465 matches
-
fluxuri glicolitice oscilatorii în celula β; sistem feedback negativ reflectând fluctuații în concentrația e.c. a glucozei; influențe nervoase centrale mediate de ganglionii nervoși intrapancreatici. Ionul de calciu (Ca+2) este un versatil mesager secundar care reglează multe procese precum transmisia sinaptică, contracția musculară, citokineziile și, evident, secreția unor hormoni. Spre deosebire de alți mesageri secundari, care sunt sintetizați și metabolizați, nivelul Ca+2 în diferite celule este controlat prin procesele de pătrundere, de ieșire și de stocare a ionului în celule. O mare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
în celulă a diferitelor organite stabile (mitocondrii, lizozomi etc.) sau tranzitorii (vezicule secretorii). Kinezina a fost prima proteină motorie celulară implicată în inducerea deplasărilor mitocondriale rapide sau a fluxului axonal rapid, a precursorilor diferitelor vezicule secretorii și a unor proteine sinaptice deplasate de-a lungul nervilor. Transportul de acest tip se face prin microtubuli dispuși radial în raport cu centromerul. Mișcările centripete (către centrul celulei) sunt promovate de proteina motorie citoplasmatică denumită dineină, în timp ce mișcările centrifuge (către periferie) sunt promovate de proteinele motorii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
Da, codificata de o genă de pe cromozomul 10) (Leslie et al., 1999). Amândouă izoformele GAD sunt sintetizate în citoplasma sub formă de molecule hidrofile. Spre deosebire de GAD67 care rămâne solubil, GAD65 suferă modificări post-transcripționale în urma cărora se ancorează în membrana veziculelor sinaptice ale neuronilor GABA+ sau în membrana veziculelor secretorii din celulele β (Blu et al., 1992). GAD este prezentă în celulele ?, în neuronii GABA+ din sistemul nervos central și periferic, în celulele epiteliale ale tubelor uterine și în țesutul testicular
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
axonale ale neuronului există unele deosebiri metabolice: enzimele respiratorii (implicate în metabolismul glucozei) se găsesc localizate în special în mitocondriile din corpul celular și dendrite; activitatea proteolitică în corpul celular și dendrite; activitatea colinesterazică (care inactivează acetilcolina după eliberarea sa sinaptică) pe suprafața axonilor, dendritelor și la nivelul sinapselor. Clasic, creierul a fost inclus printre țesuturile insulinoindependente. Această insulinoindependență însă este numai relativă. S-a demonstrat că insulina poate crește cu 10% captarea cerebrală a glucozei, printr-o acțiune exercitată probabil
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
împreună cu prof. dr. George Popa, pentru prima dată în România, existența limfadenopatiei angioimunoblastice și a imunoblastosarcomului, ca entități patologice distincte. Este coautor la volumele: Tumori benigne și maligne (Editura Junimea, Iași, 1983), Actualități în hematologie (Editura Junimea, Iași, 1980), Transmiterea sinaptică, repere structurale și funcționale (Editura Academiei, 1999, în colaborare cu acad. I. Hăulică, carte care a primit, în 2001, Premiul „Daniel Danielopolou“ al Academiei Române), Limfoame maligne non-hodgkiniene gastrointestinale. Entități anatomo-clinice și morfologice (Editura Muntenia și Leda, Constanța, 2001), Actualități în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în reviste de profil din țară și străinătate. A elaborat și publicat ca prim autor sau în colaborare opt monografii, din care trei au fost onorate cu Premiul Academiei Române (Sistemul nervos vegetativ, în 1975; Hormonii locali, în 1983 și Transmiterea sinaptică, în 1999). Monografii editate: Medicația neurovegetativă (Editura Medicală, București, 1959); Produse farmaceutice românești cu acțiune vegetativă (1964); Sistemul nervos vegetativ (Editura Medicală, București, 1975); Sistemul renină-angiotensină (Editura Junimea, Iași, 1978, în colaborare cu Gh. Petrescu și D. Brănișteanu); Patologia sistemului
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
renină-angiotensină (Editura Junimea, Iași, 1978, în colaborare cu Gh. Petrescu și D. Brănișteanu); Patologia sistemului nervos vegetativ (Editura Medicală, București, 1982, în colaborare cu L. Popoviciu); Hormonii locali (Editura Junimea, Iași, în colaborare cu D. Brănișteanu și Gh. Petrescu); Transmiterea sinaptică (Editura Academiei Române, București, 1999, în colaborare cu Gioconda Dobrescu); Sistemul reninăangiotensinăde la experiment la clinică (Editura Academiei Române, 2002, în colaborare cu Gh. Petrescu, S. Slătineanu și alții). A efectuat stagii de specializare în SUA, Austria, Polonia, URSS, Germania și Franța
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
alte zone, pentru a permite interacțiuni ale răspunsurilor eferente. Sinteza și procesarea ciclică și repetată a impulsurilor nervoase prin neuromatrix, imprimă ceea ce Melzack a numit, o „neurosemnătură”. Toți neuronii din rețea posedă această neurosemnătură, ea fiind dată de modelul conexiunilor sinaptice din neuromatrix. Toate impulsurile de la corp sunt procesate ciclic și sintetizate, astfel că activează selectiv zone caracteristice din neuromatrix. Zone din neuromatrix sunt specializate să proceseze informația legată de fenomenele senzoriale majore (leziune, modificări de temperatură, stimularea zonelor erogene) și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
durerea, impulsurile noxice pot produce o durere mai slabă decât ar fi de așteptat. De la excitația nociceptivă până la senzație și percepție, sensibilitatea dureroasă parcurge: etapa periferică - recepția stimulilor algogeni de către structuri specializate (nociceptori) etapa de transmisie prin căi și relee sinaptice; etapa centrală - de integrare a informației nociceptive, de organizare În plan temporo spațial, cu/fără conștientizare, cu o componentă afectiv-emoțională ; etapa de răspuns voluntar, legată de componenta afectiv - emoțională, de participarea memoriei, concentrației și atenției sau involuntar, legată de reacțiile
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
considerați ca avînd un regim constant de activitate, funcționînd ca un transductor fizic În care un stimul (mecanic, termic, dureros) generează serii de potențial de acțiune constante, eventuale variații ale afluxului aferențial erau considerate a se produce numai la nivele sinaptice, deci după primul neuron din parcursul căii senzitive. Ori, În prezent se reconsideră receptorul ca „antenă" dendritică specializată În capacitatea de a induce un potențial electric gradat, care, atunci când atinge o anumită intensitate, devine „trigger" pentru generarea potențialului de acțiune
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Relația variabilă dintre leziunea tisulară și senzația dureroasă apare ca o proprietate fundamentală a sistemului durerii. De la excitația nociceptivă până la senzație și percepție, sensibilitatea dureroasă parcurge o etapă periferică, urmată de etapa de transmisie prin structuri specializate (căi și relee sinaptice) și o etapă nervos centrală, de integrare a informației nociceptive, de organizare În plan temporo spațial, cu/ fără conștientizare, cu o componentă afectiv-emoțională și reacții vegetative, cu participarea memoriei, concentrației și atenției. Dacă ar fi să sintetizăm această primă etapă
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
unele simultan, iar altele la foarte scurtă durată unele de altele. Acționează principiile general valabile cunoscute a fi prezente În cadrul activității nervoase (sumarea spațială și temporală, divergența, convergența, etc.) În cursul unor procese precum: excitația, inhibiția, dezinhibiția, autoinhibiția (pre-sinaptică, post sinaptică), filtraj, circuite de feed-back (frecvent negative) de tip scurt (locale, segmentare), lungi (intersegmentare), ascendente, descendente, orizontale. Parcurgând datele din literatură am constatat, că este extrem de dificil a Încerca ordonarea lor ceea ce se resimte dealtfel vizibil ca un mare gol În
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de circuite modulatorii scurte intranevraxiale: Circuite scurte modulatorii ale durerii Circuit inhibitor post-sinaptic (I): influxul nervos generat de o excitație (implicit dureroasă) stimulează neuronul post-sinaptic, dar În același timp excită și un interneuron inhibitor (NI) care generează un potențial post sinaptic inhibitor (PPSI) pe același neuron post-sinaptic rezultând o scădere a câmpului depolarizant al acestuia, deci o acțiune modulatoare. Circuit inhibitor presinaptic (II): axonul neuronului presinaptic emite o colaterală care face sinapsă cu un interneuron care astfel stimulat inhibă la rândul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
conțin neuronii T (neuronii II din cornul dorsal cu rol de „trigger"). Fibrele groase A α, A β și A γ trimit colaterale directe către centrii superiori Înainte de a trimite și fibre activatoare asupra interneuronilor din substanța gelatinoasă, precum și terminații sinaptice de asemeni activatoare asupra celulelor T. Sistemul de poartă funcționează În felul următor: În lipsa excitațiilor periferice (stare de repaus), fibrele subțiri au o activitate de bază permanentă, fibrele groase rămânând practic inactive; fibrele subțiri stimulează ușor celulele T și poarta
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de bază permanentă, fibrele groase rămânând practic inactive; fibrele subțiri stimulează ușor celulele T și poarta este Întredeschisă . În prezența unei excitații cutanate nealgogene se declanșează În fibrele groase potențiale de acțiune care ajung la celulele T prin terminațiile lor sinaptice, dar activitatea celulelor T este slabă sau nulă căci influxul se propagă și prin colateralele ce se articulează cu interneuronii substanței gelatinoase care astfel stimulați au acțiune inhibitorie, atât asupra terminațiilor sinaptice a fibrelor groase cît și asupra fibrelor subțiri
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
care ajung la celulele T prin terminațiile lor sinaptice, dar activitatea celulelor T este slabă sau nulă căci influxul se propagă și prin colateralele ce se articulează cu interneuronii substanței gelatinoase care astfel stimulați au acțiune inhibitorie, atât asupra terminațiilor sinaptice a fibrelor groase cît și asupra fibrelor subțiri (fig.1.10. ). Pe de altă parte, ramurile fibrelor groase care ocolesc această poartă și trimit, așa după cum am susmenționat, fibre direct În lemniscusul medial, proiectează influxul nervos În centrii superiori care
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Echilibrul dinamic al activității fibrelor groase, opusă celei a fibrelor subțiri, poate astfel controla "deschiderea porții", iar fibrele mielinice groase ce sosesc la nivelul cornului dorsal, deși nu activează direct căile ascendente subțiri ale durerii, modulează totuși transmiterea prin releul sinaptic al cornului posterior. Neuronii intercalari inhibitori ai substanței gelatinoase primesc aferențe periferice prin fibrele mielinice groase (A α, A β) și subțiri (A δ și fibrele amielinice C), ca și de la ariile supramedulare nervoase (control central descendent) așa Încât răspunsul integrat
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
hiperpolarizare) deschizînd poarta impulsurilor nociceptive În drumul lor spre neuronii T din stratul 5. Astfel informațiile necontrolate și nefiltrate vor trece prin neuronii T spre centrii nervoși superiori construind și amplificînd cuplul senzație percepție a durerii. Modulatorii "princeps" ai terminațiilor sinaptice pe neuronul T sunt reprezentați de opiații endogeni enkefalinergici, În timp ce mediatorul fibrelor nociceptive A delta și C este substanța P (În principal) la care se asociază AAE, CGRP și alți neurotransmițători. Pentru practica medicală important este faptul că fibrele aferente
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
talamusul median (stimulate prin colaterale desprinse din tractul paleo spino-reticulo-talamic și neo-spinotalamic) spre nucleii talamici de releu (nucleul ventral bazai posterior, nucleul ventropostero lateral, complexul ventro-bazal, grupul nuclear posterior, nucleii intralaminarii, nucleul ventral posterior median), conexiuni cu rol inhibitor post sinaptic, reducând astfel din amplitudinea „ecoului dureros" generat de proiecția căilor ascendente nociceptive la acest nivel (acțiuni de modulare). 1.10.2 Căi intranevraxiale lungi ale modulării durerii 1.10.2.1 Căi descendente inhibitorii Transmisia spinală a semnalelor nociceptive poate
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
le determină imprimă markerii comportamentali fenotipici (Lehman și colab.). Degenerările neuronale și alterarea cuplărilor Între “ pace-makeri”, apărute odată cu Înaintarea În vârstă, afectează și activitatea locomotorie, prin instalarea unor ritmuri fragmentate și reduse ca amplitudine, indiferent dacă au fost atinse comunicări sinaptice sau conexiuni informaționale prin presupuși factori difuzibili (de exemplu inducerea somnului). Fie că este vorba despre simptomatologii artritice, artrozice sau fibromialgii, manifestările patologice osteo-articulare și musculare prezintă oscilații circadiene, circanuale (favorizate de anotimpul rece) și circatrigintane, potențate neuroumoral (relevante la
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a avut un scor mai bun pentru nivelul durerii decât grupul de pacienți care au luat numai Amitriptilină. Amitriptilina poate avea un efect pozitiv asupra durerii, datorită acțiunii sale analgetice la nivel central, prin blocarea deplasării serotoninei din sit-urile sinaptice sau asupra opioizilor endogeni, precum endorfinele sau enkefalinele. În retrospectivă, rezultatele diferitelor studii au Încercat să răspundă la Întrebarea dacă este relevantă administrarea AINS În fibromialgie. Dar, de ce se prescriu totuși aceste medicamente atât de frecvent la acești pacienți? Este
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
-a 1. Țesuturile - definiție; - tipuri de țesuturi: - epitelial: clasificare, exemple, structură, rol; - conjunctiv (moale, semidur, dur): exemple, structură, rol; - muscular (striat, de tip cardiac, neted): structură, rol; - nervos: neuronul - tipuri de neuroni; - componentele neuronului: alcătuire, rol; - componentele sinapsei și transmiterea sinaptică; - celulele gliale: funcții. 2. Funcțiile fundamentale ale organismului uman 2.1 Funcțiile de relație 2.1.1 Sensibilitatea ● Sistemul nervos: - Măduva spinării: configurație externă și internă (structură); - funcții: reflexă, de conducere; - nervii spinali. - Trunchiul cerebral: configurație externă și structură; - funcții
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
-a 1. Țesuturile - definiție; - tipuri de țesuturi: - epitelial: clasificare, exemple, structură, rol; - conjunctiv (moale, semidur, dur): exemple, structură, rol; - muscular (striat, de tip cardiac, neted): structură, rol; - nervos: neuronul - tipuri de neuroni; - componentele neuronului: alcătuire, rol; - componentele sinapsei și transmiterea sinaptică; - celulele gliale: funcții. 2. Funcțiile fundamentale ale organismului uman 2.1 Funcțiile de relație 2.1.1 Sensibilitatea ● Sistemul nervos: - Măduva spinării: configurație externă și internă (structură); - funcții: reflexă, de conducere; - nervii spinali. - Trunchiul cerebral: configurație externă și structură; - funcții
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
50 buletine 2. Interpretarea radiologică reno-urinară 3. Buletine de analiză a urinei - interpretare: 50 buletine 1.4.9. Stagiul de neurologie 1.4.9.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore) 1. Aspecte de fiziologie a nervilor periferici, sinapse și transmiterea sinaptică 2. Patologia pericarionului neuronal 3. Patologia fibrei nervoase periferice 4. Sindromul de neuron motor periferic 5. Bazele neurofiziologice ale sistemului nervos central 6. Sindroame medulare: vasculare, degenerative, compresive, secundare modificărilor degenerative vertebrale 7. Sindroamele de trunchi cerebral 8. Sindromul cerebelos
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
și care imprimă posturi distonice anormale (tranzitorii sau definitive, adesea foarte dureroase și invalidante, în funcție de severitatea bolii). Distoniile primare au o etiologie genetică (20 forme familiale cu transmitere mendeliană cunoscute până în prezent) și sunt considerate boli neurochimice (care produc disfuncții sinaptice în circuitele ganglionilor bazali). Distoniile secundare apar în leziuni identificabile ale circuitelor ganglionilor bazali de orice etiologie. REM: DEFICIENȚĂ│HANDICAP │Formele clinice cu evoluție îndelungată care pot duce GRAVĂ *) Nu sunt excluse din acest capitol afecțiunile neurologice mai rare care
CRITERII din 31 august 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]