1,254 matches
-
de sănatate a generalului s-a deteriorat în penitenciarul Văcărești, acesta fiind diagnosticat, printre altele, cu artrită cronică, diabet zaharat și hipertensiune arterială. În aceste condiții a fost mutat în aprilie 1947 la penitenciarul Aiud, comutându-se pedeapsa de la muncă silnică pe viață la "temniță grea pe viață". Regimul de detenție a continuat să fie dur, fiind apreciat într-un memoriu de la data de 29 octombrie 1947, ca și "sălbatic și criminal". Atât recursul înaintat de Aldea împotriva deciziei din 18
Aurel Aldea () [Corola-website/Science/307487_a_308816]
-
din lipsa motivelor reale, l-a scos din cauză la 10 august 1946. Pentru că se dorea totuși arestarea sa, a fost implicat în organizația "Sumanele Negre", fiind acuzat de complot împotriva orânduirii de stat și condamnat în contumacie la muncă silnică pe viață, la 18 noiembrie 1946. În noiembrie 1947, prin intermediul inginerului Ion Bujoiu, în jurul lui Macellariu s-au grupat ofițerii Ștefan Eftimie, Matei Toma, Dumitru Condeescu și avocatul Puiu Polizu, formându-se Comitetul Mișcării Rezistenței Românești în casa din strada
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
de mai multe ori domiciliul, fiind urmărit în permanență de către organele represive. A fost arestat abia pe 19 aprilie 1948 la întâlnirea aranjată cu colonelul Alexandru Popovici și deținut preventiv la închisoarea Jilava. A fost condamnat, din nou, la muncă silnică pe viață, prin sentința nr. 1.834/1948, pentru crima de organizare și înaltă trădare, sentință care a fost redusă apoi la 25 de ani de temniță și degradare militară. A stat în închisoare 16 ani în perioada 1947-1964. A
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
făcea parte. A fost eliberat în același an de la închisoarea Malmaison din București. În anul 1950, este din nou arestat cu acuzația de spionaj în favoarea Marii Britanii și a fost condamnat de către Tribunalul Militar din București la 15 ani de muncă silnică. Tomaziu, așa cum a rămas consemnat în memoriile sale, a fost susținut în timpul procesului de către Geo Bogza. În momentul arestării i-a fost confiscată toată corespondența sa cu George Enescu. La eliberarea sa din luna septembrie 1963, i s-a interzis
George Tomaziu () [Corola-website/Science/310667_a_311996]
-
și încă aproape 100 de militari și civili, desfășurat între 11 și 18 noiembrie 1946, s-a încheiat prin sentințe draconice. În afară de conducători ai "Sumanelor Negre" ca locotenent-colonel Eugen Plesnilă, Dumitru Șteanta sau Nicolae Paliacu au fost condamnați la muncă silnică pe viață și generalul Aurel Aldea, fost ministru de interne în guvernul generalului Constantin Sănătescu, și generalul Constantin Eftimiu fost ministru al lucrărilor publice și comunicațiilor în același guvern. Mulți acuzați au fost condamnați, în contumacie, tot la muncă silnică
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
silnică pe viață și generalul Aurel Aldea, fost ministru de interne în guvernul generalului Constantin Sănătescu, și generalul Constantin Eftimiu fost ministru al lucrărilor publice și comunicațiilor în același guvern. Mulți acuzați au fost condamnați, în contumacie, tot la muncă silnică pe viață; unii dintre ei ca Mihai Fărcășanu, Vintilă Brătianu (Vintilică) și Horațiu Comăniciu reușiseră să fugă în străinătate. Alții însă, printre care amiralul Horia Macellariu, scriitorul și jurnalistul Emil Bocșa-Mălin (PNT) și fizicianul Gheorghe Manu au fost arestați ulterior
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
bisericească ucraineană hotărăște "Unirea cu Roma", proclamând în "sinodul de la Brest" "comuniunea oficială" între Kiev și Roma. În 1946, la ordinul lui Stalin, a fost suprimată, episcopii greco-catolici ucraineni fuseseră arestați simultan, la 11 aprilie 1945 și condamnați la muncă silnică, sub pretextul că ar fi colaborat cu forțele militare germane, în timpul ocupației, iar credincioșii greco-catolici ucraineni au fost integrați cu forța în Biserica Ortodoxă Rusă, în urma unui pseudo-sinod desfășurat la Liov. Operația de anexare a Bisericii Greco-Catolice Ucrainene de către Biserica
Biserica Greco-Catolică Ucraineană () [Corola-website/Science/302552_a_303881]
-
de 5/6 mai 1950 ("noaptea demnitarilor"), alături de alți 69 de foști miniștri din perioada interbelică și a fost închis la Sighet, unde a stat până în 1955. A fost rearestat în 1959 și condamnat la 25 de ani de muncă silnică, trecînd prin închisorile Sighet (a fost unul dintre puținii supraviețuitori ai acestei închisori), Pitești, Ocnele Mari, Galați, Jilava, Botoșani. A fost eliberat la 19 septembrie 1963, pentru a muri în anonimat, 10 ani mai tîrziu, la București, în urma unui accident
Dumitru Alimănișteanu () [Corola-website/Science/306169_a_307498]
-
acuzați, din care 20 dispăruți, unul fiind mobilizat. Sentința a fost pronunțată în 22 iulie 1941. 20 de acuzați, printre care Ștefan Zăvoianu, Gheorghe Crețu, Dumitru Groza, etc..., au fost condamnați la moarte. 5 acuzați au fost condamnați la muncă silnică, 6 acuzați au fost condamnați la câte 10 ani închisoare, iar 5 acuzați au fost achitați. Printre cei achitați s-a numărat și fostul secretar al prefecturii de poliție Constantin Orășanu, apărat de Ionel Teodoreanu. Ancheta a relevat și existența
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Hrisostom i-a scris Papei ca un episcop către un frate episcop 37. Papa Inocențiu, la care Sfântul Ioan a făcut apel, obține târziu reabilitarea acestuia, după trecerea Sfântului Ioan din lumea aceasta, în anul 41238. Pe drumul lung și silnic al deportării, Sfântul Ioan păstra legătura cu cei apropiați prin scrisori. El arată suferințele și necazurile lui, dar e mereu preocupat de scumpa sa Biserică și de răspândirea Evangheliei. Din exilul său amar, autorul nostru scrie nu numai Olimpiadei, ci
Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
II-lea Război Mondial s-a măritat cu cântărețul Petre Leșcenco și a venit cu acesta în România. Arestată în 1952 a fost extrădată în Uniunea Sovietică unde a fost condamnată la moarte, condamnare comutată la 25 de ani muncă silnică. Eliberată în 1954, după moartea lui Iosif Visarionovici Stalin și-a continuat cariera artistică în Uniunea Sovietică. Vera Belousova s-a născut la Odesa, în 1923. Vera era fiica lui Gheorghi Belousov, un salariat al NKVD. Având o predispoziție pentru
Vera Leșcenco () [Corola-website/Science/319144_a_320473]
-
Înscenarea de la Tămădău. Până în 1956 a fost ținut în arest preventiv, fără să fie judecat. În 1956 i s-a înscenat un proces pentru "înaltă trădare a clasei muncitoare" și pentru "crimă contra reformelor sociale". A fost condamnat la muncă silnică pe viață. Până în 1962 a fost închis într-un regim sever de izolare la penitenciarul Râmnicu Sărat. În cei peste 17 ani de detenție a fost mutat de la o închisoare la alta, dintr-un penitenciar într-altul (arestul Ministerului de
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
despărțit, Cristescu s-a ascuns în Brașov, iar Cantacuzino la București, unde avea rude numeroase și cu poziții înalte în societate, astfel încât agenții Ministerului de Interne nu îndrăzneau să le percheziționeze. După condamnarea lui Codreanu la 10 ani de muncă silnică a urmat procesul celorlalte căpetenii legionare arestate în noaptea de 16/17 aprilie. Inițial, li s-a promis eliberarea, în schimbul unor declarații de supunere față de rege și de politica acestuia. Absolut toți au refuzat, convinși fiind că evoluția ulterioară a
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
fost coordonată de subsecretarul de stat din ministerul de Interne Armand Călinescu (viitorul prim-ministru). Cu acest prilej, au murit împușcați zeci de muncitori. Constantin Doncea, în calitate de lider al greviștilor, a fost arestat, condamnat la 20 august 1933 la muncă silnică pe viață (aceasta fiind cea mai mare pedeapsă și a mai primit-o din lotul greviștilor din 1933 doar Dumitru Petrescu) și închis. Un mai târziu, în condițiile relurării relațiilor diplomatice dintre România și URSS, are loc rejudecarea procesului la
Constantin Doncea () [Corola-website/Science/311672_a_313001]
-
din 1933 doar Dumitru Petrescu) și închis. Un mai târziu, în condițiile relurării relațiilor diplomatice dintre România și URSS, are loc rejudecarea procesului la Craiova. Și de această dată Doncea și Petrescu obțin cele mai mari pedepse (15 ani muncă silnică). În ianuarie 1935, Cominternul organizează prin intermediul PCR evadarea celor mai importanți trei greviști din „lotul Grivița”. Astfel, într-o acțiune organizată probabil de Marcel Pauker și Gheorghe Stoica, Doncea reușeste să evadeze din închisoarea din Craiova, împreună cu Dumitru Petrescu și
Constantin Doncea () [Corola-website/Science/311672_a_313001]
-
pensie Ion Plăcințeanu, considerat „filogerman” deoarece obținuse doctoratul în Germania și îi cunoscuse pe ambasadorii antebelici ai Germaniei și Italiei. În urma celui de-al doilea proces Gheorghe Plăcințeanu, la 17 decembrie 1959, este condamnat la încă 10 ani de muncă silnică. Din ordinul conducerii MAI, este trimis pentru executarea pedepsei la închisoarea de la Râmnicu Sărat. Condițiile de detenție determină îmbolnăvirea sa de tuberculoză pulmonară și ulcer duodenal. Ginel Plăcințeanu nu a putut fi vizitat în închisoare, nu a avut voie să
Gheorghe (Ginel) Plăcințeanu () [Corola-website/Science/316392_a_317721]
-
se află. I s-au refuzat îngrijirile medicale și, după 14 luni, probabil pe 30 aprilie 1961, survine decesul (înregistrat pe 1 mai 1961), cauza fiind „colaps cardio-vascular”. Ion Plăcințeanu, unchiul său, condamnat și el la 10 ani de muncă silnică, moare la închisoarea Gherla, la 14 decembrie 1960, de o boală cardiovasculară mai veche, agravată în detenție. În 1968, după modelul raportului lui Hrușciov la Congresul al XX-lea al PCUS, Ceaușescu inițiază o acțiune de demascare a crimelor comise
Gheorghe (Ginel) Plăcințeanu () [Corola-website/Science/316392_a_317721]
-
Comitetul Central. În aceeași seară aproape toți membrii organizației au fost arestați. Poliția rusă a confiscat cărțile, revistele și o mare parte din hărțile găsite. Fiind acuzați de delict împotriva statului rus, s-a cerut condamnarea studenților moldoveni la muncă silnică între 3 și 12 ani, însă Curtea de Apel din Petersburg, a considerat dovezile neconcludente și i-a achitat pe majoritatea membrilor, doar trei studenți: Vasile Ouatul, Ion Pelivan, Alexandru Griscov, au fost condamnați la deportare. Restul basarabenilor au fost
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Dar marinarul Pompiliu Pănescu, însarcinat cu această misiune de sora generalului, în loc să ducă manuscrisul în Franța, îl predă Securității. La 17 octombrie 1958, Ion Eremia este arestat, iar la 27 octombrie 1959 este condamnat la 25 de ani de muncă silnică pentru „crimă de uneltire contra ordinii sociale prin agitație” și 14 ani temniță grea, pentru „complotare la tentativa crimei de trădare de patrie”, urmând să execute pedeapsa cea mai mare. Începând cu 27 octombrie 1959 trece succesiv prin penitenciarele Jilava
Ion Eremia () [Corola-website/Science/313512_a_314841]
-
respectivul lot încep în decembrie 1958, cu Constantin Noica, iar ultimul arestat din lot, în ianuarie 1960, este Nicolae Steinhardt. Sunt arestați 23 de intelectuali de prestigiu, anchetați și condamnați la pedepse de la 6 ani până la 25 de ani muncă silnică. Paleologu este arestat pe 8 septembrie 1959 (la ora 2 noaptea este obligat să-și strângă câteva lucruri, fiind apoi urcat într-o dubă și dus la celebra închisoare „Malmaison” din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (București) și condamnat la 14 ani
Alexandru Paleologu () [Corola-website/Science/297589_a_298918]
-
arestat pe 8 septembrie 1959 (la ora 2 noaptea este obligat să-și strângă câteva lucruri, fiind apoi urcat într-o dubă și dus la celebra închisoare „Malmaison” din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (București) și condamnat la 14 ani de muncă silnică cu confiscarea averii și 7 ani degradare civică, pentru motivul "uneltire" contra regimului comunist. Prin Decizia nr. 24/1 martie 1960 a Tribunalului Militar al Reg. a II-a Militare București este condamnat "pentru săvârșirea infracțiunii de agitație contra ordinii
Alexandru Paleologu () [Corola-website/Science/297589_a_298918]
-
reprezintă încă un succes: Law prezintă Louisiana drept "o țară a abundenței" (unde curge lapte și miere!) pentru a atrage capitalurile, dar coloniștii nu sunt suficient de numeroși la plecare, iar cei mai mulți dintre ei pleacă pentru a scăpa de muncă silnică. Operațiunea permiterea unei datorii publice de 60 de milioane de livre. Dar Law înțelege să facă din cele două instituții ale sale niște instituții publice. În mintea sa, cele două sunt legate: este vorba de a atrage restul de monedă
Sistemul lui Law () [Corola-website/Science/323616_a_324945]
-
față de Moscova a regimului comunist din România, în anul 1955 el este degradat, ca și alți aviatori care se distinseseră pe frontul de est. A fost întemnițat la Aiud ca deținut politic, fiind condamnat la 25 de ani de muncă silnică, și eliberat prin grațierea generală din 1964. A fost reabilitat și i-a fost redat gradul de căpitan de abia în 1965. A murit în 1982, la Constanța, fiind înmormântat cu onoruri militare. Horia Agarici este amintit și de istoria
Horia Agarici () [Corola-website/Science/308908_a_310237]
-
divulga locația în care a fost reținut. A fost din nou arestat, preventiv, la 19 septembrie 1951 și închis la penitenciarul Văcărești. Arestarea sa a avut loc în urma declarației făcute de colonelul Marcel Petala (condamnat imediat după război la muncă silnică pe viață). Acesta afirma că a primit ordin de la general de a-i executa pe patru partizani din Beleaevka (URSS). Generalul nu a recunoscut niciodată această faptă, cerând să fie confruntat cu Marcel Petala sau ca acesta să fie audiat
Constantin Constantinescu-Claps () [Corola-website/Science/307481_a_308810]
-
lună. Nichifor Robu și Istrate Micescu au fost trădați de Sorin Coroamă. Nichifor Robu a fost arestat la 15 martie 1948 și anchetat în Ministerul de Interne, fiind condamnat prin sentința nr. 1025/1 iulie 1948 la 20 ani muncă silnică pentru crima de complot în scop de răzvrătire și crima de organizare și participare la formațiuni politice de tip fascist. Aceeași pedeapsă a primit-o și profesorul Micescu. Sentința a fost pronunțată de un complet de judecată format din col
Nichifor Robu () [Corola-website/Science/316967_a_318296]