563 matches
-
și cu mai multe vârfuri numite creneluri, caninii au forma unor colțișori lungi și ascuțiți (folosesc la sfărâmarea chitinei insectelor), premolarii sunt mai scurți decât caninii, dar cu aspect asemănător. Molarii prezintă mai multe vârfuri legate printr-o creastă de smalț de forma literei W- tip d dilambodont. Dentiția chiropterelor este difiodontă - dentiția de lapte și definitivă. Formula dentară: Este folosită deoarece numărul de dinți variază de la o familie la alta și de la un gen la altul. Se scrie sub formă
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
gr. aer, aeros, άήρ, άέρος): med. ro. aerofagie (cf. fr. aérophagie, s.f./ en. aerophagia); afazio, - afazie "tulburare de vorbire, disfazie, "lipsa vorbirii, tulburare de limbaj" (cf. gr. άφασία, -ας "muțenie"): med. ro. afazie (cf. fr. aphasie; en. aphasia, alogia); adamanto-,,smalț dentar" (cf. gr.άδάμας-αντος s.m. "oțel"): med. adamantinom s.n. (cf. fr. adamantinome, s.m.); afro- "spumă" ,,clăbuc" (cf. gr. άφρός,-ου s.m.); agora- "piață, loc deschis" (cf. gr. άγορά,-ας s.f.): med. agorafobie (cf. fr. agoraphobie; en. agoraphobia); alanto- "cârnaț, maț
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
galea gale(o)- "nevăstuică, pisică" (cf. gr.γαλή, -ής s.f. "nevăstuică, pisică"); gamet(o)-, -gameto- "gamet" (cf. gr. gamete, γαμετή, -ής s.f. "soție"/ gr. gametes γαμέτης, -ου s.m. "soț"): med. ro. gamet (cf. fr. gamète s.m.; en. gamete); gan(o)- smalț (cf. gr. γανόων, -γανόωσα "care strălucește"); gastro-, -gastro,-gastru "stomac" (cf. gr. γαστήρ, γαστρός s.f. "stomac, burtă; foame"): med. ro. gastrină (cf. fr. gastrine; en. gastrin) gefiro- "pod" (cf. gr. gephyra, γέφυρα, -ας s.f. "pod, punte"); gemeli-/gemelo- "geamăn, geminat
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
genetice. Barmanul Ratz, care îl servește pe Case în scena de început a romanului, are o proteză în locul unui braț, care "zvîcnește monoton în timp ce el umple paharele cu Kirin". Dinții săi sînt "o combinație de oțel din Europa de Est și de smalț cariat de culoare brună" . Ochelarii lui Molly "sînt implantați chirurgical, acoperindu-i perfect orbitele. Lentilele argintii păreau să-i crească direct din pielea palidă și netedă de deasupra pomeților" . Armele sale par o prelungire naturală a corpului fizic și în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de oameni se întoarce cu zgomot mare, ducînd în rînd de cîte doi balia, ciubărul, tineta și un "rezervor" cu apă, părintele Mina, fără a-și scoate mantaua, dă buzna la singura căniță din cameră e o căniță roșie, cu smalțul sărit, năclăită și respingătoare și o umple cu apă viermănoasă proaspăt adusă în "rezervorul" purtat de el și de un alt deținut. Vin la patul meu și cei doi preoți greco-catolici și nașul. Naș mi l-am ales cu vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dădeau pe de lături. Golirea lor se făcea de două ori pe zi, la haznaua din curtea închisorii. Exista și un al treilea vas, putina cu apă, care se împrospăta odată cu golirea hîrdaielor. De toarta putinii atîrna o cană cu smalțul spart, ruginită, o singură cană pentru toată lumea. Cu ea beam apă, cu ea ne spălam pe mîini. Instalațiile acestea sanitare își aveau locul în colțul din dreapta ușii și erau folosite zi și noapte în văzul tuturor. Cîte un prizonier bolnav
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a construit Pompei în războiul cu Mitridate regele Pontului, ca să-l urmărească în retragerea-i spre Armenia. În dimineața aceasta de Duminică am fost la un muzeu istoric, unde am văzut tezaurul de monumente religioase. Icoane cu înveliș de metal, smalțuri, podoabe diverse etc. începând din al cincilea secol și până în veacul revoluției. Interesante și prețioase de sigur, dar mai interesant și mai prețios e bătrânul conservator al lor, care ne-a primit cu plăcere, ca un schivnic singuratic într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
inv. 7. 5.Una. cruce de la vlădica Teofil, 7150, nr. inv. 8. 6.Una cruce de la Pârvu Crețulescu, 1728, nr. inv. 8. 7.Una cruce din 7072 cu 12 rubine, nr. inv. 8. 8.Una cruce lucrată în filigran și smalț cu rubine și un topaz, nr. inv. 8. 9.Una cădelniță argint aurit, 7163, nr. inv. 17. 10.Una cristelniță argint aurit în parte, nr. inv. 20. 11.Una anaforniță mare argint aurit, 7193, nr. inv. 20. 12.Una anaformiță
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
colțul str. Academiei și Clemenței, erau apoi transportate la Pirotehnie, turtite cu un tăvălug puternic și ex pediate. Mii de cazane, tingiri, samovare, galerii de sobe, lămpi etc. au fost astfel distruse. Îți propuneau - cu bani, bineînțeles - vase corespunzătoare de smalț subțire și prost. pădurea Pe de altă parte, veni ordinul de tăierea pădurii, frumoasa și draga noastră pădure, singura mângâiere ce aveam la Pasărea! La 1 aprilie tot trebuia dat jos. Vindeau stânjenul cu 180 lei, 50 lei(În ediția
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pentru botanis tul meu insensibil la asemenea lucruri, ulcelele condeiate ale țăranului din Vâlcea pe care l am găsit stând pe vine În târgul Râmnicului cu marfa lui dinainte; artă pură și candidă a vea curilor care nu cunoscuseră Încă smalțul, exemplare de cea mai rafinată primitivitate aceste ulcele colo rate cu pămânțele ușor gradate, minune de armonie a culorilor, a inciziilor orna mentale, a formelor și proporțiilor, Înrudite și totuși felurite de la o ulcea la alta și amintind, cu pântecul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de terci semicrud alcătuit din făină de porumb cu tot cu tărâțe. O anumită undă gustativă o imprima acestuia doar sarea care ne făcea să înghițim mai lesne hrana astfel pregătită. După atâtea zdrumicături și ronțăituri care ar fi pus în pericol smalțul dentar al oricărui rozător, corpurile noastre, sastisite și cuprinse de lehamitea față de vânzoleala și de taifunurile culinare manifestate cu violență la nivelul cavității orale, intrau într-o scurtă și explicabilă grevă japoneză. Nu mai voiau nimic, nu mai cereau nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fiecare zi boabe de porumb coapte pe plită ori fierte în ceaun, încât ni s-au acrit și mațele și inima și sufletul, rumegând ca oile la boabele astea insipide și pietroase de ne-au crăpat și ne-a sărit smalțul dinților de atâta zuruială și zdruncinătură. Făina de porumb ni s-a terminat; de asemenea fasolea, uleiul și untura. Tot. Într-un săculeț rătăcit am mai găsit vreo două căldări de boabe din care ne ținem amărâtele de zile. S-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
în noul block, mi-am luat și eu o cămăruță la etajul al II-lea; o fereastră largă, mare cât tot peretele, dă spre stradă; văd acoperișurile ca niște spinări de bibilici și marea sidefie și albastră cu sclipire de smalț. Prima persoană pe care am văzut-o a fost Irène. O Irène dezamăgită, nemulțumită, plină de amintirea Mangaliei de altădată, plângându se de o anumită promiscuitate care domnește în societatea ei, chiar și de Mircea, de talentul de a se
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
că „Colette avea în programul săptămânii întâlnirea cu tine“. Va veni în cursul săptămânii să afle vești ample de la tine, cu lectură din scrisori, cere ea. A venit Dimitrie cu trei crisanteme ruginii superbe, cu frunze verzi grase ca de smalț; am reînnoit florile din fața fotografiei tale, iar pe cele galbene, în vasul Rosenthal cu reflexe roz-aurii, le-am așezat pe biuroul tău; odaia ta e înflorită ca și când te-ar aștepta. Am vorbit despre tine. Toată lumea de la Budești s’a interesat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lor surâzătoare. Și printre bobițele de sticlă linse de mare, ca niște bomboane - cu lămâie, cu cireșe, cu mentă -, printre pietricelele adunate de valuri și printre micile scoici canelate, lucioase pe dinăuntru, apăreau uneori cioburi de ceramică, Încă frumoase, cu smalțul și culorile intacte. Ne erau aduse ție sau mie spre examinare și dacă aveau șevrouri indigo, benzi de ornamente cu frunze sau orice mozaic vesel și erau declarate prețioase, erau azvârlite zornăind În găletușă, iar dacă nu, un clipocit și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de pai de orez, sub guvernământul static al unei împărătese-crizantemă veșnic tinere. Aci omul de merit își are satisfacțiile sale și Tsing-Ly-Tsy șade în casă de porțelan cu prispă de aur, purtând la piept un colan cu un balaur de smalț. Proza lui Macedonski este exclusiv poetică, interesantă ori de câte ori produce naturi moarte, tablouri de atelier în maniera Th. Aman, cu multă expoziție de mobilier și colorit viu. Casa cu no. 10 este un muzeu tăcut în care lucrurile vorbesc singure, evocând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vigoarei aspre, a stăpânirii pământului, congenere oratoriei lirice a lui Whitman și a lui Esenin. Emil Giurgiuca are sentimentul viguros al lanului: Înfig într-un snop galben secerea. Plesnit de soare-n umere cu bice Mă culc în ierbi de smalț sub cocostârci de spice, Seninul fulguie pe pleoapa mea. Grigore Popa, "cel dintâi poet din satul lui", cântă muntele, sora lui pădurea, pe mama, pe tata, fundamentalele aspecte ale naturii, cu o deosebită religie în fața marilor forțe vegetale: Cântau ierburile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
câteva zile. După uscare sunt înmuiate într-o zeamă albă sau roșie, preparată din apă și humă, numită popular „albeală”, iar în limbajul etnografilor „angobă”. Peste aceasta se aștern ornamentele, vasele sunt stivuite, date la cuptor, iar când se folosește smalțul se fac două arderi. Cuptoarele folosite la Brădești au fost de tip îngropat, cu podină, sau de tip semiîngropat, cu pereți laterali pentru vânt. La ora actuală, epoca de adevărată glorie a Brădeștilor a trecut, în sensul marii producții, tradiția
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Editura Minerva, în redacția „Biblioteca pentru toți”, pe care o conduce din 1975 până la pensionare. A debutat în 1953, cu articole la ziarul „Steagul roșu” și cu poezii la revista „Tânărul scriitor”, iar editorial în 1961, cu romanul Căprioara de smalț. Pentru bogata sa activitate de traducător în 1979 i se acordă Premiul Asociației Scriitorilor din București. Roman remarcabil prin tematică și mediu social, Căprioara de smalț relatează istoria transformărilor sociale și individuale dintr-un sat oltean în perioada interbelică și
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
cu poezii la revista „Tânărul scriitor”, iar editorial în 1961, cu romanul Căprioara de smalț. Pentru bogata sa activitate de traducător în 1979 i se acordă Premiul Asociației Scriitorilor din București. Roman remarcabil prin tematică și mediu social, Căprioara de smalț relatează istoria transformărilor sociale și individuale dintr-un sat oltean în perioada interbelică și în primii ani după 1944. Personajul-narator e imaginat ca prototip al ascensiunii într-un meșteșug milenar, olăritul, care prin el se ridică până la artă. Tânărul începe
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
ridică până la artă. Tânărul începe o muncă în care descoperă mari satisfacții și, în ciuda greutăților familiale, prin tenacitate ajunge la împlinirea visului de a construi un cuptor modern, cu ajutorul căruia să realizeze artefacte din ceramică, între care și „căprioara de smalț”. Narațiunea are savoare, pitoresc regional și autenticitate. Sunt schițate câteva portrete izbutite și descrise plastic obiceiuri populare precum claca, pețitul, pomana ș.a. Talentul autorului își dă măsura în pasajele lirice, în care se evocă locurile natale și efortul artizanului, de la
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
lingvistice, se rețin, pe lângă tălmăcirile poemelor provensalului Frédéric Mistral (Mirèio, Calendau, Poemul Ronului) și a unor romane de Émile Zola, îndeosebi versiunile integrale, în versuri, ale operei celor doi mari reprezentanți ai comediei latine, Plaut și Terențiu. SCRIERI: Căprioara de smalț, București, 1961. Traduceri: M. I. Fetisov, Djambul Djabaev (1846-1945), București, 1955 (în colaborare cu Rima Kardaș); Majtényi Erik, Versuri alese, București, 1955 (în colaborare cu H. Grămescu); I. S. Nikitin, Versuri, București, 1957; M. Stelmah, Prețul sângelui, București, 1959 (în
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
latină, București, 1978; Frédéric Mistral, Mirèio, pref. Valeriu Rusu, București, 1979, Calendau, pref. Mircea Pădureleanu, București, 1983, Poemul Ronului. Regina Jano, pref. Mircea Pădureleanu, București, 1988; Chiril Covalgi, După-amiază, pref. Ioan Grigorescu,, București, 1985. Repere bibliografice: D. Florea-Rariște, „Căprioara de smalț”, ST, 1962, 3; Ov. S. Crohmălniceanu, „Căprioara de smalț”, VR, 1962, 4; George Gană, „Căprioara de smalț”, CNT, 1962, 25; Popa, Dicț. lit. (1977), 557-558; Popa, Ist. lit., II, 1036. M. Ds.
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
București, 1979, Calendau, pref. Mircea Pădureleanu, București, 1983, Poemul Ronului. Regina Jano, pref. Mircea Pădureleanu, București, 1988; Chiril Covalgi, După-amiază, pref. Ioan Grigorescu,, București, 1985. Repere bibliografice: D. Florea-Rariște, „Căprioara de smalț”, ST, 1962, 3; Ov. S. Crohmălniceanu, „Căprioara de smalț”, VR, 1962, 4; George Gană, „Căprioara de smalț”, CNT, 1962, 25; Popa, Dicț. lit. (1977), 557-558; Popa, Ist. lit., II, 1036. M. Ds.
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
Poemul Ronului. Regina Jano, pref. Mircea Pădureleanu, București, 1988; Chiril Covalgi, După-amiază, pref. Ioan Grigorescu,, București, 1985. Repere bibliografice: D. Florea-Rariște, „Căprioara de smalț”, ST, 1962, 3; Ov. S. Crohmălniceanu, „Căprioara de smalț”, VR, 1962, 4; George Gană, „Căprioara de smalț”, CNT, 1962, 25; Popa, Dicț. lit. (1977), 557-558; Popa, Ist. lit., II, 1036. M. Ds.
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]