502 matches
-
susținut de personaje lineare, lipsite de o minimă complexitate (cum s-ar fi cuvenit), bazat pe o narațiune extrem de artificioasă, agrementat cu un umor pueril, Povestea cu cocoșul roșu dezvoltă - nefiresc și chinuit - într-un roman materialul epic al unei snoave, de genul Dănilă Prepeleac sau Păcală în satul lui. Rezultatul e cu totul nesatisfăcător, de-a dreptul decepționant. Am fost uimit să aflu ce cotă ridicată are acest biet roman în critica basarabeană, unanim elogioasă și în ultimul deceniu. E
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
cu adevărat în sufletul acestui „Matusalem din Bocșa Vasiovei”, cum l-a denumit Petru Vintilă, trebuie mai cu seamă să citiți sau să ascultați măcar câteva din poeziile sale în grai bănățean, Tata Oancea fiind „depozitarul a numeroase legende, glume, snoave, creatorul unei literaturi despre țărani și satul bănățean. Desigur, orășenii vor gusta mai puțin o asemenea poezie. La fel și țăranii din alte zone ale țării. Motivele principale sunt pronunția cuvintelor și regionalismele, multe provenind din limbile naționalităților trăitoare pe
Agenda2003-43-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281636_a_282965]
-
primea musafiri, era adorabilă Neaga! Ea era țărancă, dar așa se șlefuise, încât atunci când primeam musafiri își punea mănuși albe. Era adorabilă! Avea un haz, un humor! Iar foarte mult folclor de la ea am învățat. Știa atâtea basme, știa atâtea snoave, atâtea lucruri extraordinare! Și Neaga mă lua, întâi în brațe, apoi de mânuță, când am început să merg, și mergeam la biserică, la Precupeți, la noi. Precupeții Noi. Unde era întâi preot - și el mi se pare că m-a
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
funerare s-au simplificat mult." Senzația de videoclip făcut după un desen animat și "derulat" apoi au ralenti, ca să se vadă cadru cu cadru sau de voce de copil dublînd un film documentar "locuiește" toate "scurtmetrajele" din carte. Și parcă snoave de oameni mari își pun obrăzar de story din care căpcăunii ies ŕ l'improviste. Ceva mai puțin "fioroase" decît basmele-basme (pe care mi-e greu să-mi mai dau seama, dacă nu știi că se termină bine, cu ce
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
ei: doina, cântece de dregoste, de dor, poezia urâtului, poezia de cătănie. De asemenea, cântecele bătrânești: Codreanu, Bujor, Toma Alimoș, Păunașul Codrilor, Mihu Copilu, Român Gruie Grozovanul, toate luate din colecția lui Vasile Alecsandri. Nu lipsesc referirile la povești și snoave (acestea cu personajele principale, Păcală și Tândală). Jocul popular este prezent cu tipuri specifice, precum Hora, Bătuta, Brâul, date cu melodiile lor. în mod firesc, dă ilustrații ale unor instrumente populare: cobză, telincă, trișcă, fluier cu dop, caval, nai, bucium
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
Poezia magică, obiceiurile legate de naștere, contextul nupțial și cel funerar, apoi obiceiurile calendaristice sînt invocate pentru a oferi o definiție a urîtului în context ritual. Analiza continuă cu descrierea în context neritual - lirica folclorică, legenda, cîntecul epic, basmul și snoava. Imagistica urîtului se dovedește surprinzător de bogată. Interesant e, de exemplu, urîtul ipostaziat, devenit obiect liric, o antropomorfizare doar aparentă, pentru că sugestia rămîne la jumătate de drum. O atenție deosebită merită paginile despre basm. Dincolo de text, autoarea descoperă formidabila memorie
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
Petronela și Petruța. Tradiții și obiceiuri de 29 iunie În tradiția românească, sărbătoarea Sfinților Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară; aceasta marchează miezul verii agrare și începutul secerișului. Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile și în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioși, Sânpetru de vară mergea pe pământ, fie singur, fie însoțit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie țărănești, fiind preocupat, ca orice gospodar, de creșterea vitelor și, mai ales, de pescuit. Sânpetru
Ce e indicat și ce NU ai voie să faci de ziua Sfinților Petru și Pavel by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/75621_a_76946]
-
cu totul inedită pe care, ca folclorist, o trăiam cu o imensă satisfacție, descoperind, cu fiecare înregistrare sau notă, un povestitor de excepție.“ De la el, cititorul află istorioare cu poantă, pe care doar localizarea precisă le oprește să nu fie snoave, și ascultă amintirile unei vieți mult încercate. Sînt „povești“ cu activiști de partid, cu anchetatori și experți veniți să caute arme și să examineze cărțile din podul notarului, povești din vremea foametei, cînd grîul sosit de la americani e aruncat în
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
și cum a ajuns în centrul de reeducare de la Pitești, cum, în plin comunism, a înființat un muzeu particular pe care l-a deschis publicului larg. Apoi poezii, o istorie a satului, o istorie a țiganilor robi. În fine, povești, snoave și o Mioriță interbelică a Partidului Țărănesc. Nu pot comenta în nici un fel cartea. Nu știu în ce cheie anume poate fi ea citită. Tot ce vreau e să semnalez existența acestui tip de document de istorie orală. Copilăria și
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
apropiat, dacă nu chiar de junii lui 2007, cu sensibilitatea lor specială, pe Vasile Alecsandri și alții. El, gata iubind arghezismele, atras de șturlubatecul cântăreț din strană, de poetul periferiei române ortodoxe. Gata cu patriotismele! Gata cu metafizica și grandilocvența! Snoava rămâne baza, - snoavele sunt preferința românului. Las la o parte ce a zis, înainte de tot, despre , Ion Barbu, - nu mai cităm... îngăduiți-ne să privim lumea din strană, cum făcea cântărețul bisericesc, cuviincios așezat, dar cu atât haz, în ea
Anton Pann by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9656_a_10981]
-
chiar de junii lui 2007, cu sensibilitatea lor specială, pe Vasile Alecsandri și alții. El, gata iubind arghezismele, atras de șturlubatecul cântăreț din strană, de poetul periferiei române ortodoxe. Gata cu patriotismele! Gata cu metafizica și grandilocvența! Snoava rămâne baza, - snoavele sunt preferința românului. Las la o parte ce a zis, înainte de tot, despre , Ion Barbu, - nu mai cităm... îngăduiți-ne să privim lumea din strană, cum făcea cântărețul bisericesc, cuviincios așezat, dar cu atât haz, în ea, și să vedem
Anton Pann by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9656_a_10981]
-
făpturi mărunte sau obiecte personificate: Acul de cîrpit, Cinci dintr-o păstaie, Peniță și călimară, Picătura de apă, Fluturele); eseurile cu tentă moral-filosofică (meditația fiind uneori coborîtă în melodramă, teza îmbibată de sentimentalism - sau pedanterie, după caz) alternează cu mici "snoave" sau povestiri glumețe decontractate; texte "rotunde", "împlinite", de o certă valoare artistică (unele, precum Umbra sau Privighetoarea, declarate de cunoscători drept capodopere), stau alături de texte anoste sau de-a dreptul jenante. Ținutul Andersen apare captivant, nu doar în ciuda, ci, am
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
cinematografice, decupaje memorabile din realitate ș...ț cele mai multe ilustrează un insectar de moravuri și caractere. Însă Tudor Octavian nu e un moralist, ci un observator realist, satiric adesea, dar discret în atitudine.” O spune undeva și mai expresiv autorul însuși: „Snoavele sunt istorioare cu miez de comedie, care ar putea deveni orice, chiar și romane, dacă nu s-ar mulțumi cu statutul de anecdote.” Scriind aproape despre orice, speculând cu maxim de efecte slăbiciuni și prejudecăti, defecte și obsesii, confuzii, situații
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
care sentimental refuză a și-o aroga. Iar "cumințenia" conștiinței se contrabalansează prin fantezia grotescă. Avem a face cu un grotesc șugubăț, de sorginte poporană, care, înrudit cu facețiile medievale, s-a ivit și pe meleagurile noastre sub chipul unor snoave, "povești" ce nu ocolesc licențiosul sau chiar în epopeice cadențe. Satira lui Mircea Petean e copios inventivă, de-o veselie mohorîtă, cu un mers ce mimează o notă trudnică, vîrtos ațîțată de contrarietăți: "păduchele de apă ca un deget / apăsat
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
un barochism senzual) cu o neliniște jucată, prostindu-se: "ca bătrînul nerod, vreau să văd / cum godăcel, se trezește, se ițește el, Soarele" (Încă ard pe pămînt). Sau, renunțînd încă o dată la viitor, în aceeași cheie ludică, de personaj de snoavă fabuloasă: Pînă în ziua de azi / și nu trag nădejde în viitor / urechea mea, vrănișoara cea / cu nimicuri, promisiunile, / sau tot voinicește umplut, (...) aproape, aproape de plînset,/ cred că-mi cresc aripioare, / din gard ciocîrlanii/ se țin după mine / (În vise
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
spor și sănătate POSTUL SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ȘI PAVEL. În tradiția românească, sărbătoarea Sfinților Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară; aceasta marchează miezul verii agrare și începutul secerișului. Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile și în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioși, Sânpetru de vară mergea pe pamant fie singur, fie însoțit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie țărănești, fiind preocupat că orice gospodar de creșterea vitelor și, mai ales de pescuit. POSTUL
Postul SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL: Ce trebuie să facă pistruiații by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23319_a_24644]
-
renunțe definitiv la politică), poate fi rece, dar și sentimental, echilibrat și prevăzător dar și radical, iar toate acestea în funcție de gravitatea subiectului dezbătut sau de implicarea personală în problema cu pricina. Mircea Cărtărescu știe bine strategiile textuale - începe cu o snoavă, o povestire cu tîlc, o amintire sau o referință literară - și, chiar dacă nu te interesează subiectul, te prinde imediat în vîltoarea articolului. Dincolo de acest aspect, însă, ai pregnant impresia unei gîndiri autentice, egale cu sine și implicate, care îți cîștigă
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
pătimitoare celorlalți. Întâmplările, deloc năzdrăvane, decât, poate, în sensul etimologic, de fără putere față de rostul obișnuit al lucrurilor, sunt de-o simplitate esențială. Câteva situații de bază, care definesc traiul omului pe coordonatele cele mai elementare, sunt îmbrăcate în mici snoave, care creează, deopotrivă, sentimentul exemplarului și pe-acela al complicității. Ceea ce face Nastratin, plecând de la ceea ce i se întâmplă, e omenește, dar e și cu schepsis. Apucând-o pe calea lui înțelegi, încălecând obstacole, ce e important și ce e
Haide… by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6063_a_7388]
-
dintre autori vorbește de o traducere în manuscris a poemului Ianos Viteazul de Petăfi Sandor, superioară celei publicate de Eugen Jebeleanu. În manuscris a rămas - se spune - și o Balada lui Păcală, probabil o interpretare originală a acestui personaj-simbol din snoavele populare românești. Toate acestea și, poate, altele încă ar fi întregit imaginea universului poetic al lui Teodor Murăsanu. La contribuțiile biografice datorate lui Aurel Podaru, Mircea Ioan Casimcea ș.a., trebuie adăugat interviul autorului ediției cu istoricul Camil Muresanu, fiul poetului
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
muzicii. Povestea vorbii, varianta interbelică, de pildă, cea din 1936, de la Scrisul Românesc, e îndreptarul unei lumi de petrecăreți, de inși hai-hui trăind cu fala unei înțelepciuni pe care nu o aplică, de "popi", în fond, avînd în gură numai snoave și-n fapte neorînduială. Lumea lui Nastratin Hogea, sfîntul care se împuținează pe măsură ce trăiește. Acestei lumi, salvîndu-l, o clipă, pe Anton Pann de obscuritatea care-l paște, îi dedică Barbu Isarlîkul, magna copia a purgatoriului turcesc, pe care el, conlucrînd
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
cu semenii: "Tarul te poate pofti la masă cu dragoste creștină și respectuos de rangul și de individualitatea omului poftit. La friptură, i se pare ceva și te aruncă pe fereastră. Apoi, trage fum din lulea și cugeta. Rîde la snoavele unui gîdilici de Curte. Face o metanie mare, cu închinăciunea dusă la frunte, din pămînt". Parcă ne amintim de unele întîmplări literare și nu numai, în orizontul stupefiant al inconsecventei de rang artist înalt... Tudor Arghezi, Scrieri, vol. 41, Ed.
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
fost eliberați în chip minunat de îngerul Domnului în urma rugăciunilor pe care ei le-au făcut, la care se adăugau și rugăciunile întregii Biserici". În tradiția populară, Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă. În poveșirile și snoavele populare Sânpetru este un om obișnuit: se îmbracă în straie țărănești, se ocupă cu agricultura, creșterea animalelor și, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic și bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer unde îi încredințează porțile
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Tradiţii şi obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78203_a_79528]
-
că dinspre lumea literară trebuie să vină disponibilitatea dialogală, dinspre școală trebuie să vină invitația și nesațiul cunoașterii, iar mediul ziaristic trebuie să asigure plasa de siguranță pentru „funambulismul“ celor înscriși în manejul interactiv. Alt minteri vom rămâne ca n snoava cu cei trei surzi. Scriitorii se vor considera pe mai departe nedoriți și, deci, inutili, profesorii se vor inhiba de tot mai multe complexe față de lumea artistică, elevii o să creadă că (așa cum, de altfel, am și auzit) nu mai există
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
aroganță a cunoscătorului (explic îndată cum e concepută cartea) căruia nu i-a scăpat nimic din domeniul eposului popular sau chiar cult, de pe întreg pămîntul, si ingenuitate bulversantă. Carrière e un erudit, înainte de orice, pentru că a fi capabil să istorisești snoave cu Nastratin Hogea laolaltă cu povestiri africane, pilde buddhiste sau basme/ bancuri cu rabini, e o performanță pe care autorul nu se sfiește să o exhibe, perfect conștient că își năucește auditoriul. Dar plăcerea istorisirii, entuziasmul deloc disimulat al povestașului
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
sens bun, fără seamăn: căci poveștile adunate de el în acest volum te fac, cu adevarat, să uiți de Anna Karenina și de Mizerabilii, numai pentru că în final să iți reamintească puternic de ele. Purtîndu-ne prin eposul fondator, cel al snoavelor și basmelor, Carrière ne călăuzește, de fapt, spre literatura. Poate că aceasta este o interpretare profund egoistă, a literatului frustrat, o pledoarie pro domo. Dar cred, totuși, ca virtuțile tămăduitoare ale povestirii, bine știute și pomenite de Carrière în prefață
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]