1,118 matches
-
etc.). Conotația privește deci un sens secund, supraadăugat sensului prim (denotației); ea poate constitui efectul unei alegeri subiective sau al unei convenții sociale. CONTEXT Noțiunea de context este extrem de ambiguă; ea desemnează atît cotextul (contextul verbal), cît și contextul referențial, situațional (spațiul și momentul enunțării, rolurile sociale ale protagoniștilor, raporturile de forțe), acțional (al fragmentelor discursive ca acte de limbaj) și psihologic (privitor la intențiile, credințele, dorințele interlocutorilor). CONȚINUT (opus lui expresie) În teoria glosematică a lui L. Hjelmslev, conținutul se
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se opresc însă aici; de la imitarea cu sens modificat a vieții reale, operele parodice la care face referire Bahtin ajung la instituirea unui nou tip de limbaj, care-și conține propriul cod. În parodia antică, dominante sunt paradoxurile și inversiunile (situaționale, spațiale de pildă, în satira menippee, Olimpul e înlocuit cu Infernul, iar în roman spațiile predilecte sunt tavernele, hanurile etc.), în timp ce în Renaștere stilul macaronic pe-atunci în mare vogă este, la rândul său, luat în derâdere de Rabelais. O
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
vizând un model anume), cât și neliterare. Scrierea sa rezistă atât unei analize tematice, cât și discutării stilistice ori celei privitoare la poetica personajului, cointeresând cititorii de azi prin procedee precum intertextualitatea ori prezența cumulată a burlescului și a grotescului. Situațional, Apokolokyntosis debutează, la propriu, cu o așa-zisă "ridicare în slăvi" a împăratului Claudius, trecut de Senat în rândul zeilor, dar se soldează prin reversul medaliei, anume o coborâre în infern, la intervenția împăratului Augustus, și el deificat după deces
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
se înțeleagă, în limbaj senecan, tot atât de greu ca și orologiile -, a istoricilor cărora le vine imposibil să-și respecte statutul de observatori imparțiali ai prezentului ori a poeților când neînțeleși, când "venali" slujitori ai regimurilor politice. Apoi, spre zona burlescului situațional și caracterologic, întrucât coborârea din Olimp în Infern a lui Claudius echivalează, în plan simbolic, cu pedepsirea lui prin detronarea din condiția de împărat în cea de sclav al unui libert și chiar a grotescului evidențiat printr-un limbaj obscen
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
opresc însă aici; de la imitarea cu sens modificat a vieții reale, operele parodice la care face referire Bahtin ajung la instituirea unui nou tip de limbaj, care-și conține propriul cod. Dacă în parodia antică dominante sunt paradoxurile și inversiunile (situaționale, spațiale de pildă, în satira menippee, Olimpul e înlocuit cu Infernul, iar în roman spațiile predilecte sunt tavernele, hanurile etc.), în Renaștere o țintă predilectă a parodiștilor este stilul macaronic, luat în derâdere, printre alții, de Rabelais. Diferențe uriașe pot
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ca și cea arhitecturală, esențialmente "citaționistă"; un roman precum Cartea lui Daniel al lui E.L. Doctorow folosește o paletă largă de intertexte parodice. Chiar titlul trimite la cartea din Biblie cu același nume, în timp ce destinul evreilor din timpurile moderne reia, situațional, fatalitatea strămoșilor lor. Intertext se face aici și la propriu: romanul se deschide citînd, în primul epigraf, chiar fragmentul biblic din Daniel 3:4344, despre porunca împăratului ca toți supușii săi să se închine unui "chip de aur", iar nivelul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
componente a procesului educațional. Motivarea alternanței, a diversificării în concepere și realizare a educației se află, nu neapărat numai în insatisfacțiile față de educația tradițională, ci și: • în interpretările, abordările date educației pentru dezvoltarea conform particularităților individuale sau a diferențelor contextuale, situaționale, • în fundamentările psihologice (pentru diferite modalități de compensare a dezvoltării psihice sau a recuperării, corecției sau a dezvoltării speciale, pentru aplicarea diferitelor teorii asupra învățării), • în definirea consecințelor pedagogice (alternanța obiectivelor, definirea curricula, a strategiilor, a criteriilor și metodelor de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de structurare Posibilități de concepere a aplicării programei și realizării unității de învățare Date de identificare • Modulul (Teoria și metodologia curriculumului). • Unitatea de învățare (Finalitățile educației). • Nr. ore (curs/seminar 6/6). • Scopuri și obiective specifice, prin prelucrarea mentală, acțională, situațională a conținutului dat (1.Cunoștințe:.....2 . Capacități cognitive:..... 3. Competențe :..... 4. Atitudini :..... 5. Alte.....) Cunoștințe teoretice generale, cercetări actuale în temă. Fundamentare • Nevoia de finalități în educație • Funcția teleologică a educației • Relația finalități-așteptări-rezultate • Factori determinanți • Categorii de finalități și caracteristicile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
o competență de proces cognitiv), concepția despre învățare a acestuia, stilul său de cunoaștere (a învăța în profunzime sau nu, a se orienta în studiu, a aborda problema globalist sau nu, a-și afirma dependența sau independența ș.a.). Odată cu abordarea situațională a procesului formativ, cu necesitatea raportării lui la varietatea contextelor reale, cu aducerea în prim plan a competențelor ca obiective, cu reinterpretările psihologice sau sociologice ale proceselor învățării s-a afirmat și conceptul de strategie de învățare. Ca microparadigmă metodologică
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
utilizării metodologiei constructiviste, ci o îmbinare alternativă cu alte soluții, pe fondul diferitelor stategii de învățare, chiar clasice, căci tocmai realismul cunoașterii ar fi afectat sau al rezolvării variatelor probleme ale vieții. Or, conceptul de strategie tocmai la această abordare situațională se referă, la modul managerial de a o concepe, organiza, decide, gestiona, coordona, evalua, regla, exprimând o manieră, o opțiune procedurală combinativă necesară construcției în rezolvarea optimă a situației. În acest mod rezultă o personalizare a construirii cunoașterii, învățării, pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și învățării la nivel creativ. ► Metode clasice (de comunicare, de explorare, de acțiune, de raționalizare, apud I. Cerghit) cu valențe constructiviste. ► Metode, procedee care valorifică constructivist condițiile externe (sociale) și interne (metacognitive) ale cunoașterii și învățării științifice: • Metode pentru învățarea situațională, • Metode pentru învățarea prin comunicare, • Metode prin colaborare și cooperare, • Metode pentru învățarea ancorată, • Metode metacognitive. 5.2.1. Metode în construirea cunoașterii științifice Metodologia clasică, ca bază pentru cea constructivistă, nu a exclus utilizarea unor metode euristice, pentru "descoperirea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Prin simulare, joc de roluri, scenarii rezolutive cu raportare la condiții și perspective. • Prin prevedere a proiectelor acționale în condiții variate de aplicare, reconsiderare, completare, corectare, prevenire, ameliorare, dezvoltare. • Prin utilizare ca instrumente: matrice de analiză criterială, hartă conceptuală sau situațională, arbore decizional, diagrame, inventar de consecințe, rețele cognitive cu rute de rezolvare, tabele comparative pe criterii, liste de alternative, modelări, analiza SWOT. Prin acțiuni de prevenire a insuccesului, a perturbării, a erorilor în rezolvare. Condiții în înțelegerea creativă Procedee, tehnici
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
determinat, restrictiv, ca în programele de calculator. Ele trebuie mereu analizate, cu înțelegerea efectelor și adaptate apoi acțional, metodologic sau introducând noi situații, contexte. De aceea el va cuprinde explicit metode pentru facilitare, indicații de aplicare a lor în context situațional, metode de sprijin, metode de adaptare. 6.3. Procesul construirii proiectării alternative metodologice Din perspectiva logicii procesului, proiectarea reconsiderată poate trece și ea prin faze generale, distincte prin conținutul specificat apoi: ► Schițarea modului de concepere a acțiunilor mai ales de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
un educator, mai ales începător, în rezolvarea unei sarcini de proiectare, se interesează întâi de modelul de reprezentare grafică a proiectului, pentru o completare formală, după reguli prescrise. Deși are obligația de a reflecta asupra mai multor probleme teoretice și situaționale ale acesteia și a le prelucra critic. El va analiza alternative de determinare și combinare a elementelor antrenate, care să constituie mediul pedagogic, contextul aplicării lor, ca apoi să ia o decizie curriculară, procedurală, managerială și s-o concretizeze într-
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
noi acumulări în înțelegere, interpretare, ► ruta-arbore cu inserarea a opt ramuri-categorii de mecanisme mentale, ca secvențe distincte în prelucrare, dar raportate mereu la trunchi și cu lăstari-acțiuni îndreptați spre vârf, pe fiecare ramură, ► ruta-piramidă cu acordarea maximei importanțe bazei concrete, situaționale, contextuale de la care se pleacă și apoi adăugarea prelucrărilor, în trepte, până la luarea deciziei asupra variantei alese. Din utilizarea acestor instrumente în formarea experimentală a competenței de proiectare la educatorii începători (Joița, 2005-2008) a rezultat propunerea și verificarea unei variante
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
competențe în realizarea sarcinilor, capacitatea de înțelegere, de a motiva grupul, curaj în depășirea riscurilor, capacitatea decizională, autocunoaștere, raționalitate, flexibilitate. ► Modelul behaviorist, comportamentalist care evidențiază ca stiluri: concentrat pe obiective și sarcini, concentrat pe grup, autoritar, directiv sau participativ. ► Modelul situațional (al contingenței) subliniază rolul interrelațiilor, al structurării sarcinilor, al raportării la puterea exercitată. ► Modelul liderului transformațional și tranzacțional, care să introducă schimbări și să negocieze cu grupul idei, proceduri, criterii, soluții. Educatorul-manager al clasei își îndeplinește noile roluri prin leadership
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
resursă, asumarea riscurilor, structurarea multiplă, formularea de teorii, transformarea practicii prin conștientizare, integrarea în alte teorii, realizarea în și a situațiilor reale, raportarea la surse bibliografice actualizate, abordarea cercetării de pe poziții pozitiviste (cantitative) sau interpretative (calitative) sau pragmatice (utilitate reală, situațională, pragmatică, locală) sau prin combinarea lor. De asemenea, el poate recurge, în acest context la diferite tipuri de acțiune-cercetare: acțiunea-cercetare tradițională (modelul Lewin) sau acțiunea-cercetare contextuală (de învățare) sau radicală (de schimbare fundamentală) sau educațională propriu-zisă (fundamentată pe teoria lui
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
narative, despre relația între literatură și artă în povești, despre studiul problemelor iconografice și despre dezvoltarea istorică a narațiunii. Robert stabilește o tipologie a schemelor narative utilizate de către artiști, referindu-se la kompletive Verfahren sau narațiunea completă, Situationsbilder sau narațiunea situațională și Bildercyklen sau Chroniken-Stil sau narațiunea ciclică . Această categorizare inițiată de Robert este dezvoltată și de Franz Wickhoff , care substituie conceptul de Chroniken-Stil, cu acela de continuirende Darstellungsweise sau narațiunea continuă. Aceleași intenții de categorizare apar și în studiul ilustrației
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
șanse sporite pentru studiul narațiunii în imagine. Sunt sintetizate modurile în care sunt valorificate, în analiza imaginii, parte din conceptele naratologiei. Este notat felul în care Mark Stansbury O’Donnell, Irene J. Winter și Suzanne Lewis valorifică narațiunea complementară, completă, situațională și ciclică și reprezentarea epică și continuă din contribuțiile lui Carl Robert și Franz Wickhoff. Este observat paralelismul abordărilor din Victorian Narrative Paintings de Raymond Lister și Victorian Narrative Painting de Julia Thomas. Este prezentat modul în care Zainab Bahrani
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
narative, despre relația între literatură și artă în povești, despre studiul problemelor iconografice și despre dezvoltarea istorică a narațiunii. Robert stabilește o tipologie a schemelor narative utilizate de către artiști, referindu-se la kompletive Verfahren sau narațiunea completă, Situationsbilder sau narațiunea situațională și Bildercyklen sau Chroniken-Stil sau narațiunea ciclică . Această categorizare inițiată de Robert este dezvoltată și de Franz Wickhoff , care substituie conceptul de Chroniken-Stil, cu acela de continuirende Darstellungsweise sau narațiunea continuă. Aceleași intenții de categorizare apar și în studiul ilustrației
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
șanse sporite pentru studiul narațiunii în imagine. Sunt sintetizate modurile în care sunt valorificate, în analiza imaginii, parte din conceptele naratologiei. Este notat felul în care Mark Stansbury O’Donnell, Irene J. Winter și Suzanne Lewis valorifică narațiunea complementară, completă, situațională și ciclică și reprezentarea epică și continuă din contribuțiile lui Carl Robert și Franz Wickhoff. Este observat paralelismul abordărilor din Victorian Narrative Paintings de Raymond Lister și Victorian Narrative Painting de Julia Thomas. Este prezentat modul în care Zainab Bahrani
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
colectiv. (ex. ofilirea florilor, sticla mare a dulapului clasei din care se văd toate materialele elevilor); aplicații practice: Decorațiuni „Flori” - care să înfrumusețeze ghivecele, -„Anotimpurile” - lucrare pe echipe pentru ornarea sticlei dulapului din clasă. dimensiunile creativității (II) - sarcină și context situațional Interes și curiozitate Obiective: să înțeleagă aspectele diverse ale creativității; să identifice factori ai creativității (domeniul și limbajul folosit în formularea sarcinii de lucru); să perceapă factori ai contextului situațional ca stimulatori sau inhibitivi pentru creativitate; Activități de învățare: joc
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
sticlei dulapului din clasă. dimensiunile creativității (II) - sarcină și context situațional Interes și curiozitate Obiective: să înțeleagă aspectele diverse ale creativității; să identifice factori ai creativității (domeniul și limbajul folosit în formularea sarcinii de lucru); să perceapă factori ai contextului situațional ca stimulatori sau inhibitivi pentru creativitate; Activități de învățare: joc recreativ „Ce ai de făcut?”: exprimarea obiectivelor propuse pentru activitate și /sau a sarcinii de lucru în limbaj de specialitate - solicitați elevilor să exprime cu cuvintele lor ceea ce au înțeles
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
utilizări pentru lucrările efectuate (în spirit moral, estetic și economic); B. CONȚINUTURI 1. Creativitate delimitări conceptuale A fi creativ - ( 4 ședințe) dimensiunile creativității (I): - personalitate (orientare personală), proces, produs Invenții și inventatori ( I II) dimensiunile creativității (II) - sarcină și context situațional Interes și curiozitate potențialul creativ Cât de creativ sunt? 2. Metode și tehnici creative Cum să fiu creativ? (2 ședințe) metode specifice: brainstormingul Regulile creativității dezvoltarea factorilor cognitivi exerciții de imaginație și creativitate Exersăm și ne distrăm! 3. Creativitatea individuală
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
caz prezentat anterior; organizarea secțiunii „Invenții și inventatori” în biblioteca clasei; începerea întocmirii unui mini dicționar al creativității; exerciții de stabilire a legăturilor; exercițiu - rezolvare de probleme -clasa mea Decorațiuni: „Flori”ORIGAMI „Anotimpurile ”, machetă; dimensiunile creativității (II) - sarcină și context situațional Interes și curiozitate să înțeleagă aspectele diverse ale creativității; să identifice factori ai creativității (domeniul și limbajul folosit în formularea sarcinii de lucru); să perceapă factori ai contextului situațional ca stimulatori sau inhibitivi pentru creativitate; joc recreativ - „Ce ai de
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]