1,191 matches
-
legitimează crearea unui stat-națiune, sub protecție internațională, alegerea căzând rapid asupra Palestinei, dar fără a exclude definitiv alte teritorii. Herzl scutură din amorțeală opinia publică, afirmând răspicat că asimilarea este sortită eșecului. Fondează atunci primul și cel mai important ziar sionist, Die Welt2, și organizează, aproape singur, un prim congres mondial (Basel, 1897). Trei puncte sunt privilegiate: situația evreilor din diaspora În funcție de noile forme ale antisemitismului; perspectiva colonizării; continuarea și intensificarea ajutoarelor acordate, În special În plan cultural și educativ. Două
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comunității evreiești, cât și de către comunitatea internațională. După moartea lui Herzl (1904), al VII-lea congres de la Basel (1905) a tranșat definitiv chestiunea colonizării Ugandei. Proiectul a fost respins fără surprize, dar acest lucru a stârnit controverse Între membrii mișcării sioniste cu privire la politica ce trebuia adoptată, unii considerând că diplomația lui Herzl nu dusese nicăieri și că trebuiau adoptate măsuri practice de instalare progresivă, alții refuzând să investească În Palestina câtă vreme nu exista un acord clar și definitiv cu Turcia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din Orientul Mijlociu unde puterea turcă slăbea, iar Franța Își manifesta deja ambițiile și, În sfârșit, pentru a obține un mandat din partea Societății Națiunilor (1922) asupra regiunii. Declarația Balfour, aprobată mai apoi de Statele Unite, de Franța și de Italia, oferea mișcării sioniste recunoașterea internațională și legitimitatea care Îi lipsiseră până atunci. Nașterea statului Israel (1917-1947) Din 1904 și până la Începutul primului război mondial s-a produs un al doilea val de imigrație, important din punct de vedere calitativ, care cuprindea circa patruzeci
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au dispărut ori s-au transformat, În special după instalarea comunismului În Rusia și apoi În Europa de Est. Opozițiile Între evreii liberali sau reformați și evreii ultraortodocși s-au atenuat În anumite privințe, de exemplu În ceea ce privește acceptarea aproape generală a ideii sioniste, În măsura În care aceasta a fost condiția apariției unui stat specific. Dimpotrivă, raporturile dintre evrei și arabi au devenit tot mai tensionate. Haim Weizmann și Faysal colaboraseră În așa măsură, Încât au semnat un tratat care prevedea relații armonioase Între cele două
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În diaspora neavând a se amesteca În treburile interne ale altui stat. Însă tânărul stat avea nevoie de ajutor din exterior, tot așa cum evreii din diaspora trebuiau să poată conta pe sprijinul Israelului. Parlamentul israelian a votat legea de organizare sionistă În 1952, iar o reglementație din 1954 a Încredințat Agenției evreiești stabilirea condițiilor de imigrare. Acestea includeau negocierile pentru cumpărarea de terenuri, implantările și expansiunea economică, Încurajarea investițiilor străine private, ajutorul acordat instituțiilor educative, atât din interiorul țării, cât și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
s-a făcut Încă un pas Înspre un sionism de stat, atunci când succesorul lui Ben Gurion la președinție, Levi Eshkol (1895-1969), a promulgat o declarație care garanta organizarea ajutorului de stat pentru realizarea programului său de acțiuni. În 1968, programul sionist insistă asupra rolului Israelului și asupra unității poporului evreu, reia tema fondatoare a imigrației și urmărește ameliorarea nivelului cultural. De la sfârșitul celui de-al doilea conflict mondial, ajutorul financiar dat de diasporă este departe de a fi neglijabil. În principalele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
atât ca actualizare a unor profeții, cât și ca o self-fulfilling prophecy, în sensul introdus de sociologul american Robert K. Merton 52 (întemeierea statului Israel, prezisă în legendele iudaice, dar și indusă în mentalitatea colectivă a exilului evreiesc de mișcarea sionistă). Evenimentele "suspecte" de intervenția Providenței divine menționate mai sus servesc doar ca studii de caz pentru această Introducere la o teologie a istoriei. După aceleași criterii am putea identifica multe altele, dar acestea ar face obiectul unei Teologii a istoriei
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
cu ceea ce se întâmpla în statele succesoare fostelor imperii german și austro-ungar, deplângând dispariția acestora. Evreii din zonă erau împărțiți în două facțiuni: una a Partidului Național Evreiesc, care se ocupa cu ameliorarea stării materiale precare a coreligionarilor, respectiv gruparea sionistă, unde se întâlneau idealiștii unui stat evreu, socialiști moderați și chiar extremiști. Un semnal al organelor de siguranță a atenționat tendința de bolșevizare a populației evreiești, căreia doar „cumințenia conducătorilor Partidului Social-Democrat” le stopa acest îndemn. Mișcarea polonă nu avea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Dumbrăveni existau patru probleme aflate în atenția autorităților: evreii, iredenta maghiară, legionarii și sașii. În localitate existau 69 de evrei „toți simpatizanți ai ideologiei așa-zisă democratică, recte iudeo-comunistă”, conduși de Dezideriu Verteș. Din anul 1939, ființa mișcarea „Noua Organizația Sionistă” (zisă „Bethor”, zisă „Trumpedor”), condusă de Bella Adler, care își desfășura activitatea în sprijinul iredentei ungare. Sașii, în număr de 548, reprezentau o problemă „mai gingașă, dacă ținem seama de complexul împrejurărilor”, în principiu datorită atitudinii lor față de conaționalii români
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Stat. Interlocutorul meu a continuat să-și dea aere că nu știe despre cine este vorba, dar m-a întrebat totuși: "Dar de ce? De ce vrea poetul să se răfuiască cu tine?". I-am explicat că ultima mea misiune în mișcarea sionistă a fost aceea de director al Casei de Copii din Alba-Iulia, cu angajamentul din partea conducerii mișcării de a-mi asigura plecarea în Israel împreună cu copiii de educația cărora mă îngrijeam. Or, copiii au fost trimiși în Israel în toamna anului
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
întâlnesc, îi voi rupe picioarele. Se înțelege că amenințarea mea a fost fructul unei mânii naturale la un om tânăr, dar, când ne-am întâlnit din întâmplare în 1961 în grădina Universității din Ierusalim prima noastră întâlnire după dizolvarea mișcării sioniste în 1947 -, nu mi-am aplicat amenințarea. Am reținut însă că răspunsul lui la salutul meu amabil avea ceva amenințător. La această experiență s-a adăugat apoi avertizarea fostului șef suprem al mișcării de tineret Bnei Akiva care, în 1960
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
a răspândit repede în cercurile relațiilor profesionale și ale prietenilor mei din Paris. N-a trecut mult timp și a cerut să mă vadă urgent Henry Bulawko, fost luptător în rândurile rezistenței împotriva ocupantului german, în prezent simpatizant al Partidului Sionist de stânga, Mapam, membru în conducerea politică a comunității și pe plan personal prieten bun de-al meu. Henry avea o mutră îngrijorată când a intrat la mine în birou și, fără nicio introducere, a atacat subiectul ce-l preocupa
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
evreiesc, de Beiuș. Aveam aproape trei ani când ne-am mutat la Beiuș. Aici am copilărit, aici am trăit anii adolescenței, aici am descoperit fiorii primei iubiri, aici am devenit "steaua" clubului de fotbal local, am creat și condus mișcarea sionistă de tineret "Bnei Akiva", apoi, tânăr matur, de aici am pornit să-mi cuceresc un loc în lume. Beiușul copilăriei și tinereții mele era un oraș cu populație amestecată de români, unguri și evrei care trăiau unii lângă alții în
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
mișcarea "Bnei Akiva", pe care i-am cunoscut când integrau a doua serie de tineri veniți să se familiarizeze cu munca agricolă în cadrul fermei instalate pe moșia unuia dintre conducătorii comunității din Beiuș, erau originari din Cluj și, când activitatea sionistă a fost scoasă de guvernul țării în afara legii, s-au întors la casele lor. Primul dintre cei doi se numea David (Dudi) Rosenberg, el se însurase între timp cu Minona (Nona), prietena pe care a cunoscut-o în mișcare, a
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
două state. Uniunea Sovietică s-a grăbit să sprijine constituirea independentă a Israelului în părțile de vest ale teritoriului aflat sub mandat britanic și a făcut-o nu pentru că s-ar fi retras de pe poziția sa tradițional ostilă față de mișcarea sionistă, indiferent de culoarea politică particulară a organizațiilor care o compuneau, ci pentru că a considerat momentul prielnic pentru a slăbi, în acest fel, poziția imperialismului britanic în regiune. Cu toate acestea, deși în acel moment sprijinirea planului ONU de împărțire a
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
precum a făcut-o François Mitterrand. Politica palestiniană a lui Mitterrand în calitate de președinte al Republicii Franceze a evoluat făcând însă abstracție de pozițiile guvernelor și partidelor politice din Israel care în afară de comuniști și de militanți din ceea ce se numește "stânga sionistă" au repudiat categoric OEP, planurile și aspirațiile organizației, precum și, bineînțeles, metodele sale de luptă teroristă. Relațiile dintre Israel și Franța în anii Mitterrand pun în evidență situația tristă a stabilirii între cele două părți a unui "dialog între surzi", mai
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
întâmpinate cu bucurie de unii evrei de aripă stângă și comuniști. Dar, pentru marea majoritate a evreilor din Basarabia, acestea au constituit un punct de cotitură dureros în istoria lor. Stăpânirea sovietică a pus capăt vieții evreiești naționale autohtone, mișcării sioniste și legăturilor cu evreimea mondială, reducându-le la minimum. La 13 iulie 1941, atât în Basarabia, cât și în Bucovina, mii de evrei, conducători ai comunităților, activiști sioniști, foști membri ai partidelor românești, oameni de afaceri și alții au fost
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
istoria lor. Stăpânirea sovietică a pus capăt vieții evreiești naționale autohtone, mișcării sioniste și legăturilor cu evreimea mondială, reducându-le la minimum. La 13 iulie 1941, atât în Basarabia, cât și în Bucovina, mii de evrei, conducători ai comunităților, activiști sioniști, foști membri ai partidelor românești, oameni de afaceri și alții au fost arestați pe neașteptate și deportați în lagărele din Siberia.” După retragerea armatei și administrației românești din teritoriile răpite, sovieticii au început concentrări masive de trupe pe noua frontieră
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
lui Lavrentiev, lipsind-o de aceasta de încă un important sprijin politic (Stanciu: 2008, 79). În ceea ce privește lichidarea politică a Anei Pauker acuzată oficial, pe lângă "devierea de dreapta", de faptul că a ""presărat ministerul de Externe cu cosmopoliți, care aveau idei sioniste și care nu prezentau nici o încredere"" (Calafeteanu: 2005, 17) ca și consecință derivată în principal din puseul de antisemitism (denumit oficial "cosmopolitism") care a străbătut Uniunea Sovietică la finalul anilor '40 și începutul anilor '50 (Floyd: 1965, 51) o consider
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pașaport - „pasport”, cum dădeau rușii. Ești tânăr mata, nu știi, dar se dădeau aceste așa-zise buletine de identitate - la ei era „pasport”. Când tatăl meu a intrat să-și ia actele, cineva a spus că tatăl meu a fost sionist. Or, el n-a fost niciodată sionist - el era doar un mare iubitor de sport și făcea parte din societatea „Macabi”, care era o societate sportivă. Atunci el a căpătat pașaport „vremennâi”, temporar. Noi nu știam ce reprezintă acest pașaport
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mata, nu știi, dar se dădeau aceste așa-zise buletine de identitate - la ei era „pasport”. Când tatăl meu a intrat să-și ia actele, cineva a spus că tatăl meu a fost sionist. Or, el n-a fost niciodată sionist - el era doar un mare iubitor de sport și făcea parte din societatea „Macabi”, care era o societate sportivă. Atunci el a căpătat pașaport „vremennâi”, temporar. Noi nu știam ce reprezintă acest pașaport temporar, „vremennâi”. Și pentru că am fost trimisă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
păstrați identitatea etnică În perioada comunistă? Dar n-am considerat că sunt altceva decât toată lumea - nu știu dacă au fost evrei care au fost Împiedicați să facă acest lucru; nu cred, nu cunosc cazuri... Au fost judecați oameni pentru activitate sionistă (sionism Înseamnă o mișcare care Încearcă Întoarcerea În locurile Sionului) - cred că Într-o anumită etapă istorică, evreii au considerat că vor o patrie a lor și aceasta a fost ideea unui avocat evreu, un tip din Austria pe nume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Întoarcerea evreilor În locurile Sionului... Oamenii care se ocupau de această activitate În România - dar cred că și În alte țări foste comuniste - Într-o etapă au fost lăsați liberi, iar În altă etapă, când s-a schimbat orientarea mișcării sioniste cu privire la problema dată, li s-au intentat procese... Ce ziceau comuniștii despre faptul că aveați rude În străinătate? — Eu am rude În străinătate - am avut tot timpul rude În străinătate -, Însă niciodată nu mi-a creat neajunsuri treaba aceasta; ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
unități În subordine -răspundeam pe linie tehnică, pe linie de circulație și pregătire profesională pe specialitatea tehnică. M-am Înscris atunci În uniune. Noi n-aveam voie atunci, militarii, să ne Înscriem În vreo uniune. Era considerat sionism - Israelul era sionist, Împotriva comuniștilor. Interesant acest lucru, În condițiile În care de acolo se aducea tehnică În România. Când m-am Întâlnit cu primul comandant al trupelor de tancuri... Atunci când i-au demobilizat pe arabi, la porțile Alexandriei, tancurile israeliene au dat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
unul, Feleșan Îl chema... După aia a devenit mare. Erau studenți foarte buni, Învățau foarte bine și erau prigoniți, bătuți, parcă au fost și Închiși pentru câteva zile. - Ce alte restricții mai erau? - DAVIDOVICI: Nu aveam dreptul să frecventăm organizațiile sioniste, nu aveam voie să mergem la Întruniri. Mergeam la ceaiuri, stăteam acolo două ore... - Cum se desfășura un asemenea ceai? - DAVIDOVICI: (râde) Foarte plăcut. Fiind un liceu educativ evreiesc, era Împărțit În A și B: A era clasa de băieți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]