19,447 matches
-
în 1989, după acea dată, se transformă în amintiri (Un fel de Addenda). Este evocat Congresul XIV al PCR, când se aștepta ca viitorul secretar general să fie Ion Iliescu. Diaristului i se părea "deschis, comunicativ, capabil de dialog, avea simțul umorului și mai ales știa să râdă, mare lucru la un ostaș al partidului". Dar curând s-a dovedit că erau calități de suprafață, care au sedus și au înșelat pe multă lume. Descrie apoi momente din revoluția de la Timișoara
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
poți întâlni! Pe domnul Călinescu n-a reușit să-l salveze de la căderea în penibil nici măcar încercarea domniei sale de a substitui lipsa de har cu aluzii pornografice și cu bâțâieli ridicole în platou... Încât, până și Haralampy, total lipsit de simțul umorului, mi-a zis: -Fratele mieu, apăi nu aesta-i ăla de anul trecut care zâcea că-i gazetar satiric? -Te rog să termini cu ironiile, că mie-mi place, l-am bruscat. Dar, cât de cât apropo: n-am avut
Alegeri, hărmalaie și Florin Călinescu... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12247_a_13572]
-
mai naturale". Prozatorul e momit și prin specificarea faptului că exercițiul nuvelistic ar fi "în toate cazurile întineritor", că alternarea formelor epice constituie un mijloc salutar, inclusiv pentru romancierul cu experiență, de a-și controla "forța de sinteză, spontaneitatea și simțul economiei expresive". Pledoaria apare coroborată cu exemple pertinente, precum Hemingway, care, conform unor exigenți "prețăluitori" ai operei sale, ar conta pentru posteritate doar prin vreo cincisprezece nuvele, sau Revista Fundațiilor Regale, al cărei prestigiu s-ar datora în largă parte
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
său scris (în primul rând instinctul sigur al ironiei, al nuanței și paradoxului). Cu greu poate fi uitat portretul tinerilor ruși care însoțesc garnitura de repatriați de la Starîe Doroghi spre Italia. Mixaj neobișnuit de ingenuitate, barbarie și delăsare, lipsiți de simțul datoriei și de o minimă responsabilitate, aceste personaje pun în lumină cel mai bine absurdul întregii situații. Un alt aspect care va stârni, fără doar și poate interesul cititorilor de la noi este modul în care scriitorul descrie atmosfera Iașului, prin
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
adolescenți. Există în ambele un apartament care e principala scenă și locație, multă nuditate și mult sex cu perversiunile de rigoare, o frontieră fluctuantă între amorul fizic și violență etc. Chiar și în romanele sau filmele cele mai "scandaloase" (Imperiul simțurilor de Oshima și Ultimul tango..., iar în literatură exemplul tipic e Legăturile primejdioase ale lui Laclos), există o venă etică: excesul de sex duce la degenerare morală, care apoi conduce inexorabil către moarte, către proverbiala asociere Eros-Thanatos. În romanul lui
Bertolucci x 3 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12244_a_13569]
-
Dacă iau, însă, drept reper valorile în care cred - onoarea, justiția, democrația (știu, sună pompos ca dracu'!)-, simt că am și eu mica mea dreptate: prea își bat joc mărimile zilei de tot ce înseamnă normalitate, generozitate, inteligență și bun simț. Caut de mai multă vreme un personaj care să întruchipeze în viața publică românească măcar o parte din aceste calități. Calitățile există, cu siguranță. Există, dar sunt prost distribuite: de-aceea, vei vedea adeseori oameni inteligenți completamente lipsiți de caracter
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
o zi pentru "lacrimi și lamentații". În acea zi el scotea dintr-un cufăr o menora cu șapte brațe, "aprindea primele cinci lumînări, precum și pe ultima, iar apoi se ruga și plîngea". Primele cinci brațe ale sfeșnicului reprezentau cele cinci simțuri ale omului: "văzul, auzul, gustul, mirosul și pipăitul care ne fac să descoperim lumea făurită de Cel de Sus". Al șaptelea braț evoca "focul divin neistovit, adevărul fără de început și fără de sfîrșit, izvorul infinit al tuturor celorlalte lumini". A șasea
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
creativității, la urma urmei. În fapt, lectorul de antologii este presupus a pătrunde inocent într-un labirint cu alei paralele inegale, spre a ieși din lectură inițiat, în posesia nu numai a unui bagaj de opțiuni, ci și a unui simț în plus, având a-i servi în viitorul de specialist. Ca specie, o antologie ce-și respectă formula, exhaustivă (foarte rareori), încăpătoare (mai adesea), elementară (se mai întâmplă), fixează în mod fatal o constelație de aștri de diferite mărimi și
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
printre fondatorii modernității), numai că nu era doar morală, devenind politică. Manifestele dada ale lui Tristan Tzara se răfuiau și ele cu logica ("căsătorită cu logica, arta ar trăi în incest"), proclamînd dreptul la "continua contradicție", dar și cu bunul simț ("urăsc bunul simț"). Cel mai celebru dintre ele repetă de două sute de ori cuvîntul "urlă", probabil ca expresie a revoltei în stare pură. Dar chiar cel dintîi, din 1916 (manifestul domnului antipyrine), face deja trimitere la morala "drăguțului de "burghez
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
numai că nu era doar morală, devenind politică. Manifestele dada ale lui Tristan Tzara se răfuiau și ele cu logica ("căsătorită cu logica, arta ar trăi în incest"), proclamînd dreptul la "continua contradicție", dar și cu bunul simț ("urăsc bunul simț"). Cel mai celebru dintre ele repetă de două sute de ori cuvîntul "urlă", probabil ca expresie a revoltei în stare pură. Dar chiar cel dintîi, din 1916 (manifestul domnului antipyrine), face deja trimitere la morala "drăguțului de "burghez", ironie ce se
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
timiditatea ei, o timiditate cu accente speciale. Apolodor-ul Adei Milea este o formă de spectacol. Este un one-whomen show de o mare forță, tulburător, o interpretare polofonică, un joc pe voci, roluri, personaje interpretate remarcabil de Ada Milea, cu un simț al actoriei, al acestui gen, cum nu prea găsim pe scene sau aiurea. Se aude, undeva, și vocea lui Gellu Naum, se simte spiritul ludic al cărții, inițiatic și moralizator. Muzica Adei Milea, compoziție proprie și originală, este inventivă, spumoasă
Luna ca o portocală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12631_a_13956]
-
Barbu Cioculescu de o asemenea aptitudine duală? Nu e, în egală parte, și ironic și contemplativ, disponibil pentru polemică și pentru cuprinderea empatică a creației poetice? Ba bine că nu! Aidoma genitorului său, e un tip de autor muntean, cu simțul acut al observației transpuse într-o scriitură migălită și în același grad mordantă, "cu dinți", atunci cînd e cazul (și e atît de adesea sub unghiul temperamentului vivace, "participativ" sedus cu atîtea și atîtea prilejuri ale vieții în care e
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
Dilema Veche, Jurnalul Național și Plai cu boi, să se desfășoare și scandalul iscat după premierea de către ASPRO a eseului Despre îngeri. În virtutea faptului că această selecție de articole încearcă să surprindă exact "nerușinarea" - dispariția măsurii, a discreției și bunului simț public - prezentă cu mult tupeu în societatea românească postdecembristă (în presă, politică, spațiu public: comportament, mentalitate și discurs), am căutat să mă pierd și mai mult în captivanta lectură, cu regretul și frustrarea că la sfârșit va trebui să și
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
au urechi de auzit, însă, vor asculta. În discursul lui, deseori dramatic (în sensul punerii în scenă) și ironic, detectăm însă și toleranță, și înțelegere, și compasiune, și resemnare, și îndoială, dar, peste toate, o anume eleganță datorată unui bun simț de invidiat cu care judecă fiecare detaliu și, mai ales, a unei splendide dicțiuni a ideilor. Forța discursului lui Andrei Pleșu se realizează la confluența a două tendințe. În primul rând, datorită baletului stilistic. Impecabil construită și folosind la maxim
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
Retorica e fără cusur, dar, în lipsa frumuseții ideilor, colapsul ar fi iminent și cu atât mai răsunător. Combinația infailibilă dintre farmec (estetic) și probitate (etic) este trăsătura fundamentală a scrisului său. Inteligent și spiritual cum îl știm, având un deosebit simț al nuanțelor, umorului și al referințelor, Andrei Pleșu este unul dintre foarte puținii intelectuali de la noi care, realmente, fascinează. Citindu-l, te trezești că îl urmezi ca la galerie: cu ovații. Andrei Pleșu convertește la morală. Cu cât articolul e
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
caracterul inevitabil al schimbărilor de perspectivă, dictate de cursul vremurilor. Ce nu poate accepta, și denunță tot timpul, este "furia revizuirilor cu orice preț" și inflația de justițiari, fenomene care depășesc frontierele literaturii și câteodată și pe acelea ale bunului simț: "în România sporește vertiginos volumul justițiarilor pe cap de locuitor. N-am cum să-i număr pe toți, ei sunt mulți ca frunza și ca iarba. Există și lideri ai acestei meserii atât de răspândite în populația noastră trezită la
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
de miliarde de lei nu-l purta gândul, deși nu ducea lipsă de imaginație. Că putea trăi și în parte prospera cu o corupție rezonabilă, acesta este câștigul vremii noastre. Așteptăm cu încredere baremul. Pe care toți semenii de bun simț nu-l vor încălca.
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
oamenii adevărați din ziua de azi". Recunoaște că suferă adesea de depresii ("Cred că nici un om normal n-a putut trăi într-un regim ca al lui Ceaușescu, fără să contracteze o oarecare tulburare mentală. E o chestie de bun simț"), care numai benefice nu-i sînt la scris, dar "nu vreau să las impresia că-s permanent abătut, scîrbit de viață, melancolic. Dimpotrivă. Acum tocmai am venit de la un parastas"... Răzvan Petrescu e un caz fericit de scriitor recunoscut încă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
avut o critică culturală pentru că "critica culturală a trebuit să împotrivească ceva culturei europene revărsate fără măsură în principate: le-a opus imitației literare fără limită un fond propriu: poezia populară; exagerației și isteriei, școala critică i-a împotrivit bunul simț..." De la 1880 însă, acțiunea acesteia a încetat. "Critica culturală, continuă Fundoianu prezentarea lucrării lui Ibrăileanu, observînd că singurul lucru pe care-l făceam era importul cultural, l-a supravegheat; dar de la 1880 înainte ce facem? Import cultural. ș...ț De unde
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
mele? Iată o întrebare la care evocarea celor trăite și asimilate în casa criticului poate da un răspuns de natură să scoată în evidență efectul pedagogic al acestei experiențe asupra mea. Indiscutabil că prezența mea la "Sburătorul" mi-a ascuțit simțul critic, spre care aveam o predispoziție înnăscută. într-un fel mi-a modelat, îndrumându-mi atenția asupra modalităților de exprimare formală, chiar dacă nu am conștientizat rezultatul imediat. Dar dacă stau să mă gândesc bine, mă simt obligat să constat că
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
se apropie de sfîrșit, iar în ziua plecării încearcă să fugă de acasă fiind cu greu coborît de pe gardul pe care se refugiase. Memoria lui Octavian Paler este pe cît de cuprinzătoare, pe atît de capricioasă. Teoretic, un scriitor cu simțul nuanțelor precum Octavian Paler, născut în anul 1926, ar fi trebuit să fie un martor major al timpului său, adevărată mină de aur pentru istorici. El a prins dictatura lui Carol al II-lea, rebeliunea legionară, al doilea război mondial
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
fi cu fața iremediabil întoarsă spre trecut, fie și din dorința recuperării (inventării) unei genealogii cu parfum aristocratic, cavaleri ai saloanelor mondene, degenerați, devitalizați, dezeroizați, monumente ale imobilismului și gratuității, pentru care singurul rost în viață părea să fie șocarea simțului comun prin simpla lor prezență fizică, dandy-i au jucat rolul de locomotive ale progresului în istoria modernității. Ei au avut darul de a zgîlțîi din temelii anchilozatele moravuri ale societăților patriarhale (pe cît de mare era șocul produs de
Cavalerii dreptului la diferență by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12731_a_14056]
-
de potrivit la "coturnici cu pulte venatorica abstrudi in placenta foliacea" ("prepelițe gătite cu sos de vînat, năbușite în foi de plăcintă"). Omul care a reușit sa fie deopotrivă sibarit și ascet, dandy și clasic, un boem cu un înalt simț al ordinii nu putea să imprime scrisului său nimic altceva decît paradoxul celor mai proteice rigori.
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
post la protocolul de stat " dar nimic mai mult. Maleabili și lipsiți de convingeri ferme, ne dăm imediat pe lângă realitate: în loc să-i eliminăm asperitățile, i le acoperim cu pulberea fină a flecărelii inutile și cu buretele antișoc al unui penibil simț al relativului " " Merge și așa!" Iată că nu mai merge. Pentru a repune pe șine locomotiva deraiată a tranziției e nevoie de ceva mai mult decât de talentul de-a țese ițe la sediul partidului. E nevoie de energie, de
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
interumane seci, bazate pe interese care, de cele mai multe ori, aduc după ele indiferența față de semeni, lipsa de respect față de celălalt și iscarea de conflicte între generații. Nu, nu sufăr deloc de conservatorism, dar mă impresionează profund o comunicare de bun simț între oameni, implicarea decentă și matură a tinerilor în viața cotidiană și, ca să revin, mă încântă să văd turiști (sau nu) cu aparatele de fotografiat, chinuindu-se să "prindă" un apus de soare, zborul unui fluture, zbaterea unui arbore în
"Artă vs artă" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12766_a_14091]