26,430 matches
-
moment de sinteză, într-o opoziție evidentă cu caracterul inovativ-progresiv al creației lui Ludwig van Beethoven, însă cu o orientare regresivă, determinată de continuitatea deloc surprinzătoare ca asemănare cu figura lui Johann Sebastian Bach. Ambii compozitori, Wagner și Bach, realizează sinteze ale stilurilor anterioare, fiecare în termenii epocii lui, și amândoi recurg la retoric - Bach într-un mod implicit mentalității baroce, însă Wagner procedând într-un mod explicit, dată fiind această „sensibilitate” față de retoric a componentei operistice a dramei muzicale. Asocierea
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
cântăreți din Nürenberg - imaginea meistersang-ului german) sau o „inserție” a imaginarului creștin (Tannhäser sau Parsifal - implicarea genului de coral protestant). O componentă semnificativă a contextului în care trăiește și crează Wagner, și care într-un mod indirect determină nevoia unei sinteze, este reprezentată de fenomenul de defoliere stilistică, generalizat la scara întregului Romantism, ca extrapolare a acestui proces detectabil încă la nivelul celor trei stări defoliate ale stilului lui Beethoven. „ca stil de epocă, romantismul deține o trăsătură care într-un
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
perioadelor stilistice. Iar această dialectică o putem formula în termeni de incitare-inhibare a opțiunilor pentru extrapolarea identității sau a alterității, ceea ce ar putea fi traductibil în termeni de deschidere-închidere a unui ciclu cultural în sens stilistic. Închiderea semnifică tendința de sinteză și decelerare (inhibare) a proceselor de transformare, acest fapt determinând privilegierea omogenității și stabilității, ceea ce ne trimite la tipologia de stil „monolitic”. Ca model referențial putem recurge la imaginea stilului „monolitic” bachian sau wagnerian, ambii compozitori realizând sinteze ale stilurilor
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
tendința de sinteză și decelerare (inhibare) a proceselor de transformare, acest fapt determinând privilegierea omogenității și stabilității, ceea ce ne trimite la tipologia de stil „monolitic”. Ca model referențial putem recurge la imaginea stilului „monolitic” bachian sau wagnerian, ambii compozitori realizând sinteze ale stilurilor anterioare și încheind astfel un ciclu stilistic. Nefiind relevante transformările în planul interior al creației, indiciul diferențelor implicite vieții și activității îl reprezintă criteriul geografic al deplasărilor. În cazul lui Bach este vorba despre asocierea etapelor vieții și
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
vizibil faptul că se impun, drept canonici, compozitorii care, prin natura metodei componistice, a programului ideologic-estetic asumat și a efectelor de înrâurire pe care le-au produs, se situează fie la începutul (funcția de deschidere), fie la sfârșitul (funcția de sinteză) unui ciclu cultural sau, într-o altă optică, determină deschiderea sau închiderea acestuia <footnote Durata existenței biologice reprezintă și el un criteriu relevant și se referă la o mărime relativ precisă, chiar dacă variabilitatea oscilează între limite uneori destul de îndepărtate - 31
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ca unul dintre primii compozitori inițiatori ai romantismului muzical. A doua tipologie, a închiderii unui ciclu stilistic (modelul bachian și wagnerian) prezintă o altă fațetă a puterii determinante, aceea de a deveni reprezentativă pentru toată evoluția premergătoare, concentrând într-o sinteză structurală-estetică de ordin superior totalitatea elementelor relevante în definirea unui stil, dar și a unei epoci stilistice în general. Sfârșitul unui ciclu stilistic poate să semnifice, în egală măsură, încheierea care presupune, totuși, un potențial de continuitate, dar și închiderea
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
unei epoci stilistice în general. Sfârșitul unui ciclu stilistic poate să semnifice, în egală măsură, încheierea care presupune, totuși, un potențial de continuitate, dar și închiderea ca epuizare a acestuia. Spre exemplu, în cazul lui Bach este vorba despre o sinteză cu caracter de epuizare a potențialului de continuare, fără soluții pentru viitor, așa cum este și în cazul lui Dmitri Șostakovici sau Béla Bartók. Beethoven realizează, însă, ambele funcții: (1) de încheiere-închidere a Clasicismului muzical, însă chiar această procedură semnifică, într-
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
prin reformularea modelului pan-serial în termenii metodei stocastice. Dacă Bach „închide” sau finalizează într-un mod sintetic epoca Barocului muzical, iar Wagner sintetizează și el, împingând abuziv sistemul tonal spre limitele lui de rezistență, atunci Pierre Boulez reia ideea sintezei bachiene și a abuzului wagnerian, pentru a împinge la consecințele lui ultime însuși sistemul serial, prin concepția serialismului total - pan-serialismul, întreaga lui creație prezentând un caz tipic al unui model de închidere de ciclu stilistic. Prin supralicitare ideologică-estetică și
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
timp, drept „cap de pod” al relaxării și chiar laxității unui postmodernism mult mai puțin crispat în responsabilitățile lui decât verva „totalizatoare” pan-serialistă a lui Pierre Boulez, pe când alegerile făcute și deciziile luate de Schnittke reprezintă consecința unor procese de sinteză incomparabil mai complexe ca implicație. Așa cum precizează compozitorul însuși: „Saltul înspre polistilistică este determinat de către tendința caracteristică a muzicii europene de lărgire a spațiului muzical (s.n. - O.G.). [...] Particularitatea situației contemporane rezidă în faptul că este găsită încă o dimensiune
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Barcelona, etc. în 1987, împreună cu James Beauchamp, am organizat eu însumi o atare conferință și chiar un festival la Universitatea din Urbana-Champaign, având ca prim invitat pe Iannis Xenakis. Alături de Hans Kaper am prezentat rezultatele cercetărilor de vârf în domeniile sintezei de sunet și a sonificării într-un mediu virtual (CAVE immersive virtual environment), la un număr de seminarii dedicate SuperComputing-ului. Nu știu precis dacă Sever Tipei este robul calculatorului ori, dimpotrivă, tânjește după voluptatea de a face din computer
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
aplica diferitelor nivele temporale, de la vibrațiile generatoare de înălțimi și a modificărilor acestora (vibrato, tremolo etc.), la nivelul motivelor sau al agregatelor verticale, și așa mai departe, până la durata totală a piesei, ceea ce îmi permite să unesc compoziția piesei cu sinteza sunetelor într-o operație uniformă, continuă și fără cusături. în muzica mea folosesc de obicei o matrice abstractă care definește ce fel de evenimente sonore se pot produce și în ce moment, creîndu-se o potențialitate realizată în parte prin operații
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
și fără cusături. în muzica mea folosesc de obicei o matrice abstractă care definește ce fel de evenimente sonore se pot produce și în ce moment, creîndu-se o potențialitate realizată în parte prin operații nedeterminate. Sunetele propriu-zise sunt generate prin sinteză aditivă, o metodă costisitoare, dar care permite un control absolut, dublat, în cazul meu, de intervenția hazardului. Mai trebuie să subliniez faptul că producerea sunetelor, pornind de la o ecuație, n-are nimic de-a face cu conținutul muzicii. în mod
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
producerea sunetelor, pornind de la o ecuație, n-are nimic de-a face cu conținutul muzicii. în mod analog, o vioară poate fi folosită și într-o suită de Bach, și într-o piesă de Cage, și într-o melodie populară. Sinteza sunetelor la calculator oferă numai un instrument, nu și o estetică. O altă întrebare care mi se pune adesea este: unde survine emoția, subiectivitatea într-o astfel de muzică? Dacă admitem că "Arta Fugii" sau o cantată de Webern au
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
Iftodi și descrisă cu oarecare exactitate, participarea cealaltă, prin inducție și prin contagiune, rămîne de stabilit prin lecturi și prin analize de imagine mult mai elaborate. Dar pentru a înțelege exact natura acestui parteneriat în creație, elementele definitorii ale acestei sinteze artistice atît de neobișnuite, este absolut obligatorie o rememorare a profilului artistic și psihologic al celor doi pictori. Așa cum bine se știe, }uculescu este un pictor temperamental, un caracter exploziv care nu-și propune să definească forme, să stabilească repere
Un eveniment ieșit din comun by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10053_a_11378]
-
Nicolae, ca și anul trecut, soacra lui Haralampy a găsit la ușă, în locul pantofilor, un bilețel pe care scria: ,Tanti, nu mai lăsa papucii afară, că ți-i fură bagabonții"... TELEZICERI, comentate de prietenul Haralampy l Octavian Paler (Antena 3, ,Sinteza zilei", 6 decembrie, ora 22.00): ,Eu sper să câștige Mircea Geoană, pentru ca în felul acesta PSD-ul să dispară." Haralampy: domnu' Paler, prima parte a speranței vi s-a împlinit... l Sorin Oprescu: Aplicăm aceeași politică ca Mircea Geoană
Porcul, pesta și Ignatul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10057_a_11382]
-
din 1970, datorat altui discipol<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. II, Ediție îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1970; footnote> . Continuând deschiderile predecesorilor, Teodor T. Burada și Mihail Poslușnicu, George Breazul realizează monumentala sinteză, numită inspirat Patrium Carmen<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen...; footnote> , în care adună și sistematizează datele istoriei muzicii din țara noastră, pregătind drumul viitoarele nouă volume ale Hronicului muzicii românești, datorate abnegației și acribiei academicianului Octavian Lazăr Cosma<footnote
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
unui sistem educațional elogiat unanim. Așa cum remarca unul dintre iluștrii recenzenți europeni ai manualului pentru clasa a IV - secundară, Breazul pornește de la folclorul copiilor și ajunge la o pagină din Simfonia a V - a a lui Beethoven, realizând o uriașă sinteză a celor mai vechi tradiții ale educației muzicale din țara noastră și din învățământul european. Reformele propuse în 1920 de profesorul aflat atunci la Târgoviște, pornesc de la critica severă a sistemului de îndrumare a învățământului muzical din țara noastră, prin
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de bază ai acesteia. De aceea, el elogiază direcția „de creare a unui repertor(iu) de muzică pentru școlile primare datorită lui Timotei Popovici și D. G. Kiriac”<footnote Breazul G. - Patrium Carmen...., p. 608; footnote> , repertoriu ce rezultă din sinteza trăsăturilor stilistice ale celor trei categorii de bunuri recomandate pentru activitățile educaționale, amintite mai sus. Împreună cu N. Saxu, Breazul realizează în anul 1943, culegerea de cântece „din care copiii români vor cânta românește și vor simți românește cântând” - antologia de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
a 90 de ani de la înființarea Conservatorului de Muzică și Declamațiune din București; în: Muzica, Supliment nr. 6 - 7 - 8, București 1955; Republicat în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. II..., 1970, pp. 70 -130; footnote> , precedate de lucrarea de sinteză publicată în anul 1937<footnote Breazul, George - Un capitol de educație muzicală, Extras din Omagiu lui Constantin Kirițescu, București, Editura Cartea Românească, (1937); footnote> și de versiunea în limba germană dedicată Congresului Internațional de Educație muzicală de la Praga<footnote Breazul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și microportretele din marile enciclopedii europene, unele amintite mai sus. În ciuda acestor recunoașteri binemeritate și datorate unor autorități ale vremii, evoluția lui Breazul va avea de înfruntat și momente dificile, determinate de conflictele îndelungate cu Constantin Brăiloiu, conturate într-o sinteză excepțională a muzicologului Octavian Lazăr Cosma<footnote Cosma, Octavian Lazăr - Distorsiuni muzicologice Constantin Brăiloiu - George Breazul, I; în: Muzica, București, Serie nouă, An XIX, nr. 3 (75), iulie - septembrie 2008, pp. 12 - 35; II - în: Muzica, București, Serie nouă, An
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
parcurgerea unui singur capitol, întins pe treizeci de pagini. Titlul însuși ispitește prin formularea interogativă: "Cui servește arta oratorică și de ce?" Pentru cine este cât de cât inițiat în domeniu, realizează că "Micul tratat", de peste patru sute de pagini, e o sinteză ce conține câștigurile și înnoirile acestei arte de la antici, trecând prin Augustin și până la experiențele moderne inspirat exemplificate. Considerată a fi în structura ei un manual, cartea nu are o bibliografie finală, dar din subsolurile fiecărei pagini se poate deduce
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
istorice anterioare ar fi ideologia și estetică postmodernă, această diferență nu poate, în principiu, să reprezinte o disfuncționalitate funciară a discursului, precum și a imaginarului artistic postmodern. Nu ar putea semnifică imposibilitatea sau inutilitatea unei abordări care ar urmări convergență și sinteză argumentelor în cadrul articulat al unei imagini clare. Desincronizarea ideologică și estetică între modernism și postmodernism o putem reprezenta în limitele esteticii rupturii<footnote Fenomenul rupturii reprezintă o trăsătură distinctă a ultimei modernități (a treia) prin care aceasta se diferențiază de
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
din tiparele stilistice), genul (implozia și hibridizarea tipologiilor de gen), formele (metisajul tipologiilor de forma), sistemele de organizare sonoră (invalidarea modelelor tradiționale de sisteme de organizare tonala și sintactica) și suspendarea accepțiunii tradiționale a sunetului muzical (prin diversificarea tehnicilor de sinteză sonoră). În realitate, însă, lucrurile nu se prezintă într-un mod atât de grav, deoarece în postmodernitate nu mai este aplicat tabularasismul eliminatoriu caracteristic mai degrabă atitudinii de tip modernist-avangardist. Cuvintele-cheie ale atitudinii postmoderne sunt (1) hiper-toleranța (blamata drept impuritate
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
albume de muzică electronică experimentală - Aphex Twin, Chemical Brothers, Amon Tobin, emulații minimaliste precum genul muzicii drum'n'base sau dubstep) permite operarea cu grefe stilistice și crearea imaginii de "palimpsest" muzical prin paletă tot mai diversificata în materie de sinteză. Generalizarea metisajului între muzică electronică, principiul minimalist-repetitiv și genurile muzicii comerciale de masă (hip-hop, techno, rap etc.), incluzând multiple posibilități alternative în generarea de genuri și ansambluri de gen. Evoluția susținută a genului de operă postmodernă prin The Ghosts of
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
PNL, nici de la PDL, nici de la PMP. Aștia ori sunt șantajabili toți ori gata șantajați. Acest dosar nu poate fi mușamalizat decât cu o coabitare mizerabilă a actualei puteri, cu rămășițele fostei puteri", a comentat jurnalista Dana Grecu, în emisiunea "Sinteza Zilei".
Dana Grecu, după replicile Oana Stancu-Victor Ponta: Ori sunt toți șantajabili... by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28138_a_29463]