400 matches
-
940 km 2, reprezentând 18,1% din suprafața județului. Prezența pe teritoriul județului Iași a unor unități geomorfologice și climatice bine individualizate a determinat și o diferențiere a vegetației, în sensul că în zona Câmpiei Moldovei întâlnim o vegetație de silvostepă iar în sectoarele înalte de podiș din partea de vest și sud a județului predomină o vegetație de tip forestier cu specii de foioase. Silvostepa este caracterizată printr-o vegetație ierboasă xeromezofită și uneori chiar xerofită în care apar pâlcuri de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și o diferențiere a vegetației, în sensul că în zona Câmpiei Moldovei întâlnim o vegetație de silvostepă iar în sectoarele înalte de podiș din partea de vest și sud a județului predomină o vegetație de tip forestier cu specii de foioase. Silvostepa este caracterizată printr-o vegetație ierboasă xeromezofită și uneori chiar xerofită în care apar pâlcuri de pădure de stejar și șleauri. Pădurile de foioase ocupă părțile mai înalte ale Podișului Sucevei și Podișului Central Moldovenesc. La altitudini mai mari de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cazul pădurilor din zona Dealului Mare Hârlau și din zona platourilor structurale din Podișul Central Moldovenesc. În luncile principalelor cursuri de apă se găsesc zăvoaie de plop, salcie, șleauri de luncă. Dacă se are în vedere raportul dintre pădure și silvostepă, se observă extinderea acesteia din urmă datorită intervenției antropice. Din flora spontană sunt valorificate ca plante medicinale circa 80 de specii. Fauna Poziția geografică a județului se reflectă și în distribuția lumii animale. Existența faunei este strâns legată de specificul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
valorificate ca plante medicinale circa 80 de specii. Fauna Poziția geografică a județului se reflectă și în distribuția lumii animale. Existența faunei este strâns legată de specificul învelișului vegetal, putându-se astfel vorbi de fauna pădurilor de foioase, fauna de silvostepă, fauna de luncă și cea acvatică. Majoritatea faunei terestre o întâlnim în zona forestieră. Dintre mamiferele caracteristice se întâlnesc veverița, căprioara și mistrețul; lupul, vulpea și iepurele, fiind specii euritope, se întâlnesc pe toată suprafața județului. Păsările de pădure sunt
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Păsările de pădure sunt reprezentate de sturz, mierlă, ciocănitoare, cuc, turturică, cinteză și uliu. Dintre reptile întâlnim șarpele de pădure și gușterul. Insectele și alte specii de nevertebrate completează varietatea viețuitoarelor ce trăiesc în acest biotop. Animalele din zona de silvostepă sunt reprezentate de câteva mamifere specifice ca: popândăul, șoarecele de câmp, iepurele de vizuină, hârciogul. Păsările sunt reprezentate de ciocârlie, prepeliță, graur și prigorii. Reptilele sunt reprezentate prin șerpi și șopârle. Bălțile din luncile Prutului, Jijiei și Siretului adăpostesc: lișița
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
floră bogată și variată, consecință a poziției sale fitogeografice. În componența florei sălbatice predomină speciile orientale și nordice față de cele vestice și sudice, dar există și un procent important de plante cosmopolite și adventive. Vegetația are un puternic caracter de silvostepă; datorită reliefului accidentat și diferenței apreciabile de altitudine, în împrejurimile municipiului Iași are o dispoziție etajată. Vegetația de stepă este în prezent sărăcită mult în specii, degradată și ruderalizată prin pășunat și activități antropice, dar pe alocuri mai pot fi
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
caracteristice cum ar fi colilia (Stipa lessingiana), pirul crestat (Agropyrum cristatum) etc. Pe pantele care prezintă un proces de degradare accentuat s-a instalat o vegetație secundară reprezentată de specii ca: firuța, pirul gros etc. Fauna caracteristică de stepă și silvostepă este săracă în prezent, fiind cel mai mult afectată de expansiunea activităților antropice. Se poate observa că în așezările omenești de pe întreg teritoriul județului se dezvoltă în număr mare șoarecele de casă și șobolanul de casă, care prezintă un potențial
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de antibiotice (5 km), DL Fabrica de antibiotice sat Uricani (5 km). Încadrarea în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91I0 - vegetație de silvostepă eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: circa 5% din suprafață se află pe un platou, iar restul pe un versant cu panta între 8-12°. Sedimentarul este de vârstă volhiniană
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
se face pe DN Iași-Botoșani, după care DJ Trifești Roșcani, DL Roșcani-rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91I0 - vegetație de silvostepă eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: formațiunile geologice sunt caracteristice platformei moldovenești; teritoriul rezervației aparține neogenului, seriei miocenului din etajul sarmațian de tipul basarabean. Depozitele basarabeanului sunt formate din
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
comuna Golăești; accesul la rezervație se face pe: DJ Iași-Golăiești, DL Golăieștirezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91I0 - vegetație de silvostepă eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află pe un versant puternic înclinat cu expoziție estică; formațiunile geologice sunt de vârsta basarabeană, fiind formate din alternanțe de argile și marne argiloase. b) Aspecte pedologice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
85,2 mm, în perioada de vegetație 335,5 mm. Precipitații medii anuale corectate în funcție de panta terenului: 350 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de gorun și stejar de terasă înaltă, în vârstă de 100 de ani, specifică silvostepei din nordul Moldovei. Asociația principală este Querco robori-Carpinetum (șleau de stejar pedunculat, cu gorun). Arborii de stejar și gorun depășesc 140 de ani și au diametre de peste 50 cm și înălțimi ce depășesc 30 m. Sunt prezente angiosperme ca: Anemone
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
BIOCENOZA A. Flora: Este un făget cu arbori în vârstă de 150200 de ani. Pe lângă fag se întâlnește gorunul iar covorul erbaceu este bogat în specii sudice și continentale. Particularitatea acestui făget este aceea că face trecerea de la pădurile din silvostepă la cele din zona forestieră. Dintre angiosperme întâlnim pe: Actaea spicata, Adonis vernalis, Adoxa moschatellina, Aegilops cylindrica, Aegopodium podagraria, Aethusa cynapium, Agrimonia eupatoria, Agrimonia pilosa - turiță, Alliaria officinalis, Anemone sylvestris, Arabis turrita, Arctium lappa, Arenaria serpyllifolia, Armoracia rusticana, Arrhenatherum elatius
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
r) se stabilește prin asimilare cu alte specii după cum urmează: ... a) mesteacăn - în etajul forestier montan [FM(1)-FM(3)]; ... b) carpen - în etajul forestier deluros [FD(1)-FD(4)]; ... c) plop alb și negru - în etajul forestier de câmpie, silvostepă și stepă deluros (CF-SS). ... Articolul 5 Creșterea medie anuală la exploatabilitate a arboretului pentru principalele specii forestiere, pe specii și clase de producție, sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta metodologie. Articolul 6 Anexele nr. 1 și 2 fac
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214374_a_215703]
-
și prin reconstituirile de ordin climatologic acceptate în ultimele decenii pentru evoluția spațiului nord-pontic, ca și a întregii jumătăți occidentale a stepei eurasiatice. Accentuând rolul factorilor de mediu în declanșarea și întreținerea unor instabilități recurente în zonele de stepă și silvostepă ale Eurasiei, cercetătorul Marcu Botzan constata că perioadele de migrații ale sarmaților și anterior ale sciților, corespund unui interval de răcire a climei, devenită rece și umedă, nivelul Mării Negre înregistrând în intervalul temporal respectiv ceea ce se numește “regresiunea dacică” (-4m
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
așa-numita “transgresiune valahă” (până la nivel zero), aflată încă în curs și însoțită de o aridizare a climatului, care poate fi caracterizat drept cald și uscat. Conservându-și modul de viață tradițional, sarmații se mențin în zona de stepă și silvostepă și nu depășesc decât rareori limita acesteia, spre zona pădurilor de stejar din câmpie, care rămâne exclusiv în seama populațiilor autohtone tracice, protoslave, uralice sau mixtate, iranofonii preferând zonele centrale de pe malurile Pontului nordic și ale Mării Azov, joase
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
aceleași particularisme caracterizând și prelungirea cea mai vestică a stepei, Câmpia Pannonică. Urmare a acestor pătrunderi ale nomazilor cu turmele lor, unele regiuni suferă transformări treptate, foste terenuri arabile devenind pajiști, lucru care determină o regrupare a agricultorilor către interiorul silvostepei, cunoscut fiind că, spre deosebire de sarmați, populația locală, carpică și daco-getică, ocupa cu precădere zonele de silvostepă, bălți, podiș, dealuri și munți. Stabilirea unui schimb de produse între noii veniți și autohtoni va determina, în timp, o sedentarizare și
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
cu turmele lor, unele regiuni suferă transformări treptate, foste terenuri arabile devenind pajiști, lucru care determină o regrupare a agricultorilor către interiorul silvostepei, cunoscut fiind că, spre deosebire de sarmați, populația locală, carpică și daco-getică, ocupa cu precădere zonele de silvostepă, bălți, podiș, dealuri și munți. Stabilirea unui schimb de produse între noii veniți și autohtoni va determina, în timp, o sedentarizare și ulterior o asimilare a sarmaților. În privința ariei de formare și de răspândire a culturii sarmatice, informațiile arheologice pledează
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
exclude o prezență a sarmaților în unele puncte de pe linia Nistrului încă din secolele III - II î.Hr., dar este de presupus că ecourile acesteia sunt încă slabe pentru această etapă, resimțindu-se, probabil, numai în Bugeac, zona mai nordică a silvostepei pruto-nistrene fiind ocupată atunci de purtătorii culturii Poienești-Lukașevka, identificați în general cu bastarnii. O accentuare a prezenței sarmate în Basarabia nu se atestă decât la nivelul secolelor I î.Hr.-I d.Hr., când acest spațiu este ferm controlat de roxolani
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
întâlnite la nivel național caracterizează mediul acvatic, terestru și subteran (www. anpm.roă: habitate acvatice - habitate marine, costiere și de apă dulce; habitate terestre - habitat de pădure, de pajiști și tufărișuri, habitat de turbării și mlaștini, habitat de stepă și silvostepă; habitate subterane - habitat de peșteră. Între tarile membre și candidate la Uniunea Europeana, România deține cea mai mare diversitate biogeografică. În comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, pe teritoriul României se interferează 5 regiuni biogeografice, din cele 11 europene și anume (fig
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
sa publicație apărută în 1946 se referă la cultura cartofului, specia cultivată căreia i-a acordat cea mai mare atenție și care a constituit subiectul tezei sale de doctorat intitulată: Cercetări experimentale la cartof în zona cu favorabilitate scăzută din silvostepa Moldovei, susținută în 1969, având conducător științific pe mentorul său, profesorul Nicolae Zamfirescu. Din multiplele aspecte cercetate (soiuri, îngrășăminte, erbicide, metode de întreținere a solului în funcție de condițiile pedoclimaticeă, cea mai interesantă parte pare a fi concluzia că plantele de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
o consumabilitate de 35-50%, și o capacitate medie de 0,4 UVM/ha. 3. Pajiști zonale colinare și de câmpie 3.1. Pajiștile de Festuca valesiaca (păiuș stepic) Răspândire și ecologie. Aceste pajiști sunt reprezentative pentru zonele de stepă și silvostepă din țara noastră. Festuca valesiaca, specie ierboasă edificatoare, este o specie xerofilă, cu mare plasticitate ecologică, care se întinde din zona de stepă până în zona nemorală, și anume în subzona pădurilor de stejar pedunculat (Quercus robur) din Podișul Sucevei și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
măceș, verigariu. Valoarea pastorală este mediocră, cu potențial de producție scăzut, de numai 3-5 t/ha MV și o încărcare medie de 0,3-0,5 unități vită mare la ha. 3.2. Pajiștile de Festuca rupicola (F. sulcata) (păiuș de silvostepă) Răspândire și ecologie. Pajiștile de Festuca rupicola se întâlnesc în arealul pădurilor de stejar pedunculat din Podișul Transilvaniei, în subzona pădurilor de cer și gârniță din Dealurile Vestice până la cca 600 m altitudine, pe versanți slab până la moderat înclinați 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
r) se stabilește prin asimilare cu alte specii după cum urmează: ... a) mesteacăn - în etajul forestier montan [FM(1)-FM(3)]; ... b) carpen - în etajul forestier deluros [FD(1)-FD(4)]; ... c) plop alb și negru - în etajul forestier de câmpie, silvostepă și stepă deluros (CF-SS). ... Articolul 5 Creșterea medie anuală la exploatabilitate a arboretului pentru principalele specii forestiere, pe specii și clase de producție, sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta metodologie. Articolul 6 Anexele nr. 1 și 2 fac
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277331_a_278660]
-
florei acestor fânețe. Într-o amplă lucrare, Mititelu D. și Cojocaru V. citează 483 specii de plante vasculare, numeroase ciuperci, macromicete și mușchi. În anul 2002, Institutul de Cercetări Biologice Iași, sub tema " Starea actuală a conservării biodiversității insulelor de silvostepă din Subcarpații Moldovei și Podișul Sucevei" a efectuat studiul "Cercetări privind biodiversitatea din aria protejată Frumoasa, județul Suceava". S-a realizat o analiză floristică a sitului Fânețele seculare Frumoasa, inventariindu-se 527 de specii și 14 subspecii, dintre care 53
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
În prezent, situl ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei nu este atribuit în custodie. În interiorul sitului ROSCI0221 se află rezervația naturală de interes botanic Sărăturile din Valea Ilenei, cu o suprafață de 11.62 ha. Situl se află în zona de silvostepă, unde specia păiuș - Festuca valesiaca este dominantă și împreună cu speciile: coada șoricelului - Achillea setacea, ruscuța primăvăratică - Adonis vernalis, turița mare - Agrimonia eupatoria, pir - Agropyron cristatum ssp. pectinatum, clocoței - Clematis integrifolia, scrântitoare - Potentilla argentea, buruiană de cinci degete - Potentilla recta, porumbar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]