583 matches
-
până aproape de locul numit Jidogin i, de aici, printr-un hotar convențional, hotarul merge până la pădurea Iapa. în partea de apus, comuna Filipeni se mărginește cu comuna Ungureni, Parincea și Pâncești, de care se desparte prin dealurile Ungurenilor (Leca), dealurile Sloboziei și Frunteștilor (zarea de apus) până la satul Bărboasa. în partea de sud se mărginește cu Oncești și Godinești de care se desparte printr-un hotar convențional care pornește din satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost păstrate. Vechile denumiri, desemnând părți și locuri din vechea moșie răzeșească au început să fie folosite din nou. Vom exemplifica cu vechea toponimie a Filipenilor, preluată de satul mai nou, Slobozia (Slobozia - Filipeni, pentru a o deosebi de alte Slobozii). Vechile toponime, oiconime și hidronime se păstrează: Dunaviciorul a devenit Pârâul Roșu, Runcu, Zarea Ungurenilor, Valea Boțului, Dealul Pârliții, Zarea Bârnii și Poienilor sun completate de altele, mai noi: pe dreapta Pârâului Roșu, de la nord spre sud: Pe Șes (izlaz
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
domni unor beneficiari. Nevoia de brațe de muncă, rezistența satelor răzășești la transformarea lor în sate de clăcași, dispariția unor sate (Filipeni) i-au determinat pe unii proprietari de întinse moșii să întemeieze sate cu oameni aduși din alte părți - slobozii sau săliști. Aceste forme de așezări umane se întâlnesc și în comuna Filipeni și, în devenirea lor ca locuri de manifestare a activității productive și social-culturale, au refăcut etapele și practicile de înstăpânire caracteristice satelor românești în general.Satele Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pădure pentru construcții și pentru foc, teren agricol și fâneață, scutiri de dări pe un timp considerat suficient pentru ca noii veniți să se gospodărească și, pe lângă acestea toate, și protecție în fața slujbașilor de tot felul ai domniei. în satele numite „Slobozii”, numai mănăstirești la început, în secolul al XVlea, urmate de un determinativ ca să nu se confunde, se așezau țărani fără pământ, care fuseseră „trași” la vecinicie (dependența personală față de proprietar), foști răzeși care și-au pierdut proprietatea, clăcașii secolului al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se așezau țărani fără pământ, care fuseseră „trași” la vecinicie (dependența personală față de proprietar), foști răzeși care și-au pierdut proprietatea, clăcașii secolului al XVIII-lea, declarați prin Așezământul lui Constantin Mavrocordat, liberi ca persoană, dar fără „de moșie”. O Slobozie, zisă a Domniței (Slobozia Domniței), din fostul ținut al Tecuciului, a fost colonizată cu bejenari bucovineni, la fel ca satul Lunca. Toți cei care se așezau pe moșie boierească sau mănăstirească, uneori chiar răzășească, ca să se hrănească de pe acea moșie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pământ, care fuseseră „trași” la vecinicie (dependența personală față de proprietar), foști răzeși care și-au pierdut proprietatea, clăcașii secolului al XVIII-lea, declarați prin Așezământul lui Constantin Mavrocordat, liberi ca persoană, dar fără „de moșie”. O Slobozie, zisă a Domniței (Slobozia Domniței), din fostul ținut al Tecuciului, a fost colonizată cu bejenari bucovineni, la fel ca satul Lunca. Toți cei care se așezau pe moșie boierească sau mănăstirească, uneori chiar răzășească, ca să se hrănească de pe acea moșie, erau datori proprietarilor cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bucovina și apoi o trecere a unei părți din această populație peste „Cordon”, peste granița dintre Bucovina și Moldova, care și-a găsit loc de așezare pe moșiile boierești din centrul Moldovei, în județul Bacău, punând bazele satului Lunca și Slobozia Domniței. Cauzele migrării românilor la sud și la est de Carpați, atât în șara Românească Muntenia, cât și în țara Românească Moldova au făcut obiectul a numeroase însemnări, scrieri, impresii de călătorie, analize social-economice, opere istorice, atât ale unor istorici străini
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești făcute de boieri și mănăstiri, cu acordul domniei; s-au format acolo unde satele răzeșești se opuneau clăcășirii (Slobozia Domniței, Slobozia Filipeni, Slobozia Răcătău, Slobozia ZÎ.. Tumul - movilă de pământ făcută deasupra unui mormânt, specifică populației de step
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești făcute de boieri și mănăstiri, cu acordul domniei; s-au format acolo unde satele răzeșești se opuneau clăcășirii (Slobozia Domniței, Slobozia Filipeni, Slobozia Răcătău, Slobozia ZÎ.. Tumul - movilă de pământ făcută deasupra unui mormânt, specifică populației de step Devșlmaș - (de-a valma, la un loc, împreună), stăpânire devălma Liuzi - în general, oameni, din limba slavă - țărani dependenți A umbla
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
proprietate 120 ha și 50 ari de pământ și li s-a împărțit 315,50 ha, formându-se loturi de 2 ha. Dintre cei îndreptățiți și împroprietăriți, 71 capi de familie nu aveau pământ deloc, cei mai mulți în Lunca - 30, în Slobozia 12, Pârlituri 6, Valea Boțului 3, dar și în satele răzășești Brad și Balaia - 13 și în Fruntești 7. Atât comisia locală de împroprietărire, cât și Comitetul de Ocol nu au respectat întru totul legea: au fost excluși de pe liste
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cele mai mari venituri erau obținute din desfacerea băuturilor, la hanuri și crâșme. Locul ca și venitul obținut din arendarea desfacerii băuturilor se numea bezmen. Boierii Rosetti din Filipeni obțineau venituri și din crâșma din Lunca, din velnița din hotarul Sloboziei cu Ruseștii. Boierul Rosetti a avut cârciumă și han în Lunca. În 219 centrul satului, pe partea dreaptă a drumului ce ducea la Runc. Rosetti, prin anul 1879, și-a ridicat han, pune vânzător la han pe Gheorghe Hură, care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la noi, și se spune scrob. La marile sărbători de peste ani se pregăteau mâncăruri mai deosebite, care nu se găseau prea desă pe lista de bucate. Cu ceva timp în urmă se dădea o atenție deosebită Hramului, care la Lunca - Slobozia și Valea Boțului se ținea pe 8 noiembrie, de ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, patronii bisericii. Hramul era o petrecere de familie, se adunau toți cei plecați în țară, se adunau rudele, apoi era un prilej de a „socializa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Balthazar Hacquet, care a călătorit în șările Române și în Bucovina, învățând limba română. Acest port de la sfârșitul secolului al XVIIIlea a fost adusă de „dornenii” luncași pe Valea Dunavățului și în alte sate din Centrul Moldovei (Valea Lupului și Slobozia Domniței). Balthazar Hacquet descrie și prezintă atât îmbrăcămintea bărbătească, cât și pe cea femeiască, deosebit, pe clase sociale, la țărani ca și la nobili (boieri). Folosind descrierea și desenele călătorului nostru, observator atent al locurilor și oamenilor, să vedem cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
2005 și au arătat că tatăl ei este și tatăl copilului ce ar fi urmat să se nască. l Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș l-a trimis în judecată pentru viol și perversiuni sexuale pe C.V. , de 29 de ani, din Slobozia Mândră, județul Teleorman. În 16 februarie, inculpatul a venit la Belinț să-și viziteze tatăl. Cei doi nu se mai văzuseră de mult timp. Cu acest prilej, tatăl i-a povestit că, în urmă cu trei ani de zile, a
Agenda2005-13-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/283538_a_284867]
-
să tacă. Un public fals, căruia "nu-i trebuie orchestră simfonică, ci lăutari; nici pictură născută din vizualitate artistică, ci cromolitografie sentimentală", își spoiește naturelul cu verdictele autorității. Care pot să-l ducă, precum pe țiganii lui Budai-Deleanu, ori la slobozie, ori la moarte. Slobod e omul cu bun-simț, ale cărui lipsuri artistice nu sînt de condamnat și pentru care, dacă soarta o vrea, se întrevede șansa corectării. Însă ispita de-a-și da cu părerea îi omoară ingenuitatea și-l face
Mezelicuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8041_a_9366]
-
1918 nr. 1, Reșita etaje 3 corpuri: A - Corpul B: subsol, parter și două și B plus corp etaje legătura - Corpul de legătura: subsol, parter și etaj - suprafața construită 1.335 mp - terenul aferent 3.715 mp 12. CĂLĂRAȘI - Str. Sloboziei - Corpul A: subsol, parter și etaj nr. 9-11, - Corpul B: subsol și parter Călărași - Corpul C: parter și etaj 3 corpuri: A, B - suprafața construită 2.749 mp și C - terenul aferent 36.036 mp 13. CLUJ - B-dul 21 Decembrie-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/111326_a_112655]
-
să-i scrie lui Nicolae Iorga. A prins el cîteva fire, că poate satul o fi fost numit așa de rușii lui Kiseleff, ori că țiganii care au plecat de aici în alte sate or fi zis că vin din slobozie, dar nimic sigur. După ce și-a făcut treaba, nea Fănică a vîndut brutăria și cu ce bani a mai adunat din poze a cîștigat licitația cîrciumii din gara Medgidia. Învățătorul a fost trimis din greșeală în linia întîi, pe frontul
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
export 61. "Agromixt" - Producerea, industrializarea 65,1 Budești - - Călărași Buciumeni Buciumeni - și comercializarea produselor ------ Ș.A. agrozootehnice 48,9 - Prestări servicii 16,2 - Import, export 62. "Agromixt" - Producerea, industrializarea 85,7 Călărași Prel. km 4 Călărași Călărași Călărași - și comercializarea produselor ------ Sloboziei Ș.A. agrozootehnice 68,7 - Prestări servicii 17,0 - Import, export 63. "Agro" - Producerea, industrializarea 271,5 Chirnogi - - Călărași Chirnogi Chirnogi și comercializarea produselor ------- - Ș.A. agrozootehnice 253,7 - Prestări servicii 17,8 �� - Import, export 64. "Ceres" - Producerea, industrializarea 216,3 Ciocănești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107779_a_109108]
-
Galați, Brașov - Iași, București Nord - Pitești, Titu - Târgoviște, București - Urziceni, Tecuci - Făurei, Galați - Buzău, Galați - Mărășești, Constanța - Galați, Constanța - Buzău. Liniile închise sunt Făurei - Buzău fir 1 și fir 2, Giurgiu Nord - Videle, Ploiești Sud - Urziceni, Roșiori Est - Turnu Măgurele, Slobozia Veche - Urziceni, Titan - Oltenița. Pe alte 11 linii de cale ferată circulația este îngreunată din cauza gerului și a zăpezii. Acestea sunt Adjud - Buzău, București Nord - Golești, Buzău - Iași (prin Tecuci), Ciulnița - Perișoru, Craiova -Piatra Olt, Făurei - Tecuci, Giurgiu Nord - Grădiștea
CFR a anulat 142 de trenuri. Vezi lista aici () [Corola-journal/Journalistic/23636_a_24961]
-
9. Lipovu 4. Dranic 10. Măceșu de Jos 5. Gîngiova 11. Măceșu de Sus 6. Gighera 12. Valea Stancului JUDEȚUL GALAȚI 1. JUDECĂTORIA GALAȚI cu sediul în municipiul Galați MUNICIPIU 1. Galați COMUNE 1. Braniștea 6. Schela 2. Frumușița 7. Slobozia Conachi 3. Pechea 8. Smîrdan 4. Rediu 9. Șendreni 5. Scînteiești 10. Tulucești 11. Vînători 2. JUDECĂTORIA LIEȘTI cu sediul în comuna Liești COMUNE 1. Barcea 6. Ivești 2. Costache Negri 7. Liești 3. Fundeni 8. Nămoloasa 4. Grivița 9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
JUDEȚUL IALOMIȚA 1. JUDECĂTORIA FETEȘTI cu sediul în orașul Fetești ORAȘE 1. Fetești 2. Țăndărei COMUNE 1. Bordușani 6. Săveni 2. Făcăeni 7. Stelnica 3. Giurgeni 8. Sudiți 4. Mihail Kogălniceanu 9. Valea Ciorii 5. Movila 10. Vlădeni 2. JUDECĂTORIA SLOBOZIA cu sediul în municipiul Slobozia MUNICIPIU 1. Slobozia COMUNE 1. Albești 10. Gheorghe Doja 2. Amara 11. Gheorghe Lazăr 3. Andrășești 12. Grivița 4. Bucu 13. Miloșești 5. Căzănești 14. Munteni-Buzău 6. Ciochina 15. Perieți 7. Ciulnița 16. Reviga 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Jos 23. Nănești 2. Bălești 24. Năruja 3. Bîrsești 25. Nereju 4. Bolotești 26. Nistorești 5. Bordești 27. Paltin 6. Broșteni 28. Poiana Cristei 7. Cîmpineanca 29. Reghiu 8. Cîrligele 30. Sihlea 9. Chiojdeni 31. Slobozia Bradului 10. Ciorăști 32. Slobozia Ciorăști 11. Cotești 33. Suraia 12. Dumbrăveni 34. Tătăranu 13. Dumitrești 35. Tîmboești 14. Garoafa 36. Tulnici 15. Golești 37. Urechești 16. Gugești 38. Valea Sării 17. Gura Caliței 39. Vînători 18. Jariștea 40. Vîrteșcoiu 19. Jitia 41. Vidra 20
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
3, județul Brăila 4.011.350 12. PECO Buzău Municipiul Buzău, str. Hipodrom nr. 1, �� județul Buzău 4.154.925 13. PECO Caraș-Severin Municipiul Reșița, str. Timișoara nr. 19, județul Caraș-Severin 8.786.550 14. PECO Călărași Municipiul Călărași, Prelungirea Sloboziei nr. 1, județul Călărași 2.091.825 15. PECO Cluj Municipiul Cluj-Napoca, Calea Dorobanților nr. 3, județul Cluj 13.443.975 16. PECO Constantă Municipiul Constantă, str. Mihai Eminescu nr. 9, județul Constantă 6.692.950 17. PECO Covasna Municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131593_a_132922]
-
Anca Murgoci Tragedie în județul Vrancea! O fetiță de un an a fost accidentată grav de un tânăr din Valea Râmnicului. Un cumplit accident de circulație s-a produs marți, 24 iunie, pe drumul comunal din Slobozia Bradului, județul Vrancea, unde o fetiță de un an a fost zdrobită de camioneta condusă de buzoianul S.Ionuț Marius din Valea Râmnicului, scrie Ziua de Buzău. Evenimentul s-a produs în jurul orei 10:00. La scurt timp, polițiștii au
Fetiță de un an, zdrobită într-un accident rutier by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78492_a_79817]
-
e identic ca sens cu șingaliu, adaptare a țigănescului �ingálo (la Gh. Sarău cu explicația "polițist"). În dicționare și în presă apare uneori și forma șingalo (G. Volceanov, 2006), simțită ca un element străin, neintegrat în limbă: "Etnicii romi din Slobozia Bradului au aflat miercuri ce drepturi au chiar de la polițiști, sau de la șingalo, cum se numesc aceștia în limba romaní" (stirilocale.ro, 12.12.2008). Alte dicționare ne permit să întrezărim ceva din evoluția semantică a lui șingalo, în interiorul limbii
Caraliu, șingaliu... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6998_a_8323]