4,438 matches
-
nu a lăsat loc intuiției și creativității. Din ultima discuție a lui Ștefan Niculescu, compozitorul Nicolae Teodoreanu își amintește cât de importantă a fost pentru Ștefan Niculescu credința. Se poate spune că el a unificat rațiunea cu inima, gândirea cu simțirea, ca în tradiția isihastă, specific ortodoxă.
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
-ul petiției și chiar a lăudat inițiativa CNA : Monica Tatoiu: “Era nevoie de așa ceva, era nevoie de o poliție! În momentul în care este atâta indisciplină în media, trebuie o perioadă... șase luni, un an, până lumea își revine în simțiri. Nu se mai poate așa ceva!”
Monica Tatoiu vrea bun-simț la TV și a semnat petiția CNA. Cum a apărut la televizor în 2011 by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80212_a_81537]
-
vară care, caniculară ori inundată crâncen, rezervă, totuși, poeților consolarea scrisului. între romanță și rugăciune, în fiecare text regăsindu-se accente corecte fie minulesciene, stănesciene, fie câte-o adiere păunesciană, dar și câte-un vers izbutind să fie extras din simțirea proprie autorului, iată această Romanță inversă urmărind în memorie reziduuri lirice din lecturile autorului: "Tu crezi c-a fost ceva vreodată?/ Eu cred c-a fost doar ce-am putut să fim/ Iubire cu puterea prescurtată/ Și fericire într-un
Actualitatea by George Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/8131_a_9456]
-
comisiei ați fost amânată, neîntrunind numărul de voturi necesar validării. Data viitoare nădăjduiesc să vi se schimbe norocul , noul dvs. roman care este pe drum, să schimbe radical sorții. Mă gândesc că domnul Urian, care spuneți că a scris cu simțire despre basarabeni, basarabeancă fiind și tratând în cărțile pe care le scrieți cu atâta dăruire despre problemele din acea zonă călcată de năpastele istoriei și despre oamenii ei, va face câteva referiri la cartea/cărțile dvs., și poate chiar în
Actualitatea by Margareta Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8154_a_9479]
-
ne oprim e doar o părere. Ai și nu vei mai avea - iată cuvântul, fructele trec prin gură ca visul, lumea e o plajă cu scufundători grăbiți către valuri. În ultimele poezii aici copiate am pus atâta din gândirea și simțirea mea încât a mai spune una și alta îmi pare, dacă nu inutil, măcar abuziv. Este și cazul unui imn al insomniei ca Geneză a lumilor, Cosmogonie: Iată, oprită în eter, insomnia ca o oglindă pustie suind din infern; insomnia
Celălalt by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8165_a_9490]
-
la Teatrul Metropolis, la spectacolul cu piesa SEX, scrisă în anul 2004. Spectacol sensibil, cu problematica contemporană olandeză, SEX înfățișează infinitezimal reacțiile și evoluția a patru personaje - două cupluri care ajung să interfereze, sperând să regăsească cândva armonia pierdută și simțirea ca trăire firească. Emilia Popescu, Mircea Rusu, Gelu Nitu și Mihai Calota vor răspunde la întrebările despre meandrele iubirii în spectacolul cu piesa SEX, de Rob de GRAAF, în regia lui Claudiu Goga. Cine este ROB DE GRAAF Specializat în
Premieră pentru lumea teatrală bucureşteană: Autorul piesei "SEX", spectator la Metropolis by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/70666_a_71991]
-
se revărsa preste tot. Păsările flutura molatic, despufînd. Ierbile toate cuprindea cîte o fioroasă sclipind lacrămă. Din copaci ploua nectarul zorilor ca o picurare de perle scumpe. O fire, izvor nesăcat de milă! Pîn^ și tăcerea ta vorbește cucernicelor mele simțiri. Prea slab ca să te pot cuprinde, te iubesc cunoscîndu-ți îndurarea. Te voi slăvi pînă mă voi întoarce în sînul tău". Acum, în ultimii ani, scriitorul a ajuns la momentul reflecțiilor grave, cu alură definitivă: "Codrul acel de cipariși cuprinde nenumărate
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
plastica descriere a amănuntelor și acea limbă adevărat românească, plină de miez, care mai ales pe cei deprinși și cu alte limbi îi trezește ca din vis și le dă impresia unei vieți sufletești de cea mai mare adâncime a simțirii“. Fără a fi autori de literatură dialectală bănățeană propriu-zisă, scriitori precum Ion Popovici Bănățeanul, Aurel Contrea, Virgil Birou, iar pe cel mai înalt postament, Sorin Titel, rămân bănățeni prin componenta tematică dominantă a operei, prin orizontul imagistic, prin turnura gândului
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
trăit aproape toată viața la țară, cu excepția câtorva ani petrecuți la Bath și Southampton. Înzestrată cu o imaginație vie, un fin spirit de observație și mult umor, a început să scrie din adolescență pentru amuzamentul familiei. Primul roman - „Rațiune și simțire“ - a fost publicat anonim în 1811. Au urmat „Mândrie și prejudecată“ (1813) - cea mai cunoscută și apreciată lucrare a sa -, „Mansfield Park“ (1814) și „Emma“ (1816). Alte două romane - „Mănăstirea Northanger“ și „Persuasiune“ - au văzut lumina tiparului după moartea ei
Agenda2005-50-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284497_a_285826]
-
Arhidiacon Ștefan în vederea realizării idealului creștin al iubirii și al iertării este edificatoare și pentru noi, cei de azi. La el nu era vorba de o iubire care se revarsă doar asupra celor din familie sau la cei de o simțire, așa cum recomanda Legea Veche, ci de o iubire față de toți oamenii, o iubire universală, care s-a extins și asupra vrăjmașilor săi. Așa a înțeles arhidiaconul Ștefan cuvintele Mântuitorului din Predica de pe Munte: „Ați auzit că s-a spus: Să
Agenda2005-52-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284551_a_285880]
-
desăvârșite și iubirii nestăvilite a lui Artur Gorovei pentru „întâiul nostru clasicism”. Aici, în paginile acestei publicații, unice în Europa, se găsesc contribuțiile folcloriștilor din România și sunt restituite câteva mii de creații aparținând literaturii populare, în care se reflectă simțirea, gândirea și modul de a fi ale acestui popor atât de urgisit în toate timpurile. Se știe că Artur Gorovei a manifestat un interes special pentru literatura epistolară, atât de necesară în acele vremuri, iar din vasta sa colecție s-
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
am resimțit când sângele mi le-a umezit, pârjolite cum erau, m-a dus cu gândul la pământul aflat îndelung sub secetă peste care dă deodată ploaie binecuvântată. În acele momente, inima mi-era încâlcită precum cânepa și mă-ncercau simțiri fel de fel. Ca un meșter vopsitor cu mișcări iuți și precise și o artă și tehnică excepționale, dracul cel tânăr a întins, pensulă după pensulă, sânge de măgar peste tot pe corpul meu. La urmă, a ridicat găleata și
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
involuție, nu cum vreți să ne faceți voi să credem. Iată că am lăsat să treacă destulă vreme de când am pus ultima dată pixul pe hârtie, dar cred că a venit din nou vremea să aștern pe hârtie gândul și simțirea și durerea simplului cetățean. Nu mai vorbesc de opinie, pentru că asta ar Însemna să fie luată În seamă de cineva, să fie Înțeleasă și respectată de cei cărora obijduitul le-a oferit onoarea de a-l reprezenta. Dar..., dar cei
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
de om mi se pare chiar puternic. Tristețea, disperarea, sentimentul de neputință fac parte tot din noi, în diferite momente ale vieții noastre. Am intuit mereu, de când ne cunoaștem, că te ascunzi. Ți-am simțit mâhnirea, deznădejdea, revolta, toate aceste simțiri care te răvășesc adesea, dar despre care nu vrei să-mi vorbești. Ai uitat esențialul: că te iubesc. Atât de mult, încât am ajuns să-ți anticipez fiecare gest, fiecare cuvânt pe care-l vei rosti, fiece moment de cădere
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
poate fi fericirea „înghesuită” în două, trei cuvinte dintr-un dicționar, eventual într-un tratat de filosofie, ca mai apoi, raportându-ne la aceste definiții să ne considerăm fericiți sau nu? Să fi fost cel care a descris primul această simțire, el însuși cel mai fericit om de pe pământ? Cine știe! Ar fi frumos! Ce înseamnă fericirea, dincolo de definiții rigide și concepte filosofice, mai mult sau mai puțin înțelese și acceptate? Unii se consideră fericiți pentru că tocmai au trecut cu bine
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Dedic această carte tuturor prietenilor care m-au ajutat la editarea ei. Premoniție - realitate - simțire Astăzi este 3 decembrie 2007. E o zi ca toate zilele de toamnă târzie pentru unii. Pentru mine însă este mai mult: este luni, început de săptămână și un nou început de carte. Cât de mică sau de mare va
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
și din luminile becurilor electrice, din tăceri și nopți - abundent, hieratic, generos, regal !”¹ Deschizând la întâmplare, pretutindeni se observă un paradis cu o muzică fantastică : „Balul”, „Șarpele”, „Sânii gemeni”. Scriitoarea a depășit aritmetica, geometria, istoria și geografia noastră, a creat simțiri noi, uneori inaccesibile. Intuiția sa pornește de la adevăratul substrat al amorului și de la rădăcina lui temperamentală, care este însăși fiziologia. Nu e vorba aici decât de fiziologie ca de un determinant al psihologiei, plan pe care se exercită analiza minuțioasă
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
de a-l admira pentru faptul că refuza femeia este un nonsens. IIsus nu este firesc să fie analizat din punct de vedere uman, ca un om plin de voință, divinitatea este un fenomen. Parcă geniul are voința studiului, cunoașterii, simțirii? El există, e geniu și e suficient! Își poate permite, chiar și Fiul omului, să abdice de la menirea sa mesianică și renunțând să caute plăcerea pe care s-o refuze mai apoi? În fapt Manuela exagerează căutând o consolare pentru
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
tipic, profund dramatic. Melodia era cântată odinioară, cel puțin așa miamintesc, de Edith Piaf, cam în vremea când P.H.L. era încă tânăr și nu prevedea ce-l așteaptă: Siberia! Aceea reală și crudă, dar și o „Siberie” a iubirii,„răcirea” simțirii lui de bărbat mândru, aflat în deplinătatea puterilor intelectuale și fizice. Era o perioadă când nu se vedea meditând prea mult asupra eternei teme, a iubirii. Pe atunci, nici cântăreața franceză nu bănuia că se va stinge de un cancer
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
în aceea a unui raisonneur ("E drept că uneori există situații foarte grele în viața fiecărui om. Nu poți scăpa de ele, orice-ai face. Adică... or fi fiind ei și de cei nepăsători, cu mintea-n hopuri și cu simțire de dulap, dar Bărzăunul nu era din ăia. Nici pe departe! Și, la drept vorbind, dacă n-ar fi și situații grele, n-am putea cunoaște întregul gust al binelui. Păi nu?"), întîrzierea narațiunii, cu stoparea fluxului evenimentelor, ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
se ducă Vlad? Grozăviile junglei E drept că uneori există situații foarte grele în viața fiecărui om. Nu poți scăpa de ele, orice-ai face. Adică... or fi fiind ei și de cei nepăsători, cu mintea-n hopuri și cu simțire de dulap, dar Bărzăunul nu era din ăia. Nici pe departe! Și, la drept vorbind, dacă n-ar fi și situații grele, n-am putea cunoaște întregul gust al binelui. Păi nu? Cîteva zile nu s-a mai putut discuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
la cer, unde formează constelația lirei. Privită prin prisma multiplei simbolice orfice, poezia, muzică a verbului, este un mister care nu se înțelege decât cu misterul din noi înșine, setos de elanurile zborului eliberator către cele mai înalte creste ale simțirii și gândirii, luând pe aripi frumosul și sublimul naturii pentru a le înveșnici în prezenturi absolute. Ca atare, potrivit mitului lui Orfeu, în creuzetul alchimic al unei poezii orfice intră următoarele elemente: capacitatea de cântare, caracterul incantatoriu și caracterul inițiatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
medicale s-au imaginat și se mai pot imagina multe, mai largi ori mai strâmte, mai verosimile, mai aberante. Se poate însă gândi și altfel, plecând de la o realitate fundamentală: Hölderlin, Eminescu, Nietzsche s-au mișcat în zona extremă a simțirii și cugetării in extasis mentis. Tensiunea nemăsurată a unui intelect eroic, de care vorbea Giordano Bruno, acele "fulgurații intelectuale" din viziunea lui Eminescu, au suit atât de înalt, atât de departe, încât este ca și cum a fost pierdut drumul înapoi ? Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
lucrurilor mute. Goethe, după ce în lumea de jos, materială, s-a bucurat deplin de viața pământească alături de prieteni, natură, fete frumoase, se înalță dincolo pentru a se pierde extatic în iubirea eternă. Poemul eminescian exprimă dinamismul muzical al existențialului uman simțire și intelect îmbogățit cu dinamica ritmurilor universale. Astfel, are loc o trăire în continuă desfășurare cu inflexiuni ce se prelungesc în ecouri repetate în văzduhurile profunde ale sufletului, ecouri care continuă și după ce poemul s-a "încheiat", așa cum se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
metafizic. Citind Luceafărul, încercăm o plutire, o încântare înalt eliberatoare una din cele mai înalte și mai pure disponibilizări spirituale. Așa încât, numai pronunțând numele poemului, cel ce l-a parcurs simte cum îl cuprinde elanul zborului către zonele eterate ale simțirii și ale minții. Subtilă și cu deosebită rezonanță asupra receptării cititorului este mișcarea eliberatoare constituită de fenomenologia trifazică: viață-moarte inițiatică-renaștere pe un plan superior, pe care o întâlnim în mitul lui Zamolxe, precum și la Orfeu și Dionysos, toți trei fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]