1,909 matches
-
în sarcină la monitorizarea ABPM sunt prezentate în tabelul 5.15. Tabelul 5.15. Valorile TA medii în sarcină utilizând ABPM Valorile TA medii în sarcină la monitorizarea ABPM În timpul zilei În timpul nopții Sarcina (săptămâni) TA sistolică TA diastolică TA sistolică TA diastolică 9-16 18-24 115 115 70 69 100 99 55 54 26-32 33-40 116 119 70 74 101 106 55 58 HTA în sarcină continuă să fie o cauză majoră de morbiditate și mortalitate materno-fetală. Ea se definește ca
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
69 100 99 55 54 26-32 33-40 116 119 70 74 101 106 55 58 HTA în sarcină continuă să fie o cauză majoră de morbiditate și mortalitate materno-fetală. Ea se definește ca o creștere în valoare absolută a TA sistolice peste 140 mmHg și a TA diastolice peste 90 mmHg la două determinări separate pe parcursul sarcinii. HTA în sarcină este clasificată conform tabelului 5.16. Clasificarea HTA în sarcină Preeclampsia TAs ≥140 mm Hg sau TAd ≥ 90 mm Hg apărută
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Kg/m2; -trombofilie; -moarte fetală in utero. Următoarea etapă în evaluarea gravidei cu preeclampsie este stabilirea gravității afecțiunii (forma ușoară/severă). Diagnosticul de preeclampsie forma severă impune prezența următoarelor criterii anamnestice și/sau clinice și/sau paraclinice asociate: valorile TA sistolice peste 160 mm Hg sau TA diastolice mai mari de 110 mm Hg la cel puțin 2 măsurători efectuate la interval de minim 6 ore sau HTA la care se adaugă proteinurie și minim una din următoarele: − simptome derivate din
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
duble față de valorile normale; − Trombocitopenie sub 100.000/mm3; − Proteinurie mai mare de 5 g/24 ore; − Oligurie: diureză sub 500 ml/24 ore; − Edem pulmonar acut. Tratamentul nefarmacologic trebuie luat în considerare pentru femeile însărcinate cu valori ale TA sistolice de 140-149 mmHg și TA diastolice de 90 95 mmHg. Se poate recomanda limitarea nivelului de activitate fizică în funcție de valorile TA, vârsta sarcinii și profilul de risc materno fetal. Nu este recomandată restricția de sare în alimentație și nu există
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
gestațională cu afectare subclinică de organ țintă sau simptome prezente. Medicamentele de utilizat sunt: metildopa, labetalolul, blocantele canalelor de calciu și beta-blocantele (cu prudență), iar cele care trebuie evitate sunt: IECA și sartanii, având efect teratogen. O valoare a TA sistolice mai mare de 170 mmHg sau a TA diastolice superioară valorii de 110 mmHg, reprezintă urgențe și impun spitalizarea imediată a gravidei, iar reducerea TA se poate face administrând labetalol intravenos, nifedipină oral sau metildopa oral. Administrarea intravenoasă a sulfatului
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
nedecelate de HTA Boală renală parenchimatoasă sau renovasculară Hiperaldosteronism primar Feocromocitom Sindrom Cushing Boli tiroidiene Coarctația de aortă Tumori intracraniene Sindrom de apnee de somn 169 HTA rezistentă sau refractară la tratament este definită ca incapacitatea de a scădea TA sistolică și TA diastolică până la valorile țintă corespunzătoare unui anumit nivel de risc cardiovascular, prin administrarea a trei sau mai multe medicamente antihipertensive (inclusiv un diuretic), alături de modificări ale stilului de viață. Managementul HTA refractare presupune în primul rând obținerea unei
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
celor tiazidice sau a indapamidei. 5.5.9. Urgențele hipertensive Variați și numeroși termeni au fost folosiți spre a defini creșterea severă acută a TA. Majoritatea autorilor definesc criza hipertensivă drept o creștere bruscă, severă și persistentă a valorilor TA sistolice și diastolice, în general peste 200 mmHg pentru TA sistolică și/sau peste 120 mmHg pentru TA diastolică. Termenul de urgență hipertensivă definește o creștere acută, severă a TA cu leziuni ale organelor țintă. Așadar, urgențele hipertensive implică și se
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Variați și numeroși termeni au fost folosiți spre a defini creșterea severă acută a TA. Majoritatea autorilor definesc criza hipertensivă drept o creștere bruscă, severă și persistentă a valorilor TA sistolice și diastolice, în general peste 200 mmHg pentru TA sistolică și/sau peste 120 mmHg pentru TA diastolică. Termenul de urgență hipertensivă definește o creștere acută, severă a TA cu leziuni ale organelor țintă. Așadar, urgențele hipertensive implică și se corelează mai ales cu prezența leziunilor de organ decât cu
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
după administrarea drogurilor recreaționale (amfetamine, LSD, cocaină, ecstasy) HTA perioperatorie Un termen frecvent folosit, dar controversat este „hipertensiunea malignă” definită ca un sindrom caracterizat prin creșterea TA acompaniat de encefalopatie, retinopatie și nefropatie (178). HTA postoperatorie este definită ca TA sistolică superioră valorii de 190 mm Hg și/sau TA diastolică mai mare de 100 mmHg consecință intervențiilor chirurgicale. Incidența acestei urgențe hipertensive variază și este raportată la 4-35% la scurt timp după intervenția chirugicală. Valoarea TA sistolice superioară TA de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
definită ca TA sistolică superioră valorii de 190 mm Hg și/sau TA diastolică mai mare de 100 mmHg consecință intervențiilor chirurgicale. Incidența acestei urgențe hipertensive variază și este raportată la 4-35% la scurt timp după intervenția chirugicală. Valoarea TA sistolice superioară TA de 169 mm Hg sau TA diastolică mai mare de 100 mm Hg la gravidă este considerată o urgență hipertensivă și necesită tratament farmacologic imediat. Cheia succesului tratamentului la pacienții cu creștere severă a TA este de a
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
presiunii intracraniene, tetraplegia, disautonomii familiale, porfiria acută Stresul chirurgical: perioperator și postoperator Hiperventilația psihogenă Hipoglicemia Postresuscitare Creșterea volumului intravascular Cauze exogene Administrarea de: corticoizi, estrogeni, mineralocorticoizi, simpatomimetice, eritropoietină Abuz de alcool sau nicotină Medicamente imunosupresive Intoxicații cu metale grele HTA sistolică izolată Insuficiența aortică valvulară Fistula arterio-venoasă Persistența de canal arterial Tireotoxicoza Boala Paget Rigiditatea aortică crescută Prevalența principalelor forme de HTA secundară variază în statisticile realizate până în prezent, dar cea mai frecventă formă rămâne cea din bolile renale cronice, urmată
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
leziunea este denumită ,,coarctație simplă”, iar dacă este acompaniată de alte defecte este considerată ,,coarctație complexă”. Pentru coarctația simplă, leziunea este adesea identificată în copilărie sau în adolescență prin descoperirea unei HTA severe la membrele superioare în prezența unui suflu sistolic aspru precordial. La adulți adesea este diagnosticată fortuit în timpul evaluării amănunțite a unei HTA presupusă esențială (72). Deși primele teorii asupra mecanismelor patogenice ale HTA în coarctația aortei incriminau obstrucția mecanică drept unic mecanism, la momentul actual se consideră că
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
aortă implică o atenție deosebită din partea clinicianului, cu necesitatea măsurării TA și a palpării pulsului la toate cele patru membre, precum și a palpării simultane a pulsului femural și brahial. Tipic, pacienții prezintă hipertensiune arterială la nivelul membrelor superioare și TA sistolică scăzută, cu mai mult de 20 mmHg la membrele inferioare comparativ cu cea de la brațe. Subiecții cu coarctație prezintă și puls imperceptibil sau întârziat la membrele inferioare, la palparea simultană a arterelor brahiale și femurale, în absența unei arteriopatii periferice
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
simultană a arterelor brahiale și femurale, în absența unei arteriopatii periferice obliterante. Dacă stenoza este situată sub originea trunchiului brahiocefalic, HTA apare doar la membrul superior drept și va exista asimetrie tensională între cele două brațe. Se poate asculta suflu sistolic intens precordial, iradiat interscapulovertebral. HTA în coarctația de aortă este sistolo diastolică, fiind severă atunci când debutul este în copilărie și mai puțin severă la adolescent sau adultul tânăr. II. Diagnosticul paraclinic Confirmarea diagnosticului se poate face cu ajutorul ecocardiografiei, aortografiei sau
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
în copilărie și mai puțin severă la adolescent sau adultul tânăr. II. Diagnosticul paraclinic Confirmarea diagnosticului se poate face cu ajutorul ecocardiografiei, aortografiei sau rezonanței magnetice nucleare. Ecocardiografia reprezintă o investigație noninvazivă valoroasă la pacienții cu suspiciune clinică diagnostică. O velocitate sistolică de vârf superioară valorii de 3,2m/secundă și o velocitate diastolică mai mare de 1m/secundă indică o coarctație severă (75). Ecocardiografia oferă detalii importante și asupra valvei aortice, asupra existenței bicuspidiei aortice și asupra istmului aortic. La momentul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
s-a constatat o scădere a fluxului nervos aferent mușchiului dilatator al faringelui în momentul adormirii, care ar putea favoriza colapsul căilor respiratorii superioare. Somnul fiziologic se caracterizează printr-o stare de “relaxare” cardiovasculară: frecvența cardiacă, debitul cardiac, tensiunea arterială sistolică și diastolică înregistrează o scădere din momentul instalării somnului, care se accentuează progresiv cu înaintarea spre fazele 3 și 4 ale somnului. În timpul somnului tip REM are loc o creștere a variabilității frecvenței cardiace și tensiunii arteriale cu atingerea unor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
din punct de vedere al diminuării valorilor tensiunii arteriale nocturne la pacienții cu OSA și al restaurării profilului tensional de tip “dipper”. Studiile au arătat și efecte de scădere în medie cu 10 mmHg, a valorilor diurne ale tensiunii arteriale sistolice și diastolice, după aproximativ 9 săptămâni de terapie CPAP, la pacienții cu OSA moderată sau severă (98). Aceste efecte nu sunt pe deplin explicate dar, se presupune că ar avea la bază diminuarea activității simpatice și a disfuncției endoteliale vasculare
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ 70% din volumul respectiv de sânge este expulzat din ventricul în prima treime a fazei de ejecție (perioada de ejecție rapidă, 250 ms), iar restul de 30 % în timpul dublu rămas (perioada de ejecție lentă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de ejecție lentă). Pe parcursul ejecției presiunea ventriculară se menține la valori crescute (120-140 mm Hg în ventriculul stâng și 15-20 mm Hg în cel drept). Volumul de sânge expulzat de un ventricul în cursul unei sistole poate fi numit volum sistolic sau debit sistolic (volum-bătaie sau debit bătaie). In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Pe parcursul ejecției presiunea ventriculară se menține la valori crescute (120-140 mm Hg în ventriculul stâng și 15-20 mm Hg în cel drept). Volumul de sânge expulzat de un ventricul în cursul unei sistole poate fi numit volum sistolic sau debit sistolic (volum-bătaie sau debit bătaie). In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub nivelul celei arteriale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
stâng și 15-20 mm Hg în cel drept). Volumul de sânge expulzat de un ventricul în cursul unei sistole poate fi numit volum sistolic sau debit sistolic (volum-bătaie sau debit bătaie). In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub nivelul celei arteriale, deci la închiderea valvelor semilunare, după o perioadă de ejecție pur inerțială, în care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cel drept). Volumul de sânge expulzat de un ventricul în cursul unei sistole poate fi numit volum sistolic sau debit sistolic (volum-bătaie sau debit bătaie). In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub nivelul celei arteriale, deci la închiderea valvelor semilunare, după o perioadă de ejecție pur inerțială, în care presiunea din ventricul este cvasi-egală cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cazul mușchiului scheletic, cu cele două curbe care descriu tensiunea mecanică de repaus și pe cea totală la diverse lungimi ale mușchiului. In cazul de față curba diastolică este obținută măsurând presiunea telediastolică la diverse încărcări de volum, iar curba sistolică este de fapt expresia relației maximale forță-lungime, fiind obținută prin măsurarea vârfului de presiune sistolică obținut la încărcările de volum menționate și fără ejecție (valvele sigmoide sunt permanent închise prin aplicarea unei presiuni mari pe fața arterială. Ciclul cardiac (fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cea totală la diverse lungimi ale mușchiului. In cazul de față curba diastolică este obținută măsurând presiunea telediastolică la diverse încărcări de volum, iar curba sistolică este de fapt expresia relației maximale forță-lungime, fiind obținută prin măsurarea vârfului de presiune sistolică obținut la încărcările de volum menționate și fără ejecție (valvele sigmoide sunt permanent închise prin aplicarea unei presiuni mari pe fața arterială. Ciclul cardiac (fig. 41) se descrie între două verticale (sistolă și diastolă izovolumică), legate printr-o fază de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]