496 matches
-
mitrale, perforația mușchilor pilieri, perforarea cuspelor valvei mitrale sau aortice, lezarea esofagului, aortei descendente, arterelor și venelor coronare. Pentru evitarea accidentelor, personalul medical din sala de operație va purta ochelari speciali de protecție. O dată canalul realizat, sângele țâșnește cu fiecare sistolă din ventriculul stâng. Există bineînțeles tendința naturală de oprire spontană a sângerării. În caz că aceasta nu se realizează, se obține controlul hemostazei prin aplicarea unor puncte de sutură pe suprafața epicardului cu fir prolene 5,0. Pericardul se lasă deschis, se
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
perete (s) este direct proporțional cu presiunea intraventriculară (P) și cu radiusul (r) și invers proporțional cu grosimea peretelui ventricular (h), conform formulei s = (P r) / 2h. O creștere în grosime a peretelui reduce ca urmare tensiunea dezvoltată în cursul sistolei de către fiecare cardiomiocit. Prin distribuirea tensiunii pe un număr mai mare de sarcomere, HVS reduce sarcina pe fiecare fibră musculară individuală, reglând astfel eficiența mușchiului cardiac și consumul de oxigen [Grossman et al., 1980]. Postsarcina, care determină presiunea VS, depinde
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în principal prin viteza de scurtare a fibrelor circumferențiale) a fost paralelă cu cantitatea de lichid instilată, fiind prezentă atât în orto-, cât și în clinostatism. Creșterea presiunii intraabdominale a determinat reducerea dimensiunilor cavității VS în diastolă, nu și în sistolă. Caracteristicile cardiomiopatiei uremice la pacientul peritoneal Huting et al. [1990] au examinat măsura în care avantajele hemodinamice ale DPCA asupra HD se concretizează în beneficii structurale și funcționale cardiace. Au fost incluși în studiu 55 de pacienți cu DPCA normotensivi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
se întâlnesc în HTA, stenoza aortică, diabetul zaharat, hiperparatiroidismul primar, IRC [i sindromul Marfan. Când calcificarea anulară este severă, orificiul mitral apare înconjurat de un semicerc/cerc rigid de calciu, ce imobilizează porțiunea bazală a valvelor, împiedicând colabarea lor în sistolă și determinând o regurgitare mitrală. La pacienții cu IRCT, calcificările inelului și ale valvei mitrale sunt mai des întâlnite decât în populația generală, având o frecvență de 36-44% [Maher et al., 1993; Ribeiro et al., 1998]. Calcificările valvulare mitrale sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
mai rar), existența unor episoade hipotensive intradialitice fără o cauză evidentă sau reprezintă o descoperire ecocardiografică întâmplătoare. Monitorizare. Pacientul dializat cu pericardită va fi monitorizat frecvent. Acumulările de cantită]i mici de lichid pericardic (sub 100 ml, vizibil doar în sistolă)sunt frecvente, asimptomatice și nu necesită măsuri speciale. Pacienții cu cantitate semnificativă de lichid pericardic vor fi monitorizați clinic și ecocardiografic în vederea sesizării modificărilor în volum al colecției și decelării semnelor de tamponadă cardiacă. Hipotensiunea intradialitică inexplicabilă, eventual alături de prezența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
instabilitatea hemodinamică apărută ca urmare a scăderii debitului cardiac cauzată de o frecvență cardiacă scăzută. Cunoștințele noi de fiziologie cardiacă au stabilit că debitul cardiac nu este dependent numai de frecvență, ci și de alți factori, cum ar fi contribuția sistolei atriale, precum și secvența de activare a ventriculului stâng (VS). Astfel obiectivele pacing-ului cardiac ar putea fi: obținerea unei frecvențe cardiace stabile; restabilirea sincroniei atrioventriculare; atingerea unei competențe cronotrope (rate-response); ‒ secvență de activare fiziologică. Odată cu evoluția tehnologiei stimulatoarelor cardiace a apărut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
Examenul obiectiv decelează bradicardie severă (20-40/min), un ritm regulat, creșterea secundară a tensiunii arteriale (TA) sistolice, disociațieîntre pulsul jugular și cel arterial. La ascultația cordului se poate constata existența zgomotului „de tun”, rezultat al întăririi zgomotului 1 prin suprapunerea sistolei atriale și a celei ventriculare. 31.5.4. Paraclinic Electrocardiografic, blocul atrioventricular de gradul I se manifestă prin alungirea intervalului PR peste 200 msec. Prelungirea conducerii atrioventriculare poate avea loc atât la nivelul nodului, cât și a fasciculului His. Blocul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
pacing-ul cardiac nu este indicat decât dacă intervalul PR nu se poate adapta odată cu creșterea frecvenței cardiace și este mai mare de 300 ms, producând simptome prin umplerea inadecvată a ventriculului stâng (VS), sau creșterea presiunii în capilarul pulmonar deoarece sistola atrială are loc simultan cu cea ventriculară. În astfel de cazuri, puține la număr, studiile au dovedit o ameliorare a simptomelor la acești pacienți (19,20). Înainte de a lua decizia de implantare a unui stimulator cardiac permanent trebuie verificat dacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
95%, în absența reintervenției de 84% și fără accidente tromboembolice în proporție de 91% (18). 25.2.2. Insuficiența mitrală 25.2.2.1. Date generale și particularități fiziopatologice Im se caracterizează prin regurgitarea sanguină din VS în AS în timpul sistolei ventriculare, ca urmare a incompetenței aparatului valvular mitral. Componentele aparatului valvular mitral pot fi afectate de diferite procese patologice cu determinism reumatismal sau degenerativ ce alterează coaptarea cuspelor mitrale. EI grefate pe valve native, mai rar sau în prealabil afectate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
mecanice în poziție tricuspidiană se evită pe cât posibil din cauza colmatării și a ratei crescute de tromboză. 25.3.2. Insuficiența tricuspidiană 25.3.2.1. Date generale și evoluție naturală Insuficiența tricuspidiană (IT) definește închiderea incompletă a orificiului tricuspidian în timpul sistolei, cu regurgitarea sângelui din VD în AD și este de obicei rezultatul dilatării VD și a inelului tricuspidian în boala mitrală, HTP primare sau secundare, infarctului miocardic al VD sau boli congenitale ca stenoza pulmonară (SP). În absența HTP, IT
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
sângerare) [1,2]. Toate aceste complicații s-au datorat imperfecțiunii interfeței sânge - material plastic artificial. FIZIOLOGIA DISPOZITIVELOR DE ASISTARE VENTRICULARĂ O leziune acută a miocardului sau insuficiența cardiacă congestivă cronică determină o golire ineficientă a ventriculului stâng, devenit insuficient, în timpul sistolei. Scăderea debitului cardiac determină scăderea presiunii de perfuzie sistemică și creșterea presiunii end-diastolice în ventriculul stâng. Această creștere împiedică umplerea atrială stângă și provoacă o creștere a presiunii venoase pulmonare și consecutiv congestia pulmonară. Edemul pulmonar reduce capacitatea de transport
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
are aceeași compoziție cu plasma, exceptând proteinele; conține hematii, bacterii și alte particule mari; limfaticele intestinale drenează lipidele sub forma chilomicronilor [2]. DRENAJUL LIMFATIC Este favorizat de: - trecerea permanentă a filtratului vascular în interstițiu, - vis a tergo - forța reziduală a sistolei cardiace, - pompa intrinsecă din vasele limfatice: 2-6 contracții/minut (mobilizare activă), - alți factori: mobilizarea pasivă - masajul, compresiunea externă, mișcările respiratorii, pulsațiile arteriale de vecinătate (pompa extrinsecă). Drenajul limfatic este mpiedicat de: - obstrucția sau distrucția limfaticelor: este supleată de multiplele anastomoze
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
adezivă. Îngroșarea cu fibroză a pericardului, cu dispariția cavității pericardice și posibilitatea de evoluție spre calcificare a pericardului caracterizează pericardita constrictivă (cu evoluție spre calcificare extensivă). Plăcile calcare pot pătrunde în masa miocardică. Este afectată atât umplerea diastolică cât și sistola. De asemenea, este descrisă o pericardită lichidiană cronică cu persistența a luni de zile a lichidului în cavitatea pericardică. Pericardită este considerată cronică, dacă are o evoluție mai lungă de 6 luni. PERICARDITA CONSTRICTIVĂ Fuziunea celor două foițe pericardice determină
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
poartă numele de dissincronism interventricular. Valva aortică se deschide mai târziu decât cea pulmonară, iar mitrala mai târziu decât tricuspida. Durata de umplere a ventriculului stâng se reduce. Dar problemele majore sunt datorate unui alt aspect al dissincronismului: cel intraventricular. Sistola prezintă o primă fază, care decurge la un nivel presional scăzut, impulsul ajuns la nivelul ventriculului drept determinând nu doar contracția mai rapidă a acestuia, dar și pe cea a septului interventricular. Contracția septală are loc în mare parte înaintea
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
scăzut, impulsul ajuns la nivelul ventriculului drept determinând nu doar contracția mai rapidă a acestuia, dar și pe cea a septului interventricular. Contracția septală are loc în mare parte înaintea închiderii valvei mitrale, mixând astfel nefiresc sfârșitul diastolei cu începutul sistolei. Deși realizată cu consum energetic (practic însă pierdut pentru rezultatul final al contracției, care ar fi trebuit să fie ejectarea sângelui în aortă), această contracție septală nu poate închide mitrala, dar contribuie la întinderea peretelui lateral al ventriculului stâng, la
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
mitrala, dar contribuie la întinderea peretelui lateral al ventriculului stâng, la care impulsul contractil nu a ajuns încă, întrucât viteza de deplasare prin miocard este mai lentă decât cea prin sistemul excito-conductor (fig. 20.3). În a doua fază a sistolei, desfășurată de data aceasta la un nivel presional crescut, are loc în sfârșit contracția peretelui lateral al ventriculului stâng, care a primit abia acum comanda să o facă. Dar în acest moment septul, care se contractase inițial mai repede, începe
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
mese abundente. Prin contrast, scăderea contractilității miocardice (administrarea de beta-blocante) sau creșterea volumului ventricular sau a presiunii arteriale (efortul izometric, squatting-ul, administrarea de adrenalină) duc la reducerea obstrucției [3]. Cauza principală a obstrucției subaortice este dată de mișcarea anterioară în sistolă a valvei mitrale (SAM) și contactul acesteia cu septul inter¬ventricular sub un unghi de aproximativ 90 grade. Durata acestui contact determină gradul de obstrucție și poate fi apreciată extrem de ușor prin examen ecocardiografic. SAM este produsă prin efect Venturi
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
existau simptome invalidante. Examenul pacienților poate fi și el - de la extrem de sărac în elemente (la aceia cu forme segmentare de hipertrofie și fără obstrucție intraventriculară) până la definitoriu pentru un diagnostic pozitiv. Aria precordială poate prezenta un impuls apical presistolic - datorat sistolei atriale viguroase, urmat de șocul apexian propriu-zis - deplasat lateral în marea majoritate a cazurilor, și, uneori de cel de-al treilea impuls (în telesistolă, datorat contracției ventriculare izometrice). Pe jugulogramă se poate remarca o undă a proeminentă, ca urmare a
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
a scăderii complianței ventriculului drept, iar pe carotidogramă se observă o imagine caracteristică acestei patologii, denumită „spike and dome” ce se caracterizează printr-o undă ce crește rapid și are un prim vârf în protosistolă, care apoi scade spre mijlocul sistolei pentru a avea ulterior un al doilea vârf mai mic. Corespondentul impulsului presistolic la auscultație este dat de prezența zgomotului 4 ce precede zgomotul 1; zgomotul 2 poate fi uneori dedublat paradoxal ca urmare a obstrucției la ejecție. Patognomonic pentru
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
supraventriculare și ventriculare. La aproximativ 25% din pacienți, în special odată cu înaintarea în vârstă, poate apare fibrilația atrială, ce accentuează la rândul ei dilatarea atrială, și care este de cele mai multe ori greu tolerată de pacienți ca urmare a dispariției contribuției sistolei atriale la umplerea ventriculară. Dintre complicațiile ce pot apare ca urmare a instalării fibrilației atriale, cel mai frecvent se citează fenomenele embolice și insuficiența cardiaca [9]. La 75% din bolnavi apare tahicardia ventriculară, motiv pentru care în protocolul de urmărire
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
modificarea orientării mușchilor pilieri ai VS unul către celălalt și a amândurora către anterior. Mișcarea sistolică anterioară a valvei mitrale (SAM) se pune în evidența atât în modul M cât și în cel bidimensional și constă în deplasarea bruscă în sistolă a jumătății distale a cuspei mitrale anterioare către SIV și contactul cu acesta. Durata prelungită a acestui contact (> 30% din durata sistolei) duce la creșterea gradului de severitate al obstrucției intraventriculare. Ca urmare a SAM, apare în timp o fibroză
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
pune în evidența atât în modul M cât și în cel bidimensional și constă în deplasarea bruscă în sistolă a jumătății distale a cuspei mitrale anterioare către SIV și contactul cu acesta. Durata prelungită a acestui contact (> 30% din durata sistolei) duce la creșterea gradului de severitate al obstrucției intraventriculare. Ca urmare a SAM, apare în timp o fibroză și îngroșare a marginii libere a valvei mitrale [4]. Prin examinarea Doppler - pulsat sau continuu și aplicarea ecuației lui Bernoulli se apreciază
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
insuficiență renală cronică terminală [Amann et al., 1995; Amann et al., 1995]: îngro[area fibroelastică intimală; creșterea matricei extracelulare; conținut mare în calciu, cu calcificări mediale extensive. Elasticitatea aortei și a arterelor mari este esențială pentru absorbția energiei în cursul sistolei; doar jumătate din volumul sangvin ejectat din ventriculul stâng în timpul sistolei se îndreaptă în mod direct spre țesuturi. Cealaltă jumătate este înmagazinată și împinsă distal în cursul diastolei prin reculul arterelor mari destinse care au acumulat energie în cursul sistolei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
1995]: îngro[area fibroelastică intimală; creșterea matricei extracelulare; conținut mare în calciu, cu calcificări mediale extensive. Elasticitatea aortei și a arterelor mari este esențială pentru absorbția energiei în cursul sistolei; doar jumătate din volumul sangvin ejectat din ventriculul stâng în timpul sistolei se îndreaptă în mod direct spre țesuturi. Cealaltă jumătate este înmagazinată și împinsă distal în cursul diastolei prin reculul arterelor mari destinse care au acumulat energie în cursul sistolei. în arterele rigide, acest proces este alterat, rezultând creșterea postsarcinii și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
sistolei; doar jumătate din volumul sangvin ejectat din ventriculul stâng în timpul sistolei se îndreaptă în mod direct spre țesuturi. Cealaltă jumătate este înmagazinată și împinsă distal în cursul diastolei prin reculul arterelor mari destinse care au acumulat energie în cursul sistolei. în arterele rigide, acest proces este alterat, rezultând creșterea postsarcinii și, în cele din urmă, hipertrofie ventriculară stângă, reducerea perfuziei coronariene și reducerea perfuziei tisulare periferice. Remodelarea arterială și disfuncția endotelială Prezența disfuncției endoteliale generalizate în uremia cronică contribuie de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]