501 matches
-
un vițel ca să se uite la ea.” Sugestia este evidentă. Trebuie făcută o precizare În ceea ce privește ironia personajului În cauză; ea este expresia naturală a unui umor popular, raportat la nivelul existenței individului din lumea satului, ca În povestirile, anecdotele și snoavele avându-i ca protagoniști pe Păcală și Tândală. Este un umor aparent naiv, simplu, neîncărcat de mari sugestii ca În alte cazuri, când protagoniștii vin dintr-un mediu elevat. Exemplul cel mai concludent este cel legat de discuția din poiana
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
avea un cerc, un fel de șezătoare literară lucrativă. În casa unui gospodar se adunau, seara, femei și bărbați dornici să mai învețe câte ceva, se schimbau impresii, noutăți, se citeau cărți, se discuta pe marginea celor citite, se râdea de snoavele spuse, se cânta. Mâinile însă nu răbdau să stea liniștite în poală. Fetele și femeile coseau, țeseau la gherghef, împleteau sau torceau. Erau seri frumoase, pline de încărcătură energetică superioară; erau seri care înălțau toată asistența, erau seri de suflet
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Țita și Maria Dina; Ghenuța și Gheorghe Crețu, Lala și Gheorghe Pălimaru și alții, și alții... Relațiile interumane era excelente. Țin minte serile când se adunau câte două, trei sau mai multe vecine la noi și se spuneau povești ori snoave, se cânta, de sărbători se colinda. Îmi amintesc că după ce s-a terminat cu domiciliul forțat în Bărăgan, au venit la noi Gheorghe și Floarea Ropceanu și mama Floarei, lelea Maria. Tata n-a stat mult pe gânduri: le-a
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
și s-a transmis din generație în generație prin viu grai. Bucuria, fericirea, succesul, durerile, suferințele, necazurile se oglindesc cu pregnanță în folclorul hudeștean reprezentat prin cântecul de nuntă, colindul, cântecul de joc, balade, bocetul, cântecul de leagăn, chiuiturile, cimiliturile, snoavele, proverbele, legendele, basmele etc. care au diverse variante și se înscriu în șirul înaltelor valori ale culturii naționale românești. Nu ne vom opri asupra orației de nuntă despre care am scris în subcapitolul „Nunta.... Bocetele la înmormântări sunt creații care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la rândul lor în scene/tablouri, ultimele alcătuite din replici ale personajelor și didascalii 87; * text dramatizat produs al activității de dramatizare a unui text epic (cel mai frecvent, mai ales în cazul spectacolelor destinate copiilor, basm, poveste, povestire, schiță, snoavă, parabolă, fabulă etc.), destinat reprezentării scenice în fața unui anumit tip de public-țintă și caracterizat printr-o "triplă enunțare" (Ciobotaru, 2006a, p. 79) realizată de către autorul textului dramatizat, de autorul dramatizării și de către actori. I.3.2. Strategii teatrale Strategia teatrală
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ăștia să-mi cânte mie la nuntă. Ete, fleoșc. Cică dă bine. În ochii la cine? Ete, și mă doare pă mine la bască că-i place de ea lu nașu. Nașu e un snov. Snov. Adică se ține de snoave, bă. Se dă mare că ie cult. Și ce cântă asta? Zdrang, sau cum o cheamă. Ce, mă? Giaz? Bă, tu te-ai prostit la cap. Vrei să mor de inimă rea-n ziua nunții. Măcar manele știe? Hai, mă
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
ale limbii, pe care Coșeriu le-a delimitat ca atare în Textlinguistik (1977). Există, prin urmare, texteme de dimensiunea unui paragraf sau a unui capitol, care pot fi integrate în alte texte mai ample. Așa se întâmplă, de exemplu, cu snoavele, bancurile, legendele și parabolele biblice, care constituie adeseori pretextul unor mises en abyme în anumite opere literare. Există, apoi, texte întregi care funcționează ca texteme, prin aplicarea cunoscutului procedeu al intertextualității. De exemplu, Odiseea lui Homer reprezintă, pentru romanul Ulysses
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a evenimentelor, un conflict, un deznodământ și un epilog, care este morala. - prezența unor elemente de decor,care ajută la localizarea, la individualizarea tipologiei sau a epocii; - motivele fabulistice au existat înglobate în fondul mitic și folcloric; îndeosebi în basm, snoavă, proverb; întrupările mitice devin simboluri etice, reprezentând binele sau răul;prelucrarea rodnică a surselor folclorice;fabula țintește simbolizarea adevărului nelăsat să vorbească; se distinge prin echilibrul compoziției; - gândirea fabulei este plastică, expresivă și convingătoare; limba este neforțată, mânuită cu siguranță
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
au continuat-o cu proorocirile și minciunile lor pentru că era meserie bănoasă și căutată, ajungînd pînă în zilele noastre cu marele prooroc Elie Wiesel, care este chinuit sub lumina reflectoarelor de taina marilor minciuni ivrite inclusiv a industriei holocaustului. Și snoava lui Filon cu interpretarea textelor mozaice numai prin alegorie, este tot o mare minciună pusă la cale de acest întunecat în acțiunea lui de iudaizare a religiei geților. În cartea Contra Christianos, Porphyrios, ironizează metoda alegoriei folosită de acesta în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de tămîie? Numai iudeo-creștinii și-au impus făcătura drăcească printr-o baie de sînge și un pîrjol general în impe- riul roman, distrugînd sau falsificînd toate textele care aminteau de fabuloasa spiritualitate a geților! Septuaginta este pretinsa cărticica plină de snoave, trăsnăi, sminteli revelate și alte minciuni gogonate, mîrșave și neobrăzate care ne-au fost băgate pe gît prin ascuțișul săbiilor pentru a perpetua o stare de tiranie și îndobitocire absolută asupra popoarelor din imperiul roman. Despre această scriere nu există
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pentru iudei, ceea ce numim noi scrierile din Noul Legămînt sînt toate făcăturile unor iudei farisei care lucrau de zor la visul lor de a stăpîni lumea prin mozaism și schisma numi- tă fariseism iar mărturisirea de sus este de netăgăduit, snoavă ce nu are nimic, nici în cot nici în călcîi, cu religia crucii numită creștinism. Informațiile transmise de Saul arată că întîlnirea a avut loc la 14 ani după ce l-a chemat Barnaba să propovăduiască împreună la iudeii care locuiau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
epic asupra elevului este incontestabilă. Personajul răspunde unei nevoi a omului ca ființă socială - nevoia de modele umane. Potențialul educativ al literaturii epice este imens, rămâne ca școala să dorească să-l valorifice. Structura didactică a basmelor, legendelor, baladelor și snoavelor nu insistă pe atribute fizice, ele nefiind decât deschizătoare de portret moral, aici eticul determină esteticul: „de ce creștea, copilul se făcea mai isteț și mai îndrăzneț”. Pentru că în basm personajul bun este prezentat simplu și direct, copilul nici nu se
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
imaginilor poetice se exprimă modul în care gândește poporul despre bine și rău, despre dreptate și nedreptate, despre umanitate și asuprire, despre recunoștință și ingratitudine, despre egalitate, cinste și înțelepciune”[1, p.9]. Imperfecțiunile omului sunt ridiculizate foarte sugestiv în snoave. Elevul ia contact cu aceste atitudini care sunt în contrast cu tipul ideal de om. Dacă basmul ilustrează tipul ideal de om - tânărul voinic, isteț, cinstit, harnic, etc. - cu care elevul se identifică, snoava îi ilustrează opusul acestor calități - prostia, lenevia, viclenia
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
9]. Imperfecțiunile omului sunt ridiculizate foarte sugestiv în snoave. Elevul ia contact cu aceste atitudini care sunt în contrast cu tipul ideal de om. Dacă basmul ilustrează tipul ideal de om - tânărul voinic, isteț, cinstit, harnic, etc. - cu care elevul se identifică, snoava îi ilustrează opusul acestor calități - prostia, lenevia, viclenia, urâțenia, infidelitatea - însușiri pe care le respinge și le critică. De asemenea, elevul descoperă o adevărată comoară în opera lui I. Creangă. Amintirile din copilărie sunt departe de a fi un manual
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
silitori și lipsiți de mijloace, pe unii Îi adăpostea În casa parohială, le stimula activi tatea creatoare și era entuziasmat când descoperea talente literare sau artistice. A fost unul dintre principalii folcloriști ai țării, a cules și publicat povesti, povestiri, snoave și legende, balade; lucrarea Izvodiri din bătrâni a fost premiată de Academie În 1939. A editat revista de literatură și artă populară Tudor Pamfile stimulând activitatea folcloriștilor de pe Întreg cuprinsul țării, publicând texte despre datini, plugușoare, orații, vorbe de duh
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Slovacia. Atunci mi-am dat seama că această Adunare n-are nicio putere; am discutat între noi vreo câteva zile, ne-au dus pe la fel de fel de recepții și locuri istorice, Jirinovski ne-a amuzat ca de obicei cu snoavele lui, dar nu s-a luat nicio hotărâre, și chiar dacă s-ar fi luat vreuna, tot n-ar fi avut nicio putere. Deciziile NATO se iau în cancelariile marilor puteri membre, mai ales la Casa Albă. Așa încât, la începutul lui
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri. Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se sprijină neamul românesc. [...] Ca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că "nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri". Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență, pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se sprijină neamul românesc, atât
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
După vreo 2-3 ore, mama ne aducea pe arie plăcinte, must de mere și la bărbați ceva tărie (țuică de prune sau rachiu de secară). Apoi începea veselia și munca sporea. Dezlegându-se limbile, bărbații începeau a spune glume, bancuri, snoave, povestiri, care mai de care mai deocheate. Noi, copiii, roșeam și pufneam pe sub nas. Mai mult ne făceam că n-am auzit bine sau n-am înțeles tâlcul lor. Timpul trecea, de muncit se muncea, dar și... somnul venea. Ne
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
răchie Că Irod tot în beție S-a jurat cu nebunie... Căutate trebuie să fi fost paginile literare și vesele, apărute cu regularitate, conținând proză, poezie, anecdote, ghicitori, strigături, fotografii de tot felul. Întruna din ele, pe lângă Legenda mănăstirii Putna, snoave, poezii populare, proverbe, este publicat un medalion despre „Un covor interesant” dăruit acum 100 de ani Bisericii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava de soția clucerului Iordache Herțanu, țesut în 1835, după cum o spun chiar literele țesute în el, izvod
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de netrebnici”, cu un foileton „Maica Domnului și Crăciun” din Colecția Simion Florea Marian, o pagină literară și veselă cu Ștefan Vodă Sfânt și drept, vederi foto din județul Rădăuți, dar și de la Muntele Athos, cântări de stea și colinde, snoave și strigături, ce se întâmplă în Bucovina, în țară și prin străinătate, sfaturi pentru agricultori, un bacșiș de 92 milioane lei, informații „fel de fel” și Poșta redacției; îi lipsește un lucru: data editării ziarului. * Gazeta Bucovinei cu numărul de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
versuri: despre Dorul vieții, Secretul viselor, despre parale și orașul industrial, despre Viorica și Vântul, despre O fantezie, oftat, lucruri bune și rele, Din iarnă-n iarnă, despre „Ce zicea Eminescu despre femei” și „Când e bucuria mare cu ... soacra.” Snoave, sfaturi pentru copii, mame și pentru prevenirea îmbolnăvirilor, sfaturi casnice, leacuri de casă și folosirea plantelor medicinale, vrăjiturile sau crezurile băbești, cum este amorul, iubirea, suferințele și gelozia, buna cuviință și igiena la masă, bucătăria românească, glume de tot felul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru scrisul și cartea românească se poate face printre sătenii noștri cu ajutorul acestei publicații. Iar colegii pot avea o plăcută ocupație intelectuală, îndeletnicindu-se cu culegerea și publicarea de cântece, doine, chiuituri, colinde, cântece de stea, orații, bocete, descântece, proverbe, snoave, ghicitori, cântece, basme, tradiții, jocuri de copii, datini, obiceiuri, credințe precum și orice se referă la viața săteanului. Întrucât ne permite spațiul restrâns al revistei noastre, putem publica și noi în „Foița” material folcloric original, care nu a fost redat după
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vă povestesc ceva foarte amuzant... M-am convins deja de firea lui, nu numai că nu e mut ca toți condorii, dar e chiar guraliv, palavragiu: îi place nemaipomenit să bată câmpii, să îndruge tot soiul de năzbâtii și de snoave la care el râde cu o poftă exagerată și cărora eu nu le descopăr în ruptul capului poanta. Dar n-am încotro, trebuie să-i suport poveștile, un prieten este de acceptat și cu scăderile lui, asta e și părerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Unde ați găsit ulei?“) sau cum e îmbrăcat („Aveți pantofi noi, duduie Roman, să-i rupeți sănătoasă!“). Dacă un necunoscut intră pe poartă, îl întreabă pe cine caută. Când vine să încaseze întreținerea, aruncă priviri iscoditoare în casă și spune snoave fără haz. Mama crede că e un maniac inofensiv și cam tembel. Tata, mai precaut, e convins că nea Pricop e încă activ și dă rapoarte: ce mâncăm, cu cine ne vedem, ce-am zis. Când tanti Betty din Israel
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]