672 matches
-
l-a mai silit de vreo două ori s-o citească, până când s-a convins că George îi înțelesese conținutul, deși continua să nu scoată nici un cuvânt în legătură cu întreaga chestiune. Mai târziu, părintele Bernard mi-a arătat și mie scrisoare sinucigașului. Eu unul socotesc că intuiția preotului l-a sfătuit bine, călăuzindu-l să nu releve faptul că Rozanov și-a luat singur viața. Hattie Meynell, care și așa era muncită de sentimente de culpabilitate, a fost scutită de oroarea cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vor rămâne pentru totdeauna obscuri. Că John Robert a ales să moară la Institut e lesne de înțeles. A vrut să evite riscul de a fi descoperit de Hattie. Dar dacă George și-ar fi mărturisit fapta, producând totodată scrisoarea sinucigașului, s-ar fi ridicat, de bună seamă, o serie întreagă de foarte interesante probleme medicale, legale și chiar filozofice. Genul de probleme care i-ar fi stârnit interesul lui John Robert. Poate că acesta ar fi nutrit chiar un soi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
am văzut, mi s-a făcut rău. Avea obrazul învinețit și buzele năpădite de muște. Am plecat de-acolo scuturîndu-mă de silă și contrariat. Până atunci crezusem că sinuciderea este un gest filosofic. Un pact cu viața rupt. Le atribuiam sinucigașilor o noblețe tragică, de oameni care își recunoșteau eșecul sau nefericirea și, după ce pierduseră toate bătăliile, aveau tăria să încheie cu o victorie care nu le mai servea la nimic, o victorie asupra fricii de moarte. Ei pătrundeau liberi în
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
O literatură alergică la normalitate, la tot ce ține de firescul sentimentelor, valorile tradiționale, patrimoniul psihosocial, pe scurt: de suflet și forță reflexivă - și aprig nesățioasă întru slujirea cultului devianței: erezie, abjecție, patologic. Unde întorci pagina, dai de copii abuzați, sinucigași, felații, lesbianism, fetișism, narcomanie, alcoolism, transsexualitate, demonism, necrofilie. Când ai, de peste zece ani, obligația să citești cel puțin o carte pe zi, dând seamă public de efectele lecturii, faptul că în doar câteva luni ți-e dat să treci din
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de trecut, ni „se fâlfâie“ de viitor, ne „doare-n pix“ de prezent. Tot ce am - beau acum. Trăim intens, devastator clipa și disprețuim suveran durata. Un neam de condamnați pe viață, care se dau mari deghizându-se în nababi... sinucigași. Mă rog, ia să mă calmez. Nu mai zic nimic. Decât una. O chestie care mă roade de vreo zece ani. Domnule, uite că iar m-apucă dracii: de ce nu-și face, bre, Andrei Manolescu un volum cu minunățiile reporte
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
că inteligența se măsoară după capacitatea de a păcăli. Dar priceperea de a ieși teafăr din orice situație e prea puțin într-o cultură în care Orfeu cântă mai frumos decât sirenele. Cândva, încercînd să reconstitui ultimele zile ale unor sinucigași celebri, am fost izbit de o anumită preocupare pentru regie. M-am întrebat: de ce-și vor fi gândit atât de meticulos sfîrșitul? ce-i va fi determinat să le pese cum vor fi priviți după moarte, din moment ce au decis
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
în orele de ieri. Prin albiile unor râuri legendare trenul ca un țipar se strecura între sălcii ca niște brațe ieșite din pământ. N-aș spune că în jur se întâmpla ceva misterios. Vagoanele scârțâiau plictisitor. Timpul pierea ca un sinucigaș și ploaia începea să tragă perdele peste amorțire. Dintr-o dată, dincolo de monstrul care ne târa, se întinse tulburătoarea zare a satelor ce nu se văd. Dealurile strângeau în văgăune liniște. Trezite sub cătușa înghețului târziu, în câmp pulsau miriade de
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
putea naște decât la sat. Eu sunt cel dintâi din "neamul nostru" (ca să folosesc o vorbă a mamei) care nu mai are posteritate, care a descoperit gustul eșecului. N-am simplificat, totuși, prea mult? Între timp, mi-am amintit de sinucigașii găsiți spânzurați, de un copac, în pădure sau înecați în fântână. Ceea ce înseamnă că inclusiv firile aspre pot claca uneori. Doar că n-au lăsat în urma lor nici o explicație. Probabil că nu cultura a descoperit partea noastră fragilă. Ea, cel
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
acoperișul de scânduri al șopronului. "Mă crezi nebună, nu-i așa?" m-a întrebat, atunci, cu o veselie forțată, mai degrabă dureroasă. O socotisem o femeie slabă, dar începeam să descopăr că uneori slăbiciunea e mai primejdioasă decât forța. 22. Sinucigașii provin, probabil, nu dintre cei scârbiți de viață, ci dintre cei cu vitalitate excesivă. Dar de ce va fi vrut Dumnezeu să amestece ceea ce emoționează și ceea ce ne distruge? 23. Uitîndu-mă la oțetari, îmi amintesc că aveam douăzeci de ani când
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
să ajungă pînă la ușă și să coboare chiar În clipa cînd autobuzul pornea din nou. Peste drum era Ministerul. Arminda se uită ca de obicei la ferestrele de sus, de unde Nilda citea mereu În ziarul ei că se aruncau sinucigașii și simți deodată o oboseală cumplită. Voia să stea jos, dar era mai bine să traverseze și să caute un loc unde să stea puțin În stația Descalzos, autobuzele Întîrziau Întotdeauna, dar poate că astăzi avea noroc și, Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
bani. Nu putea merge în aceeași lume cu femeia pe care o iubea pe atunci: Sinuciderea lui Ladima este privită diferit: Fred consideră sinuciderea ca urmare a vieții mizerabile, vulgare, procurorul care anchetează crede că din cauza doamnei T., deoarece scrisoarea sinucigașului îi era adresată acesteia. Ciobănoiu susține că prietenul său își pierduse credința în Dumnezeu, neputându-se ridica deasupra mizeriei cotidiene. Ladima este un învins, refuzând - din orgoliu - să-și accepte toată mizeria vieții, experiența umilitoare a traiului zilnic; lasă o
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
se răcise pe reșou, alături de mașina de scris. ― Aha! bombăni Grigore Popa. Uite cine consuma electricitatea! Melania Lupu se îndreptă. Gâfâia. Își trecu degetele străvezii peste fruntea asudată. ― Încă puțin și înțepenea. Norocul nostru că s-a îmbrăcat înainte. Surîse: Sinucigașii sânt cocheți, țin la toaleta lor. O prietenă de-a mea s-a aruncat de la etaj. Vă rog să mă credeți, s-a sculat de la 5 dimineața, și-a frizat părul, și-a călcat cea mai frumoasă rochie. S-a
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
jocul de-a v-ați-ascunselea cu moartea îi devenise indispensabil, parfumat și halucinogen ca și mănunchiul de ciuperci oferite, cândva, de Levi Colombia. Cei din jurul său ajunseseră să îl privească cu aceeași uimire cu care urmărești gesturile de energie ale unui sinucigaș : marinarul cu cercel în ureche, traficantul de arme pentru republică, mergea în acele colțuri pe care ceilalți le evitau, surâzând enigmatic, ca și cum ar fi fost sigur că glonțul și moartea nu îl pot atinge. Seara, atunci când se reuneau în jurul unor
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Statisticile actuale reliefează faptul că, în timp ce tentativele suicidare sunt mai frecvente la femei (3-5 femei / 1 barbat), suicidul propriu-zis este mai frecvent la barbați (3-5 barbați / 1 femeie). Calculele statistice indică pentru secolul trecut un număr de circa două milioane de sinucigași, în timp ce numărul acestora pentru secolul XX este evaluat la circa zece milioane (Belis, V., Gangal, M., 1994, p. 379). Date statistice precise despre suicid sunt greu de obținut. Frecvența reală a sinuciderilor și a tentativelor de sinucidere este greu de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
acte suicidare Sinuciderea include o serie de comportamente destul de diferite, încât sfera acestui concept diferă de la un autor la altul: E. Durkheim (1897), în opera sa stabilește o tipologie a sinuciderii devenită clasică, de aici putând fi extrase tipologii ale sinucigașilor: • sinuciderea egoistă rezultat al neintegrarii an grupul social, individul raportându-și propria personalitate la nivelul colectivității; este vorba de un exces de individualizare ce rupe legatura persoanei cu realitatea și, prin extensie, cu viața. Acest tip de suicid arată Durkheim
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
l-am trădat de azi cred că și eu intru în categoria informatorilor, dușmanii lui de moarte, sunt curios dacă îmi găsește un înlocuitor sau mă va face să fac cine știe ce prostie să fiu omorât, știe că nu sunt un sinucigaș, m-a pregătit să iau viața altora dar nu pe a mea. Dar sunt ferm convins că pune ceva la cale, este foarte abil, răbdător și își atinge mereu ținta, cel puțin mie mi-a demonstrat ani la rând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
la Die Galgenliederen, „cîntecele de spînzurătoare” ale lui Christian Morgenstern scrise pentru prietenii săi din „Clubul spînzuraților”, sau la sfîrșitul lui Gérard de Nerval, figura spînzuratului este o fantasmă dominantă a decadentismului. Avangardismul va fi și el bîntuit de figura sinucigașului. Însă în cazurile mai susmenționate, avem de-a face cu o atitudine comică, estetică, în răspăr cu gravitatea gestului. Arlechinul, Pierrot Lunaire, „paiața cu clopoței” sau „fără de scufie” sînt expresii ale scindării tragicomediei postsimboliste; fascinația futuristă pentru teatrul de marionete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nr. 83), „Idealul extern (fantezie diplomatică)“ (nr. 83), dar și reminiscențele constructiviste din „Interiorul nou (atelierul lui Maxy)“ (nr. 78) sau „credo“-urile poetice despre estetica pamfletului, asumat drept „lirism contondent” („Pamflet și pamfletari“, nr. 85), stau alături de articole „politice” („Sinucigașii în viața publică“, nr. 88) - e drept, puține la număr. Între timp, Vinea se apropiase de Partidul Național Țărănesc (pe atunci formațiune de centru-stînga, principal adversar al liberalilor) și colabora cu articole politice la Cuvîntul lui Pamfil Șeicaru (vechiul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să se spînzure? Poate îl uzaseră alcoolul și ura. Poate, altceva făcuse să se rupă o coardă în sufletul lui. Niciodată nu mi s-a părut mai tulbure misterul morții. M-a izbit, însă, că nimeni nu-l compătimea pe sinucigaș. Îl învinovățeau că n-a procedat ca un bun creștin, spînzurîndu-se, și n-au îngăduit să fie înmormîntat în cimitir. Nu-și puneau problema că, poate, omul acela nu mai suportase ceva și nu găsise altă soluție. ― Pentru a trăi
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
cei trei sute de pasageri de curând vărsați dintr-un imens „Boeing 747“ care alergau disputându-și rarele taxiuri disponibile și găsiră, printr-o minune, loc într-un autobuz arhiplin pe care un negrotei asudat îl conduse cu o viteză de sinucigaș pe șoseaua sinuoasă, până când primul semafor al orașului îi opri avântul și reduse viteza la o lentă înaintare metru cu metru. Când se dădură jos în Piața Independenței, durase tot atâta timp să ajungă acolo cât le trebuise să zboare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
IX, 42, în Scripta anectoda glossatorum, ed. G. B. Palmieri, Biblioheca iuridica Medii Aevi 1 (Bologna, 1914), 227. 81 Peter de Belleperche (Bellapertica), Super IX libros codicis, în Code, IX, 16 (lex Cornelia în cazul ucigașilor) și IX, 50 (proprietatea sinucigașilor), ibid., dos. 402r și 407r. Pentru lex Cornelia, vezi Code, IX, 16, în Codex Iustinianus (n. 5 mai sus), 379, si Digest, XXXXVIII, 8, 7, ed. Mommsen (n. 15 mai sus), 820, care a fost citată de Roger, Summa codicis
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
de sînge și cu ceva secret, nici ei nu știu prea bine cu ce au fost Îndopați, livrează la domiciliu morți peste morți, nici nu mai are importanță de care, loviți de mașini, Înjunghiați, Împușcați, arși, spînzurați, tot aia, nici sinucigașii nu mai impresionează, nimic nu mai e Înfiorător, Berg; meciurile, da, meciurile ne mai fac oameni, goooooooooooooool, ce vid, Doamne! - culmea, un gol Înscris de la centrul terenului mai curăță creierul de zoaie, Însă nu-l purifică, Berg, doar Îi administrează
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
intervenit un al doilea gest disperat de acest tip, de data aceasta chiar la București și chiar la sediul Uniunea scriitorilor. Un poet de 35 de ani (din decență morală evit să-i dau numele, ca și în cazul celorlalți sinucigași literari) își dădu foc în fața Casei Vernescu (un alt vechi palat bucureștean devenit noul sediu al breslei scriitoricești după pierderea Casei monteoru). tînărul poet reuși să-și pună în scenă sacrificiul, într-un mod mult mai eficient decît pensionarul de la
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de conformația femeii și autorul sublinia, cu oarecare patetism, destinul ei de pasivitate. Felix îl căută în zilele următoare pe Weissman și nu-l lăsă până nu căpătă pe Weininger. Îl citi cu pasiune, dar G. Călinescu amărăciunea acelui original sinucigaș nu-l contamină. Dimpotrivă, rămase cu convingerea și mai întipărită că femeia e o ființă slabă, victimă a fiziologiei ei, orientabilă după bărbat, care trebuie s-o ocrotească și să-i împrumute personalitatea lui. Contactul cu Weissmann și cu problemele
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
tifon și acoperi sfârcul lipsă cu leucoplast. În bucătărie, scotoci în geacă și dădu peste plic. Erau fix 400 de lei. 200 pentru ei. 200 pentru Rolly. Chiar de-a doua zi, începură să-i sară în cutia poștală, ca sinucigașii de pe pod, plicuri ciudate, burdușite, cu ștampile, culori și antete neobișnuite, mirosind de la o poștă a mirodeniile unor țări îndepărtate. Bineînțeles, cele mai neliniștitoare și mai impregnate de parfumul de scorțișoară erau cele care sosiseră, plutind, dinspre Imperiul Britanic. 273
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]