906 matches
-
mereu, cu inocența mea, Dezleg prin roșu, de deochi, mereu o stea, Pe fruntea ta. În Martie îți strâng din jur, Dorința și ardoarea mea. Și-a zilelor din șnur. Și vine iarăși, ziua, ce calcă egal noaptea În Echinocțiul slobod. Când mai citesc iar cartea - Zilelor poeme ... E-un Mărțișor din soare, Iubirea ta - vioară! Ne e atât de bine! E ziua-sărbătoare! Elisabeta IOSIF Referință Bibliografică: none / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 408, Anul II, 12 februarie
NONE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346769_a_348098]
-
alb, mereu, cu inocența mea. Dezleg prin roșu, de deochi și-o stea, Pe fruntea ta. În Martie îți strâng din jur, Dorința și ardoarea. Și-a zilelor din Șnur. Și vine iarăși clipa, ce leagă egal noaptea În echinocțiul slobod. Îți mai citesc iar cartea- Zilelor poeme...E-un Mărțișor din soare, Iubirea ta - vioară! E ziua sărbătoare! Domnul Constantin Stroe a citit un poem despre „Întâiul vestitor”. „E martie, întâiul vestitor Cu muguri de slove-n poezie Lăcrimând în
DRAGOBETELE LA ROMÂNI ŞI MĂRŢIŞORUL- FOTOREPOERTAJ DE LA LIGA SCRIITORILOR DIN BUCUREŞTI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346847_a_348176]
-
-va, Și-n clipa-aceea care, de printre cei ce pier Cu pieptul înainte putea-va sta-mpotrivă. ...Și totuși, milostivul, ar vrea să-amâne parcă Durerea-nlănțuită rămasă peste vreme, Dar inimile slute ce-n deznădejdi se-ncarcă Cu braț tiran și slobod fac totul să o cheme. V Și astfel, vine grabnic al cincilea străjer, Purtând în cupa albă pesemne destrămarea Și ca-ntr-un fum deschise pământul în adânc De unde spre lumină se înălță pierzarea. În tropot de armate, toți - duhuri
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
mult. Am tot amânat plecarea, fiindcă am așteptat să tragă ceva. Din fericire, a tras. Am venit acasă cu câteva kilograme bune de pește și mi s-a promis solemn că este pentru ultima oară când voi mai fi lăsată slobodă, de capul meu, în vreo astfel de aventură. Am ridicat ochii către ceas. Indica amenințător orele douăzeci și trei. mai 2013 Referință Bibliografică: La pescuit / Cristea Aurora : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 890, Anul III, 08 iunie 2013. Drepturi
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
diferența Ci jungla din sufletele noastre sălbătici te De civilizație de nevoi de rate și de ignoranță avansată Merg pe stradă cu mâna pe inimă Ca pe-un trăgaci de ar mă Ai grijă prietene Nu-ți lăsa iubirea prea slobodă Să n-o confund cu viața ca o pradă Și din dragoste să apăs pe trăgaci Costel Zăgan , EREZII DE-O CLIPĂ ALTĂ EREZIE BURICUL NOPȚII E sfânt Doamne Femeia-i erezia mea cea de toate nopțile De la asta n-
EREZII DE-O CLIPĂ (2) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348409_a_349738]
-
Întruchipare a puterii populare, ne simțim cu toții puternici și stăpâni pe soarta noastră. Tu neclintit așezământ al nostru, ai făcut să fie un trup și un suflet Partid, Cârmuire și Popor. În pragul celui de-al II-lea deceniu de slobodă țară, încrezători și hotărâți, spre Tine privim, pe Tine Te slăvim și Te mărim, chezășie a viitorului nostru, puternică, veșnică Republică Populară Română!” Constantin Daicoviciu a fost un răsfățat al funcțiilor oferite de regimul comunist: director din 1949 al Institutului
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
un singur trup, fie Iudei, fie Greci, fie robi, fie slobozi; și toți am fost adăpați dintr-un singur Duh...” În Galateni 3:28, apostolul Pavel continuă: „Nu mai este nici Iudeu nici Grec; nu mai este nici rob nici slobod; nici parte bărbătească nici parte femeiască, fiindcă toți sunteți una în Cristos Isus.” De aici putem desprinde ușor cauzele care duc la disfuncțiile Trupului care întruchipează Biserica. « „Ochiul nu poate zice mâinii: „n-am trebuință de tine”; nici capul nu
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345011_a_346340]
-
care își notează pe agenda zilnică împlinirea faptelor bune și iubirea, a devenit pentru mine esențială. Scriu din dragoste de oameni și ca să intru în conversație cu ei. În scrierile mele mi-am deschis sufletul și lumea poate să umble sloboda prin el. Am în minte prietenii cărora mă adresez, dar și pe cititorii care au puncte de vedere diferite de ale mele, căci, într-un anume fel, si ei mă stârnesc pe mine. Când scriu îi am în vedere chiar
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
la viața cucernică a fraților, ci să fie crescuți și aceștia cu evlavie ca și copiii obișnuiți ai frățietății, să fie stabilite separat: locuințele, dieta pentru băieți și pentru fete, astfel încât pe de-o parte să nu aibă nici gură slobodă, nici curaj peste măsură înaintea celor mai mari, pe de alta să fie salvat respectul față de ceilalți, din cauza întâlnirilor rare cu ei; locuința separată și dieta vor contribui, așa încât de la pedepsele ce se impun celor desăvârșiți pentru ignorarea atribuțiilor lor
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
plodul după tine. Vrei un iubit, ca să nu zic amant, îl găsești și-n tren și nu-i mai duci și grija cu mâncare, spălat, călcat și să-i stai la dispoziție ori de câte ori dorește Măria Sa Domnul... peroră femeia necunoscută și slobodă la gură. Scuzați-mă, vă rog! că fără să ne cunoaștem mă dădui în petic! cum zicea Buna mea, Dumnezeu s-o odihnească. Am învățat de la ea mai multe decât de la maică-mea. În viața ei a fost profesoară de
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” (PARTEA A DOUA) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372058_a_373387]
-
pe o potecă de munte, folosită de ciobani. Cizmele din piele de bou lăsau în urmă adânciturile tocurilor ce se umpleau imediat cu apa mustind în iarba de pe potecă. Se simțea liber, el cu cerul și oile lui.” Mă simt slobod, eu și Dumnezeu, dar acest cost este că am acceptat responsabilitatea destinului. “ Prin minte îi treceau tot felul de gânduri, unele mai năstrușnice decât altele.” Dacă nu-mi găsesc soață, cum îmi doresc?! Sunt bucurii, în viață care pot să
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
spui de Ion al lui Ionescu, ciobanul. -A fost măritată? -Da! E femeia înecatului de la baraj. Își căuta și ea jumătatea.Ăi din sat ziceau că e rea de muscă ... Dar nu e adevărat. Ști cum e ... gura satului-i slobodă. -Am s-o caut ... Amu zic și eu ca omul. Voi încerca. Încercarea moarte n-are! Zise Ioan făcându-și o țigare dintr-o bucată de ziar mototolită în jeb și tutun scos dintr-o tabachere veche, ținută în ițari
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
înrudită cu Omul Pădurii, Moșul Codrului ori Muma Pădurii și vesteau altora că le va pricinui greutăți, mari supărări. Vorbele ajunseseră și la urechile fetei, dar n-o mâhniră prea tare, căci vădeau înțelepciunea vorbelor foaie verde lobodă/ gura lumii, slobodă. Își scuturase pletele negre-albăstrii și nestrânse în cozi, râzând mulțumită că nașterea ei în sfânta noapte de Crăciun îi era prielnică s-ajute oamenii din așezarea lor dintre păduri. Și-și spunea că și datorită ei cătunul lor învingea greul
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
cuvintelor de-nceput le-am turnat în forme de sticlă să se vadă între ele, să se înțeleagă. Din verbe luminate de patimi înrudite ispita s-a curățat de tentacule femeia suspină fără noduri în gât, călare pe situația iubirii slobode de răni unde primăvara va înflori în parfum de păsări. Inima mea dezvelită de poezia întrebărilor o ia în stăpânire în fructul dorit respirând cu sufletul din unghiuri ascunse nașterea în care se va zidi timpul pe sine. Pe când lecuit
ÎN OGLINDA ÎN CARE MĂ VEDEA MAMA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375716_a_377045]
-
ce-a din alte vremuri, alături de icoanele celor după care, inima mea lăcrimează de dor. Astfel trezesc la viață amintirile și reînvii umbrele trecutului, retrăind momente adormite prin cotloanele colbuite ale uitării. În aceste incursiuni prin ferestrele vremurilor apuse gândurile slobode călătoresc bezmetice pe cărările amintirilor și pribegesc nestingherite prin faldurile timpului alături de icoanele vii ale unor ființe dragi, rătăcite pe la cotiturile vieții. Câțiva dintre prietenii mei de pe vremea când trăiam în Târgoviște au trecut de mult în lumea umbrelor. Draga
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]
-
cimitir sunt doar zece minute de mers pe jos. De curând, s-a făcut o capelă unde poate fi depus cel defunct. O mare ușurare pentru săteni care nu mai sunt nevoiți să suporte bârfa tuturor, mai ales a muierilor slobode la gură. Nimic nu scăpa privirilor lor hulpave - atunci când veneau la priveghi. Ce durere aveau ei sau ele? Mai mult îi ”rodea” curiozitatea, acea curiozitate răutăcioasă specifică omului ”mărunt”, lipsit de fărâma aceea de inteligență... să vină repede și să
A ÎNFLORIT LILIACUL ( ACELA PLANTAT DE MAMA...) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379257_a_380586]
-
iată Că n-am mai cugetat ... ”La ce să cugeți, măi flăcău, Nu ți-am cerut nimica, Vorbeam, ca bietul nătărău Doar eu și ... cu opinca! Am zis atunci o proastă vorba Cu mintea mea năuca Să-mi ierți grăirea sloboda Ce te-a-ntrerupt din munca!” ” Ba nu, bunelule, gândesc Privind a ta opinca Că a avut un mare rost Din vremuri vechi și încă ... Că talpă asta a apăsat Timp de război și pace Pe treptele către palat La stane lângă
PROFIL BIOGRAFIC-ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369260_a_370589]
-
un brad de Crăciun te-a ademenit cu beteala multicoloră a promisiunilor. Universul meu, prea strâmt pentru deșertăciunile tale. Tu, călător cladestin, ... Citește mai mult De nu plecai,aș fi stat de veghe tristeților tale nărăvașeca o herghelie de cailăsați slobozi pe un câmp de maciîn plină floare.Doar că la mine, hălăduiau prinsuflet.Bolnavă de o sinceritate nevindecabilă,aș fi îndurat rătăcirile inimii taleprin mărăcinii micilor trădări,supravețuind.Confuz chemărilor meleai decis să pleci spre o casă a iluziilorde tot
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
precum în poezia lui Baudelaire). Eminescu descrie cadavrul în raclele mausole ielor (Strigoii, Gemenii, Avatarii faraonului Tla) până când sufletul se desprinde de trup, apoi mută privirea reflectorizantă pe un alt cadru: natura cu "circulația elementelor" unde "elementele și moleculele sunt slobode din nou să se desfacă și să se împreune"21. Poetul nu "lucrează" pe cadavrul uman (rege, faraon, prințesă, călugăr), ci pe acela al naturii "operând" cu laserul metaforei: "A putrezi în albia unei ape, a adormi până la umplerea odăii
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
umbla își aduce aminte mai tîrziu Ștefana Velisar Teodoreanu cu picioarele goale, în sandale cu curele, gol pînă la brîu, în plin soare, cu barba mare și chica bogată în vînt... Îl văd, în amintire, prin fîneață, ca un cal slobod". Îi și place, în zăvoaiele Buciumului, să aibă în preajmă un cal, să-l bată pe grumaz, să-i facă schițe. Cîinele-i și el prezent. E o fotografie de familie, reprodusă în excepționala monografie, din 1988, a regretatului Mihai Ispir
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scos din muncă de Gancearuc, ca necorespunzător și pus la dispoziția cadrelor, cu toată opunerea comitetului de partid. Același lucru a făcut și Filipescu cu Cristescu D-tru, secretar al organizației de bază în cadrul direcției. Aceeași situație au avut tovarășii: Negrea, Sloboda, Pietraru, Stoica Gheorghe și alții, care ocupau munci de răspundere pe linia de partid și profesională. Au fost scoși sau compromiși în muncă și în fața organizației de partid. În fiecare ședință de partid și profesională se discuta poziția nejustă și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
întreg cuprinsul țării. Excepție făceau, firește, târgurile, proprietate particulară. Această stare de lucruri a durat până în martie 1856, când, datorită numeroaselor cereri pentru înființarea de mori mecanice, Consiliul administrativ a constatat că „condiția privilegiului în acest caz se cunoaște vătămătoare slobodei lucrări a industriei și nu se poate primi”. Bazat pe aceste considerente, Consiliul administrativ, cu aprobarea domnitorului, a desființat în martie 1856 dreptul de monopol asupra producerii de făină prin mori mecanice, inaugurând libera concurență în una din cele mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ani. Sfatul administrativ și caimacamul au acordat petiționarului privilegiul cerut, cu condiția ca fabricarea arpacașului „prin oricare alt mod” în afară de cel mecanic, să fie liberă, iar „asăminea fabrici (ca a lui Niciman) să nu să poată înființa decât în târguri slobode și nu pe proprietăți particulare, a căror drit este nejignit”. Dintr-o cerere a lui Niciman către Consiliul administrativ al Moldovei, din 15 octombrie 1859, reiese că la acea dată el avea pusă în funcțiune „o mașinărie” de lemn, „pusă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țin fabrici mici” plăteau câte 80 lei pe an; c. „cei ce țin dugheni și lucrează meșteșugul” câte 50 lei pe an. Meșterii nu plăteau capitația. „Lucrarea fieștecăruia meșteșug cerșind îndeplinirea tocmelilor și siguranța lucrului, nici un meșter nu va fi slobod a întrebuința lucrarea meșteșugului până când nu se va înscrie în catastihul meșterilor și va câștiga patentă de la Ocârmuire”. (art. 25). „Înscrierea lor va fi prin știința și recomandația starostelui, ca unul ce adeverind tocmelile pentru lucru rămâne și în răspundere
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-se că breslele se pot conduce în treburile lor interne după hrisoavele lor, se adăuga că acele hrisoave nu pot „să aibă întindere de oprire a celor ce-ar voi a intra în breaslă cu știința de meșteșug care este slobodă de Reglement, apoi oricâți au fost înscriși la facerea catagrafiei la breasla blănarilor din Botoșani - despre a cărei litigiu este vorba - vor fi cunoscuți de asemenea, fie arman, fie jidov și vor fi datori a purta sarcinile breslei...”, iar cei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]