87,532 matches
-
în perioada regimului Ceaușescu sintagma era deja folosită destul de rar. În culegerile de cuvîntări și interviuri, ea apare mai ales in convorbirile cu ziariști străini - ca răspuns la întrebările foarte directe ale acestora; în anii '70, e prezentată că o sintagma depășită, de pus între ghilimele. În 1974, de exemplu, se vorbește de "o politică nouă, pentru a se pune capăt vechii politici denumite ărăzboiul recea" (România pe drumul construirii..., vol X, p. 370). În răspunsuri, sintagma pare special evitată, fiind
"Război rece" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17783_a_19108]
-
e prezentată că o sintagma depășită, de pus între ghilimele. În 1974, de exemplu, se vorbește de "o politică nouă, pentru a se pune capăt vechii politici denumite ărăzboiul recea" (România pe drumul construirii..., vol X, p. 370). În răspunsuri, sintagma pare special evitată, fiind substituita eufemistic prin "perioada de încordare"; oricum, i se contrapune lista clișeelor pozitive ale momentului: "schimbări fundamentale", "politica nouă, de destindere și colaborare în viață internațională", "renunțare la forța și amenințarea cu forța", "pace și colaborare
"Război rece" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17783_a_19108]
-
focarelor de încordare din lume", "procesul de statornicire a unui climat de înțelegere și colaborare între popoare" etc. O apariție destul de ciudată a "războiului rece" se înregistrează în inscripțiile de pe crucile din cimitirul de la Săpînța: în cel puțin trei cazuri, sintagma este folosită cu referire la primul război mondial: "În anu patrusprezece / S-a-nceput un război rece / Acolo am fost chemat / și gré boal-am căpătat"; În anu patrusprezece / S-a-nceput un război rece / Trupu meu este-ngropat / În Galitie
"Război rece" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17783_a_19108]
-
război rece / Eu de-acasă am plecat și trei copii am lăsat". Cum respectivele cruci au fi fost făcute ulterior, de obicei pentru pomenirea unor rude, a unor soldați morți și îngropați prin alte locuri, e foarte probabil că utilizarea sintagmei să fie un caz de "etimologie populară", de resemantizare și remotivare a unei metafore politice din anii '50-'60, în interiorul unui alt cod metaforic. Adjectivul rece are într-adevăr, în textele populare, ca și în multe texte literare culte, semnificații
"Război rece" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17783_a_19108]
-
inclusiv resursele de inteligență și talent literar. (Se bucură din toată inima când poate să îl citeze pe un contemporan: "Acum cativa ani am auzit de la Buzura o vorbă extraordinară, care m-a urmărit obsedant..."; "Andrei Pleșu a lansat o sintagma superbă - specialitatea casei, nu?" etc.) Din dorința să de a-și vedea țară la înălțime rezultă diatribe de neuitat, cum este aceea îndreptată împotriva modului pueril în care românii își promovează interesele în lume, spre deosebire de eternii lor rivali, ungurii: Despre
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
fraier", în vreme ce, în același articol de dicționar, băiat pur și simplu apare cu sensul "hoț priceput". La Anca Volceanov, George Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române (București, Livpress, 1998), băiat nu apare singur, fiind prezente doar sintagmele băiat cu ochi albaștri, băiat de băiat, băiat de ghinda, băiat deștept, băiat de traseu, băiat salon, băiat solvabil. Expresia care ne interesează apare cu o definiție similară celei din dicționarul anterior, transpusa însă în alt registru, al limbajului neutru
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
proverb să fie introdus prin "vorba ceea", iar circulația bancurilor nu se bazează pe identificarea explicită a speciei, fiind suficient un semnal de tipul "o știi pe ăia cu...?".) Folcloristica noastră tradițională a propus ca denumiri pentru "probele de dicție" sintagmele frămîntare de limbă sau frîntura de limbă; ambele, cu un iz arhaic și popular, datorat substantivelor frămîntare și frîntura ("frîngere"). Sintagma frămîntări de limbă apare de exemplu la G. Dem. Teodorescu, la Tudor Pamfile (în Jocuri de copii), fiind păstrată
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
semnal de tipul "o știi pe ăia cu...?".) Folcloristica noastră tradițională a propus ca denumiri pentru "probele de dicție" sintagmele frămîntare de limbă sau frîntura de limbă; ambele, cu un iz arhaic și popular, datorat substantivelor frămîntare și frîntura ("frîngere"). Sintagma frămîntări de limbă apare de exemplu la G. Dem. Teodorescu, la Tudor Pamfile (în Jocuri de copii), fiind păstrată și de alți folcloriști (de exemplu de Ovidiu Papadima, în Literatura populară română, EPL, 1968). E înregistrată și de dicționarul academic
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
greu de rostit, cu spunerea cărora (repede și fără greșeală) se ia la întrecere tineretul, pe la șezători"; nu apare însă în DEX. Acesta din urmă (citez ediția din 1996) include, cu o explicație mai vagă și chiar incompletă, doar cealaltă sintagma, frîntura de limbă: "vorbire încîlcita, p. ext. frază încîlcita, alcătuită din cuvinte greu de rostit". Și aceasta circulă în folcloristica noastră, de pildă în seria de Materialuri folcloristice apărute la începutul secolului, îngrijite de Grigore G. Tocilescu și Christea N.
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
de contrafacere, obiectul artistic de acela de consum, gustul de kitsch. Axioma mea ar reintroduce frontierele. Dacă am admite, prin absurd, ca postmodernismul împinge relativitatea, "democrația", pluralismul pînă la confiscarea de către "popular" a artei ca produs de elită, atunci însăși sintagma de artă postmodernă și-ar pierde sensul. Mai exact nu am mai putea-o consideră artă. În fine, o selecție e inevitabilă. Nu cred că postmodernismul dizolva ierarhiile, taxonomiile. Axioma a treia ar trebui să fie: dacă nu e canon
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
Mihail Gorbaciov. În revistă Timpul (din 1 iunie l999), într-un articol intitulat Dl Alex. Ștefănescu și Toulouse-Lautrec, Dan Bihoreanu povestește ce am scris eu într-o tabletă din România liberă (din l9 mai l999) și reproduce, între ghilimele, si sintagme din acea tabletă: "literatura de sertar", "demascarea comunismului". Dar aceste sintagme nu există în tabletă mea! Cum să te opui torentului de ficțiuni prin care ți se face portretul moral și ți se scrie biografia? Culmea este că dacă te
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
articol intitulat Dl Alex. Ștefănescu și Toulouse-Lautrec, Dan Bihoreanu povestește ce am scris eu într-o tabletă din România liberă (din l9 mai l999) și reproduce, între ghilimele, si sintagme din acea tabletă: "literatura de sertar", "demascarea comunismului". Dar aceste sintagme nu există în tabletă mea! Cum să te opui torentului de ficțiuni prin care ți se face portretul moral și ți se scrie biografia? Culmea este că dacă te plângi unor cunoscuți, ei nici nu consideră dramatică situația, nu îi
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
fost desigur engleză (mobile phone, cellular phone), franceza (téléphone mobile, téléphone cellulaire), italiană (telefono cellulare), germană (Mobiltelefon) - dar, foarte posibil, și alte limbi. (Dat fiind că în acest caz uzul curent e mai important decît sancțiunea dicționarelor, am verificat existența sintagmelor respective în mai multe anunțuri plurilingve din Internet). Textele publicitare apărute la noi în ultimii ani introduc sintagmele corespunzătoare - telefon mobil, telefon celular - dar nu le folosesc masiv; multe anunțuri actuale preferă să pună în relief numele mărcii și termenii-cheie
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
foarte posibil, și alte limbi. (Dat fiind că în acest caz uzul curent e mai important decît sancțiunea dicționarelor, am verificat existența sintagmelor respective în mai multe anunțuri plurilingve din Internet). Textele publicitare apărute la noi în ultimii ani introduc sintagmele corespunzătoare - telefon mobil, telefon celular - dar nu le folosesc masiv; multe anunțuri actuale preferă să pună în relief numele mărcii și termenii-cheie ai comunicării (telefon, rețea, convorbire, conectare etc.). Între timp, însă, s-au răspîndit în uz compusul telemobil ("vorbea
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
în limba) să fie cuprinși în dicționarele curente. Într-adevăr, Dicționarul explicativ (DEX, ediția 1996) nu-i include. În edițiile contemporane ale dicționarului italienesc care îi corespunde că răspîndire (Zingarelli 1995) sînt înregistrate mai multe denumiri ale obiectului în cauză: sintagma telefono celulare, adjectivul substantivizat cellulare și diminutivul telefonino. E drept că diferența se explică în primul rînd prin anterioritatea pătrunderii pe piață a produsului; promptitudinea lexicografica e totuși demnă de reținut și de urmat. La noi, doar Dicționarul de cuvinte
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
că diferența se explică în primul rînd prin anterioritatea pătrunderii pe piață a produsului; promptitudinea lexicografica e totuși demnă de reținut și de urmat. La noi, doar Dicționarul de cuvinte recente, de Florica Dimitrescu, ed. a II-a, 1997, înregistrează sintagma telefonie (mobilă) celulară, cu citate din presa din anii 1992-1993. Valoarea simbolică a obiectului generează deja și interpretări expresive: cuvîntul care îl denumește e de pildă pus pe același plan cu un cuvînt familiar mai vechi, pentru a sugera contextual
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
cultură la cheremul deciziilor locale. Se arătă a fi mai puțin culturale. Mai ales în perioada de tranziție. Puțini sunt cei ce căuta soluții de întremare. Destui sunt aceia care se resemnează în neputința, în inactivitate. Cum se descurcă - iată sintagma! - în aceste condiții instituțiile de cultură, de concert? Evident la limita precarității. Căci condiționarea financiară nu poate fi mult diferită de situația economică generală. Diferită poate fi, în schimb, acțiunea managerială. La nivelul eșalonului de vârf, la acela al direcțiilor
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
americancă de origine suedeză, care, în pat, obișnuiește să se instaleze deasupra bărbatului, ca pe un aparat pentru gimnastică aerobică, și să-l îmbrace în părul ei blond. Autorul numește "gluga suedeză" această situație și în continuare recurge la enigmatica sintagma ori de câte ori trebuie să numească actul sexual. Este modul său de a fi pudic, dar și de a sugera o comedie a pudorii, generată de impudoarea de fond a femeii, care înțelege dragostea că pe un sport. Erijându-se într-un
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
pe de altă parte, structura să e atît de simplă încît pare transparență pentru cei care o cunosc deja. De altfel, acest tipar - imposibil de trecut la infinitiv și care nu e exact cel al frazelor, al propozițiilor și al sintagmelor din proverbe și zicători, înzestrate cu o anumită autonomie sintactica și semantica - e mai rar cuprins ca atare în dicționare. Dificultățile tratării lexicografice se văd în DEX chiar în tratarea celeilalte expresii cu funcție asemănătoare: "(pop.; în expr.) Ce hram
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
unor constante stilistice, ca să spunem așa, în linia ce pleacă de la Iorgu sau Costache Caragiale și se sfârșește, trecând prin Ion Luca, cu Mateiu. Se poate vorbi de "o dinastie"?, se întreabă Cornel Regman. Sau mai degrabă, folosind o inspirată sintagma, de "un moment Caragiale"? Trecutul lor "artistic" - deși nu știu de ce nu renunț la ghilimelele ironice, intenția acestora fiind, fără dubiu, una nobilă - pare a fi acționat în mod evident asupra comportamentului descendenților. "Din exercițiul îndelungat al atâtor convenționalisme", scrie
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
a vorbirii inculte, la nume de rudenie (lui mătușa). E normală utilizarea articolului pentru genitivul substantivelor neîncadrabile în modelele de flexiune, în primul rînd pentru numele lunilor - "începutul lui iunie" -, ca și pentru diferite neologisme insuficient adaptate, pentru compuse sau sintagme. O întreagă propoziție, interpretată ca un concept unic, poate fi precedată de lui, ca în titlul volumului lui Noica, Schiță pentru istoria lui Cum e cu putință ceva nou (1940); construcția reapare în mai multe puncte ale textului: "tema lui
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
numele de luni - "incandescentele zile ale lui decembrie '89" ("Cotidianul", 258, 1992, 2) - ; frecvent pentru nume de echipe cu terminații neadaptabile flexiunii ("oficialii lui Porto" - "România liberă" = RL 2026, 1996, 19), articolul enclitic mi se pare mai puțin firesc pentru sintagmele denominative în limbi străine - "rectorul său este membru în staff-ul lui International Maritime Lecturer's Association" (RL 2027, 1996, 10). Motivul folosirii articolului este tot imposibilitatea flexiunii; soluția apare însă ca prea comodă, chiar cam stîngace. Ca și în
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
Lista lui NATO"" ("Academia Cațavencu" = AC 7, 1997, 3). în seria folosirilor marcate stilistic ale articolului ar putea intra și situațiile în care acesta precedă un nume comun cu valoare metonimică sau de substitut eufemistic, tratat însă ca nume propriu: sintagmele cu lui manivelă desemnează șoferii (""Neamu lu' manivelă" începe să intre, încet și sigur, "în mînă"! Sau, cu alte cuvinte, la an nou, obiceiuri vechi și păguboase" - EZ 1403, 1997, 8; "Suntem neamu' lu' manivelă. Ori rămîn ei, ori rămînem
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
împreună cu Sorana Gurian la Facultatea de medicină, altădată cu Geo Dumitrescu și Ion Caraion. Datorită lui Petru Comarnescu am redactat romanul Blocada, primul dintr-o trilogie care îl interesa. I.C.: Cum vă împăcați cu enunțul "generația pierdută"? P. Ch.: În legătură cu sintagma "generația pierdută" voi aminti doar de cîțiva romancieri, scriitori ai unei unice cărți care, în mod firesc ar fi avut o altă desfășurare a înfăptuirilor lor. Astfel Mihai Villara, despre al cărui roman Frunzele nu sunt niciodată aceleași s-a
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
dispariția neașteptată a președintelui polonez față de care, trebuie să mărturisesc, am nutrit și nutresc o deosebită admirație, considerându-l între cei mai demni și verticali șefi de state ai Europei răsăritene, fostă comunistă. Nu spun acest lucru doar pentru că există sintagma: „De morți numai de bine”. Am admirat, în mod cu totul deosebit, verticalitatea și curajul excepționale ale unei personalități politice est-europene demne, care nu s-a lăsat nici intimidată, nici manipulată de noile autorități imperiale de la Bruxelles și care, în
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]