411 matches
-
cu cealaltă. 26 {EminescuOpXV 27} ["MATERIE: FORMĂ"] 2254 Zeul unei bucăți de materie: forma ["INIMA SISTEMEI NOASTRE PLANETARE"] 2257 Dumnezeu e un atom, un punt matematic, puntul comun unde se lovesc toate puterile pământului spre a constitui organismul de legi, sistema* cosmică. Fără acest punt comun de atac (Angriffspunkt im Kraeftenparalelogram) lumea* neapărat că era un caos de materii, inertă și fără putere căci o materie nici nu are putere nepusă într-un raport propriu de a trezi această putere. Două
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lor nedominate de acel centru, de o putere comună ele rămân în suspensiune în punctul în care se-ntîmpla a se afla. În mijlocul soarelui e un atom împrejurul căruia s-a cristalizat corpul soarelui - acel atom prin pozițiunea sa e inima sistemei noastre planetare - se-nțelege că și altul i-ar putea *** locul când n-ar fi tocmai el acela, el e însemnat nu prin sine, ci prin pozițiunea care-o ocupă; în centrul organismului omenesc e un atom împrejurul căruia se
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
viața e o cifră nențeleasă Și-nzădar cătăm răspunsul la-ntrebarea ce ne-am pus. În zădar ne batem capul, triste firi visionare, Să citim din cartea lumei semne ce noi nu le-am scris, Potrivim șirul de gânduri pe-o sistemă oare-care, Măsurăm mașina lumei cu acea măsurătoare Și gîndirile-s fantome, și viața este vis. {EminescuOpIV 47} ÎNGERE PALID... Îngere palid, îți e mister Cum că a lumei valuri și șoapte Este durere și neagră noapte Pe lângă cer? Nu știi tu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
am arătat inconsecvența, e rîndul celor care conduc omenirea să o convingă prin exemplul lor: ei sînt obligați să vindece publicul de falsa idee pe care și-au făcut-o oamenii despre politică, fiindcă aceasta nu trebuie să fie decît sistema înțelepciunii, dar care e suspectată, de obicei, a fi breviarul înșelătoriilor. Lor le revine să izgonească viclenele subtilități și reaua credință a tratatelor și să redea, iarăși, vigoare onestității și candorii care, la drept vorbind, nu prea sînt de găsit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Sigiliul Poliției Iașilor Istoria mărturisește că mai înainte de descălecarea romanilor în Dacia, părțile răsăritene ale ac este i provinții, și mai cu samă râpele râului Ierasus (sau Pokata, Prutu) erau locuite de un popor rezbelic numit Iassiensi, Iaseni (iazigi). Dupre sistema militară a romanilor, legioanele ce e rau în garnizoanele provinciilor supuse, purtau numele lor, au după ai lor faimoși comendanți, au dupre locul unde stau în garnizon, precum Legio Claudia, Legio Galica de asemenea s-au denumit Iassiensis, aceea ce
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și spunându-le elevilor să repete ceasuri întregi cuvinte și fraze care nu i se păreau la locul lor. Pe lângă aceste două manuale școlare, de altfel cele mai impotrante, I. Creangă mai publică și Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică, în 1876, împreună cu Gh. Ienăchescu, prin aceasta răspunzând invitației ministrului Maiorescu de a elabora o metodică pentru clasa I primară, lucrarea fiind prima de acest gen de la noi din țară. Calitatea și eficiența manualelor lui Creangă, precum și măiestria sa
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
în decembrie 1877, Creangă îi scrie poetului cu emoție: „coșcogemite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început să plângă...” (3, p. 60 ) Tot în perioada șederii lui Eminescu la Iași publică Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică, carte asupra căreia poetul își dă avizul favorabil și o recomandă ministerului, făcându-i un raport 31 elogios. La 3 iunie 1876, însă, noul ministru al învățământului îl destituie pe Eminescu din funcția de revizor școlar. La 13 iunie
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Convorbiri literare cu Soacra cu trei nurori. 1876. M. Eminescu recomandă Ministerului Instrucțiunii manualele lui I. Creangă, care se vor introduce „în mod obligatoriu” în școli. 26 mai. Raport elogios al poetului privind lucrarea Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică, avându-l între autori pe I. Creangă. 1 iunie. M. Eminescu este destituit din funcția de revizor școlar. Poetul va fi primit cu căldură în bojdeuca lui Creangă. Creangă publică în Convorbiri literare Punguța cu doi bani (1 ian
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
teoria asistenței sociale este întruchipată prin diverse direcții ale școlilor internaționale. Spre exemplu, în SUA teoria asistenței sociale se ramifică în trei orientări: o dezvoltarea teoretică a metodelor tradiționale; o dezvoltarea abordărilor complexe, care îmbină teoria și practica într-o sistemă unică; o elaborarea abordărilor pentru grupe specifice de clienți. Dezvoltând concepțiile școlilor diagnostice și funcționaliste, F.Hollis și R.Smalley au elaborat metode de lucru ale asistentului social cu grupul și cu comunitatea. * În anii 1970 1990 teoria asistenței sociale
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
a-i re-apropria pe Tzara, Janco, pe Brâncuși și Ionesco, pe Cioran și Eliade nu pot camufla faptul că, pentru a-și împlini destinul artistic sau literar, ei au trebuit să părăsească ambiguul, moalele - pentru că nici măcar conservator nu era cu sistemă -"tărâm natal" și să se împlinească în vest. Iar repudierea unora dintre ei în vremea succesivelor regimuri totalitare, indiferent de prezumtiva orientare ideologică a acestora din urmă, ne spune mult despre rezistența la schimbare și despre incapacitatea de a formula
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
decisivă în evoluția gândirii politice românești în secolul al XVIII-lea. Zbaterile și strădaniile episcopului uniat de a-și ridica națiunea la rangul de națiune politică s-a lovit de zidul rezistenței nobiliare, care avea tot interesul de a conserva "sistema" constituțională a celor trei națiuni. Pe fondul acestor eșecuri a răbufnit recrudescența ortodoxiei față de unire, prin acțiunile călugărilor Visarion Sarai și Sofronie de la Cioara, care au dus, în cele din urmă, la Edictul de Toleranță emis de Maria Tereza în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe baze raționale, de concentrare și centralizare a puterii în figura domnitorului, de extindere a aparatului birocratic, de codificare legislativă, însoțite de o sesizabilă secularizare a vieții publice (Hitchins, 1998, p. 15). Rămas în conștiința istorică românească mai degrabă ca "sistema fatală" care "a supt măduva țării", făcând ca "nefericirea țării rumânești să ajungă la vârf", "veacul de durere" al epocii fanariote ascunde un amplu proces modernizator suferit de societățile principatelor dunărene (Aaron, 1835, pp. xviii, xii). Corectând astigmatismele opticii naționaliste
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
precum și îndatoririle pe care cel care le profesează este obligat să le îndeplinească față de ceilalți" (Rousseau, 1957, p. 283). Ideea de suveranitate populară (de inspirație rousseauiană) este doar prima inovație cu tente revoluționare pe care o avansează Aaron. Potrivit acesteia, "sistema reprezentativă, după care cetățenii iau parte mijlocită sau nemijlocită la treburile și interesele publice, este un izvor neprețuit de patriotism; și toate instituțiile care întemeiază slobozenia civilă a fiecărui cetățean, sunt un bold însuflețitor pentru duhul patriotic" (p. 48). Implicându
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
special prin "slobozenia" lingvistică. Însă statalitatea și independența cultural-lingvistică, deși elemente necesare ale neatârnării politice, nu sunt și suficiente în acest scop. "Epoha de fericire" pe care o luase "duhul rumânesc" a fost deturnată prin instalarea de către puterile străine a "sistemei fatale" a fanariotismului: "Rumânii piedură dreptul acel strămoșesc ce-l apărară cu sângele lor atâtea veacuri, de a avea prinți pământeni" (Aaron, 1835, p. xv). De-a lungul "întunecatului" secolul fanariot, sentimentul național s-a atrofiat, iar "duhul românilor" a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
anulează ființa lor, fiindcă ei fac parte dintr-o epocă profund realistă, iar calitatea comică nu este decât un înveliș al lor. Ridicolul personajelor caragialiene subliniază elementul odios din ele. O scrisoare pierdută este apreciată de N. Barbu ca sacră sistemă a oligarhiei burghezo moșierești, sinteza calităților odioase ale politicienilor vremii, relațiile dintre diferitele categorii sociale. Dramaturgul posedă arta tipizării: Fiecare din personajele lui rezumă comportarea, poziția, mentalitatea, cultura unei întregi categorii, păstrând totuși atribute individuale, concrete - apte a le face
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Heidegger, Martin, Repere pe drumul gîndirii, Editura Politică, București, 1988 Herseni, Traian, Suciologia limbii, Editura Științifică, București, 1975 Hjelmslev, Louis, Essais linguistiques, Les Editions de Minuit, Paris, 1971 Hjelmslev, Louis, Le langage, Les Editions de Minuit, Paris, 1966 Hjelmslev, Louis, Sistema lingüístoco y cambio lingüístico, Editorial Gredos, Madrid, 1976 Hottois, Gilbert, L'Inflation du langage dans la philosophie contemporaine. Causes, formes et limites, Editions de l'Université de Bruxelles, Bruxelles, 1979 Houdebine-Gravaud, Anne-Marie, L'imaginaire linguis-tique: questions au modèle et applications
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Determinare și cadru, vezi Eugeniu Coseriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p.288. 30 Alexandru Philippide, Opere alese. Teoria limbii, Editura Academiei, București, l984, p.8-13. 31 Alexandru Philippide, op. cit., p. 10, 196-197. 32 Ibidem, p. 10-11. 33 Louis Hjelmslev, Sistema lingüístico y cambio lingüístico, Editorial Gredos, Madrid, 1976, p. 55-56. La p. 203, uzul este denumit obișnuință. 34 Studiul Langue et parole, din 1943, publicat în Louis Hjelmslev, Essais linguistiques, Les Editions de Minuit, Paris, 1971, p. 80 ș.u
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 160 Vezi Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 38. 161 Vezi, Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală, p. 151 ș. u.; idem, Scrieri de lingvistică generală, Polirom, Iași, 2004, p. 90-91. 162 Louis Hjelmslev, Sistema lingüístico y cambio lingüístico, p. 55. 163 Ibidem, p. 244. 164 Pe asemenea situații se bazează un tip de cercetare lingvistico-filozofi-că ce urmărește descoperirea semnificațiilor originare ale cuvintelor. 165 Vezi asupra acestei probleme, Lucia Wald, Progresul în limbă, Editura Științifică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
1985. LAYTON, Geoff, Germania: al treilea Reich, 1933-1945, All, București, 1999. LENDVAI, Paul, Ungurii. Timp de un mileniu învingători în înfrângeri, Ed. Humanitas, București, 2007 . LOBRANO, G., Uxor quodammodo domina Cap. I. Il carattere "comunitario" del diritto di famiglia nel sistema giuridico romanista e il diritto romano, în "Ius Antiquum", nr. 5/2006 (Tradizione romana). MACDONALD, Stewart, Carol Quintul: suveran, dinast și apărător al credinței, All, București, 1998. MANCHESTER, William, Armele lui Krupp, Ed. Politică, București, 1973. MANOLESCU, Radu, Istoria evului
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
modernes de l'Europe. Étude de législation comparé et précéde d'un aperçu sur les origines du droit civil moderne, 2 (Paris 1880) 128, apud G. Lobrano, Uxor quodammodo domina, Cap. I. Il carattere "comunitario" del diritto di famiglia nel sistema giuridico romanista e il diritto romano, în Ius Antiquum, nr. 5/2006 (Tradizione romana), p. 10. 12 J. Calmette, La soci(t( f(odale, Paris, 1927, pp. 9-11. 13 Tacitus, XIII, 1. 2. 14 Ibidem, XIV, 1. 15 Suetonius, Viețile
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de clasă, foarte energic și fără de asta; parvenitul era silit să copieze și mutrele unei clase naționale și formele unei culturi străine. Distanța socială și morga par să fie la noi mai nesigur accentuate ori cu mai puțină consecvență și sistemă decît în alte societăți. Circulația între pături, ori chiar contrabanda socială au fost poate mai libere decît aiurea. Păstrarea strictă a distanței sociale este probabil și o chestie de vechime, de descendență foarte conștientă și de datini; și puține lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Minciună), una, intitulată Mamă, este prelucrată după Anton Pann. În proză, traduce basmul Făt-Frumos cu moț în frunte, după Charles Perrault, și - folosindu-se de o versiune franțuzească - Curiosul pedepsit, după Cervantes. Alte transpuneri sunt Broasca minunată, după Mark Twain, Sistema doctorului Catran și a profesorului Pană, Masca, O balercă de Amontillado, după E. A. Poe, prin intermediul tălmăcirii lui Charles Baudelaire. În scrisori, îndeosebi în cele din anii exilului berlinez (1905-1912), sălășluiește un alt C., spiritual și acut, ca întotdeauna, însă mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
dracă, palatul se feminizează în palată, copacii în copace, țiganii visă, se cîrmează, locurile sunt puste, întîmplarea e jeloasă, soarta e scîrbeață, boierii sunt plini de bogătate. Numai Eminescu mai târziu a siluit limba sau a scociorât forme cu atâta sistemă. Budai n-a avut nevoie să umfle comedia ca Tassoni, pentru motivul că țiganii sunt de la sine o caricatură a societății umane. Fanfaronada, poltroneria, milogeala, spiritul de hărmălaie și orbească înfuriere sunt aspecte tribale obișnuite, și poetul n-a avut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cele mai bune de a importa și răspândi în mase această cultură. De unde, puternicul interes arătat problemelor de învățământ și pedagogie, preocuparea febrilă de întemeiere și organizare de școli. problema capitală este permanent aceea a: mijloacelor de a întemeia o sistemă de învățătură publică, înlesnitoare, potrivită cu gradul luminatei Europe și cu trebuința acestei țări. Nu poate fi trecută cu vederea nici vechea tradiție a acestei orientări, care se conturează în țările noastre, mai întâi în mediile și sfera culturii grecești
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
nu mai puțin de patru călătorii în Occident, pentru a-și duce fiii la învățătură, doi în Bavaria, doi la Geneva. Toți pionierii școlii românești studiază în străinătate cu scopul de a aduce luminata Evropă la ei acasă, prin introducerea sistemei sale pedagogice. Așa au procedat Gh. șincai și Gh. Lazăr, așa mărturisește și Simeon Marcovici, în calitate de profesor la Sf. Sava și mulți alții. Aceste profesii de credință se repetă în prima jumătate a secolului cu prilejul mai fiecărei festivități școlare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]