții care „nesocoteau cu rea voință regimul locurilor de deținere comune”. Categorisirea nu era tocmai stricto sensu, aproape În toate unitățile penitenciare Înregistrându-se un melanj de categorii de deținuți. Pe de altă parte, existau
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
asupra condamnaților care executau pedepse privative de libertate În unele colonii de muncă (Salcia, Cernavodă și Capul Midia). Ca urmare a sentințelor pronunțate, au fost condamnați toți acuzații, printre care și Borcea, care a primit 25 de ani de muncă silnică. Inițial, inculpații au fost condamnați pe baza dispozițiilor Decretului nr. 199/1950 pentru sancționarea unor infracțiuni care primejduiesc securitatea statului, dotarea forțelor armate ale RPR și propășirea economiei naționale. Ulterior, În 1956, câtorva dintre ei li s-a schimbat Încadrarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
2001, pp. 52-53. Gheorghe Barcan, „Am fost și eu la Midia”, Memoria. Revista gândirii arestate, nr. 54 (1/2006), pp. 21-22. Grupul de 21 de torționari implicați În acest proces a primit denumirea de „Lotul Salcia”: 4 condamnați la muncă silnică pe viață, 3 la 25 de ani de muncă silnică, unul la 20 de ani de muncă silnică, 7 la 15 ani de muncă silnică, 4 la 10 ani de muncă silnică, unul la 8 ani de muncă silnică și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Midia”, Memoria. Revista gândirii arestate, nr. 54 (1/2006), pp. 21-22. Grupul de 21 de torționari implicați În acest proces a primit denumirea de „Lotul Salcia”: 4 condamnați la muncă silnică pe viață, 3 la 25 de ani de muncă silnică, unul la 20 de ani de muncă silnică, 7 la 15 ani de muncă silnică, 4 la 10 ani de muncă silnică, unul la 8 ani de muncă silnică și unul la 6 ani de muncă silnică. Adresa nr. 0147232
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]