409 matches
-
o alta plînge, ziua succede nopții, lumina, întunericului și caruselul lumii se învîrte și rostul acestei halucinante rotiri ne scapă încă... Nu cred că în astfel de opere poate fi vorba de tratarea unei depresii personale sau de asumarea conce- sivă a condiției histrionice a artistului cît, mai mult, de deza- măgirea de a nu putea afla sensurile tainice ale existenței. Totale interogații, inevitabil parțiale răspunsuri. Prin întrebări te cauți, prin răspunsuri te poți pierde...Strigătul disperării va fi el auzit
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
spectacolelor de teatru, instrumente de suflat, răspândite prin mai multe tipuri și variante de fluiere etc. În cultura Indiei antice, muzica era la loc de mare cinste în credința vechilor indieni, ea fiind dăruita oamenilor de către principalii zei: Brahma, Indra, Siva, Sarasvati. În Veda (carte de ritual la vechii indieni în care se găsesc melodii pentru diverse ocazii) se fac precizări asupra practicii muzicale și prezenței acesteia în toate domeniile de activitate spirituală. Instrumentele sunt și la indieni foarte variate, iar
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
orădean Ioan Corneli, impusă de Locotenența Regească a Ungariei. În anul 1819 Ioan Corneli abandonează lexiconul, care în acel moment părea că se află într-o situație fără ieșire. În același an 1819, Petru Maior scoate de sub tipar "Orthographia Romana sive Latino-Valachica, una cum clavi, qua penetralia originationis vocum reserantur". În 29 noiembrie 1820 se raportează că Maior a acceptat să facă munca de încheiere științifică a "lexiconului colossian", pe lângă celelalte îndatoriri de cenzor și corector. Scriitorul a operat corecturi, în
Lexiconul de la Buda () [Corola-website/Science/303490_a_304819]
-
cazul lor, forma scurtă este numită și nedefinită, iar cea lungă este numită și definită. Acesteia îi corespunde în română adjectivul substantivat, articulat cu articol hotărât sau cu articol demonstrativ. Exemplu în context: "Kupio sam jedan šešir smeđ i jedan siv. Smeđi sam ubrzo izgubio, sivi nosim i danas" „Am cumpărat o pălărie maro și una gri. Pe cea maro am pierdut-o curând, pe cea gri o port și astăzi”. Adjectivele cu o singură formă sunt folosite și ca nedefinite
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
numită și nedefinită, iar cea lungă este numită și definită. Acesteia îi corespunde în română adjectivul substantivat, articulat cu articol hotărât sau cu articol demonstrativ. Exemplu în context: "Kupio sam jedan šešir smeđ i jedan siv. Smeđi sam ubrzo izgubio, sivi nosim i danas" „Am cumpărat o pălărie maro și una gri. Pe cea maro am pierdut-o curând, pe cea gri o port și astăzi”. Adjectivele cu o singură formă sunt folosite și ca nedefinite, și ca definite. Adjectivele de
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
(Sanscrită: शिव, Hindi: शिव), cunoscut și sub numele Siva; se scrie Śiva în transliterația oficială IAST) este o formă a lui Ishvara sau Dumnezeu în religia hindusă, mai ales în screrile vedice târzii. De asemenea, este zeul suprem în shivaism, una din ramurile principale ale hinduismului practicat în India
Shiva () [Corola-website/Science/303951_a_305280]
-
explicit în acest caz. Că și multe alte bija mantra tradiționale. În plus textul face referire directă la Jnanarnava Tantra în sutra 54-55. Sutra 59 vine în confirmarea celor expuse anterior "tata ai.m paraayai aparaayai paraaparaayai hsau.h sadaa"siva - mahaapreta padmaasanaaya nama.h |" : dintre cele 3 aspecte sau puteri ale lui ParamaShiva numite textual pară, apară, pară/apară Hsau.h este bija mantra pentru pară/apară. Combinațiile H+S aparțin comun școlii Shri Vidya și provin din Shaiva, ca
Parabija () [Corola-website/Science/312574_a_313903]
-
în 1685, care provoacă o ruptură în sânul comunității științifice. Faimosul matematician și filozof Leibniz, în lipsa unei reconcilieri între catolici și protestanți, drept protest, polemizează publicând în 1696, unele extracte scandaloase din "Diario" lui Burcardo, cu titlul "Specimen historiae arcane, sive anecdotae de vita Alexandri VI Papae". Cartea are mare succes, se retipărește, iar în comentariul său filozoful subliniază "cum nu s-a mai văzut o curte mai pătată de crime ca cea a lui Alexandru al VI-lea". În 1729
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
Rusă, Ruska, Ryvola, Salvagnin, Sandtraminer, Sauvagnin, Savagnin, Savagnin Jaune, Savagnin Roșa Aromatique, Savagnin Roșe, Savagnin Roșe Aromatique, Savagnin Roșe Musque, Schleitheimer, St. Klauser, Termeno Aromatico, Tramín červený, Tramín kořenný, Traminac Crveni, Traminac Diseci, Traminac mirisavi (Croația), Traminac Mirisavi Crveni, Traminac Sivi, Traminec, Traminer, Traminer Aromatico, Traminer Epice, Traminer Musque, Traminer Parfume, Traminer Roșa, Traminer Roșe Aromatique, Traminer Rot, Traminer Rozovyi, Tramini Piros, Tramintz, Trammener, Tromminer, Weißblank, Weißer Traminer.
Traminer roz () [Corola-website/Science/309671_a_311000]
-
Este ales de trei ori ca primar al orașului Chemnitz (1547-1553). Ca membru al universității efectuează cercetări în domeniul medicinii, farmaciei, alchimiei, filologiei, pedagogicii, politicii, istoriei, meteorologiei, științelor pământului, ca geologie și minerit. Astfel va publica prima sa lucrare "Bermannus, sive de re metallica" (1530) care tratează căutarea minereurilor utile, măsurători, tehnica mineritului și obținerea metalelor Tratatul său următor "De menusuris et ponderibus" (1533) descrie unitățile de măsură folosite în antichitate de greci și romani.Descrierea proceselor din interiorul scoarței pământului
Georgius Agricola () [Corola-website/Science/305023_a_306352]
-
de aproximativ 173 km. Denumirea lor provine de la numele unui proprietar de oi - Stoica Postăvarul din Schei (vechi cartier românesc al Brașovului), de la începutul secolului al XVIII-lea. În arhive a fost descoperit un document în care apare stâna „Posztovarul sive Christianul”, ceea ce înseamnă că noul proprietar era la acea dată comunitatea din comuna Cristian, din apropierea Brasovului (P. Binder, 1973). Este explicată în acest fel și denumirea Cristianul Mare sub care mai este cunoscut vârful Postăvarului (l.804 m). După alte
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
de Stat, în vreme ce numeroși tineri instruiți încep a-și impune limbile "lor" vernaculare ca limbi literare - astfel sunt tipărite primele gramatici și primele dicționare ale unor limbi cu o istorie culturală mai mult sau mai puțin firavă ("Elementa linguae daco-romanae sive valachicae" în 1780, prima gramatică rusă în 1802, cehă în 1809, ucraineană în 1819, norvegiană în 1848, afrikaans în 1870, renașterea arabei clasice are loc pe la 1875, etc.; aproape concomitent sunt tipărite și primele dicționare: primul dicționar al limbii române
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
decembrie 1883), respectiv romanul Baltagul (1930) de Mihail Sadoveanu. Literatura străină. În anul 1962, Giovanni Battista Pighi, profesor la Universitatea din Bologna (Italia) publică volumul “Le tre ecloghe ultime - X, XI, XII”. În cea de-a treia secțiune (“Ecloga XII sive ovis perdita”) sunt descrise posibilele consecințe ale unui război atomic, de factură apocaliptică. Printre puținii supraviețiutori ai cataclismului se află și doi păstori. Aceștia, spre a-și fortifica speranța și credința că “omenirea își poate relua firul vieții din capătul
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
identificare a stelelor mai strălucitoare folosind alfabetul grecesc. Uranometria conținea 48 de hărți ale constelațiilor lui Ptolemeu, o hartă cu constelațiile sudice și două hărți ale ambelor emisfere folosind proiecția polară stereografică. Johannes Hevelius a publicat atlasul stelar "Firmamentum Sobiescianum sive Uranographia", în 1690. Acest atlas conținea 56 de hărți mari, pe două pagini fiecare și a îmbunătățit acuratețea reprezentării pozițiilor stelelor sudice.Autorul a introdus 11 noi constelații: Scutul, Lacerta, Câinii de vânatoare etc.)
Harta cerului () [Corola-website/Science/320428_a_321757]
-
este a douăzeci și treia literă din alfabetul limbii române. În limba română notează o consoană fricativă postalveolară surdă cu simbolul fonetic . Alături de litera Ț ea a fost introdusă în grafia limbii române de către Petru Maior, în lucrarea "Orthographia romana sive latino-valachica una cum clavi", în 1819. Această literă nu exista în alfabetul latin, sunetul ei trebuind, acolo unde era cazul, să fie marcat prin litera greacă Σ (σ sau ς), ceea ce a dus la concluzia că litera sigma ar fi
Ș () [Corola-website/Science/296857_a_298186]
-
Micu, nepotul episcopului Inocențiu Micu-Klein. Ca director al învățământului greco-catolic din Transilvania a adus o contribuție fundamentală în acțiunea de răspândire a culturii în mediul rural. A elaborat alături de Samuil Micu prima gramatică tipărită a limbii române: "Elementa linguae daco-romanae sive valachicae" (Viena, 1780). A fost poliglot, însușindu-și pe lângă limba română, latina, maghiara, germana, greaca veche, italiana și franceza. Informația și cultura i-au permis ocuparea funcției de bibliotecar al Colegiului de Propaganda Fide din Roma, având permisiunea de a
Gheorghe Șincai () [Corola-website/Science/298233_a_299562]
-
suficienter", respectiv "satis bene". Teza sa de doctor în medicină, cu tema "„Despre obiceiurile populare de înmormântare la români"" (Viena, 1817), este o valoroasă lucrare de etnografie. Lucrarea a fost publicată în limba latină, cu titlul "De funeribus plebejis daco-romanorum sive hodiernorum valachorum et quibusdam circa ea abusibus perpetuo respectu habito ad veterum romanorum funera", sub numele său latinizat "Papp Basilius". În 1817 se stabilește la Brașov, moment în care începe o nouă etapă în viața sa. După trei ani primește
Vasile Popp () [Corola-website/Science/316757_a_318086]
-
Potrivit lui Gennadius, el a cărat cu el moaștele proto-martirului "Ștefan din Palestina" la Ciutadella de Menorca, unde au fost raportate ca fiind utile în încercarea de a converti membri ai comunității evreiești la creștinism. Prima operă a lui Orosius, "Consultatio sive commonitorium ad Augustinum de errore Priscillianistarum et Origenistarum", explică obiectul său de studiu din titlu, ea a fost scrisă la scurt timp după sosirea sa în Africa, și este de obicei imprimată în lucrările lui Augustin, împreună cu răspunsul acestuia din
Orosius () [Corola-website/Science/320028_a_321357]
-
Belgia și Renania efectuată în 1575. În 1589 a publicat Maris Pacifici, prima hartă dedicată exclusiv Pacificului. Printre ultimele sale lucrări se numără o ediție a lucrării "C. I. Caesaris omnia quae extant", Leiden, Raphelingen, 1593, și "Aurei saeculi imago, sive Germanorum veterum vită, mores, ritus et religio." (Philippe Galle, Antwerp, 1596). El l-a ajutat și pe Welser să editeze Tabulă Peutingeriana în 1598.
Abraham Ortelius () [Corola-website/Science/321961_a_323290]
-
1633 împreună cu Thomas Johnson, o rescrie sub denumirea "The Herball or Generall Historie of Plantes". În această carte John Gerard apreciază în mod eronat țara de origine a cartofului, precizând că a primit cartoful din Virginia sub denumirea "Batata virginiana sive verginionorum et Poppus". Acest cartof era adus în Anglia de Francis Drake în 1586. Timp de 300 de ani, pe baza acestei erori, s-a considerat că planta este originară din Virginia și nu din Peru. Cartoful ar fi ajuns
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
2] Una dintre lucrările sale cele mai populare conține o colecție impresionantă de poeme centrate în jurul crucii, numit "De laudibus sanctae Cruciș" (în ultimul poem însăși Rabanus îngenunchind în fața acesteia). [3] Printre altele se poate menționa "De Universo Libri XXII, sive etymologiarum opus.", un fel de dicționar sau enciclopedie, bazată foarte mult de la "Etimologiile" lui Isidor din Sevilia, conceput că un ajutor spre interpretarea tipologica, istorică și mistica a Scripturii, "De sacris ordinibus", "De Disciplină ecclesiastica" și "Martyrologium". Toate acestea sunt
Rabanus Maurus () [Corola-website/Science/324857_a_326186]
-
ecuațiile fundamentale ale staticii și dinamicii fluidelor perfecte, a demonstrat ecuația de continuitate a fluidelor și a formulat teorema impulsului, pe care a aplicat-o roților hidraulice. Daniel Bernoulli (1700-1782) a publicat, în anul 1738, primul tratat de hidraulică ("Hydrodinamica, sive de viribus et motibus fluidorum commentarii") și a stabilit ecuația energiei pentru un fluid în aflat în curgere staționară, cunoscută în prezent sub numele de "Ecuația lui Bernoulli". D'Alembert (1717-1783) a stabilit principiul echilibrului dinamic al unui fluid și
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
formula de Monsenior și au anumite privilegii, precum și niște veșminte ecleziastice distincte de ale celorlalți preoți. Pronotarii apostolici sunt membri ai administrației pontificale. Veșmintele folosite de prelații de onoare ai Sanctității Sale sunt prevăzute în Instrucțiunea Secretariatului de Stat "„Ut sive sollicite”" cu privire la veșmintele, titlurile și însemnele cardinalilor, episcopilor și prelaților minori, promulgată la 31 martie 1969 sub semnătura cardinalului Amleto Giovanni Cicognani din cadrul Secretariatului de Stat al Vaticanului. Pronotarilor apostolici numerari li se adresează cu formula "Molto Reverendo Monsignore", iar
Pronotar apostolic () [Corola-website/Science/328126_a_329455]
-
Papei care l-a acordat. Lor li se adresează cu formula de Monsenior și au anumite privilegii, precum și niște veșminte ecleziastice distincte de ale celorlalți preoți. Veșmintele folosite de capelanii Sanctității Sale sunt prevăzute în Instrucțiunea Secretariatului de Stat "„Ut sive sollicite”" cu privire la veșmintele, titlurile și însemnele cardinalilor, episcopilor și prelaților minori, promulgată la 31 martie 1969 sub semnătura cardinalului Amleto Giovanni Cicognani din cadrul Secretariatului de Stat al Vaticanului . Capelanii Sanctității Sale poartă atât veșminte pentru slujbă, cât și sutană neagră
Capelan al Sanctității Sale () [Corola-website/Science/328125_a_329454]
-
Romuald Guarna (n. între 1110 și 1120 - d. 1 aprilie 1181/1182) a fost arhiepiscop de Salerno (ca Romuald al II-lea) începând din 1153 până la moarte. El a fost reținut în principal pentru a sa "Chronicon sive Annales", o importantă sursă istorică a vremurilor sale. Romuald s-a născut în Salerno, în cadrul vechii nobilimi longobarde din sudul Italiei. El a studiat în tinerețte în "Schola Medica Salernitana", unde a cercetat nu numai medicina (unde a predat opera
Romuald de Salerno () [Corola-website/Science/328137_a_329466]