1,263 matches
-
credință și iubire, prilejuite pentru mine, de expoziția personală ,,Flori și peisaj,, pe care am avut-o pe simezele Muzeului Literaturii Române din Iași - Casa Vasile Pogor - în noiembrie 2012. Vernisajul acesteia, a fost pe data de 8 noiembrie, de ,,Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri,, . O importanță neobișnuită ! În acea zi, era și ziua numelui lui Eminescu - Arhanghelul poeziei românești. Poate că a fost cel mai potrivit loc cu putință pentru a fi de ziua
EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345163_a_346492]
-
sa a avut loc în ziua Zămislirii Maicii Domnului (9 decembrie 2004) la Mănăstirea Cămârzani (jud. Suceava), la numai 7 km de Fălticeni, ctitorită de către Preasfinția Sa. Sluba de înmormântare a PS Părinte Episcop Gherasim a fost săvârșită de un sobor numeros de ierarhi și preoți, în frunte cu Mitropolitul de atunci Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, alături de Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Părinte Pimen Zainea și de PS Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. PS Părinte Episcop Gherasim
LA ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA SA IN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A ÎMPĂRĂŢIEI PREASFINTEI TREIMI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376938_a_378267]
-
Nicolae, trecea în lumea veșniciei vrednicul de pomenire Episcop Gherasim Putneanul. Drept urmare, la mormântul său de la Mănăstirea Cămârzani din județul Suceava a fost oficiată, sâmbătă - 03 decembrie anul 2011, slujba Parastasului de către Înaltpreasfințitul Pimen - Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, alături de un sobor de preoți, pentru vrednicul de pomenire episcop Gherasim Putneanul, fost Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Vlădica Gherasim, numit și „Bunicul de la Bogdana“, a văzut lumina zilei, după cum am mai spus, în comuna Râșca la data de 30 mai anul
LA ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA SA IN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A ÎMPĂRĂŢIEI PREASFINTEI TREIMI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376938_a_378267]
-
tandri, Cu-aripi de îngeri însetați de zări, Plutind ușor, c-un gest de copilandri, Văzduhul sărutând rostesc chemări. În care țipă doruri ce-au fost mute Ținute-n mare taină de-un străjer. Se pierd în zări, ca un sobor de fluturi Ce-și cată liniștea-ntr-un colț de cer. Eu tac, din larg o dulce briz-adie Și amurgește-n freamătul din valuri Vrăjită, marea-ngân-o simfonie A dragostei ce-a-ncremenit pe maluri. Dar Dalia nu dorea ca dragostea
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
creștin-ortodoxe a tuturor românilor: „Tîmplîndu-mi-se...în părțile țării Rumînești... dumnelui Udriște Năsturel adusu-mi-au și o cărțulie mică, în limba noastră rumînească tipărit... caria o am aflat plină de otravă de moarte sufletească... pentru care lucru îndată... am strîns sobor dintr-amîndouă părțile, și din Țara Rumînească și din Țara Moldovei... să arăt strîmbătura și tîlcul cel rău... întunericul și neînțeleageria lor..., ci rămînerea în credința cia pravoslavnică a moșilor și a strămoșilor noștri.” (Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
referitoare la acest eveniment se subliniază atmosfera de mare sărbătoare la care au participat mulțimi de oameni din toate categoriile sociale ale vremii. Letopisețul de la Putna și cel al lui Grigore Ureche arată că slujba a fost săvârșită de un sobor de 64 de arhierei, preoți și diaconi, în frunte cu mitropolitul Teoctist, episcopul Tarasie al Romanului, egumenii mănăstirilor. Pornind de aici, importanța mănăstirii Putna se manifestă în toate timpurile următoare. În afară de faptul că aici se află gropnița lui Ștefan cel
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
pe data de 14 august 2011 să punem piatra de temelie a noii Biserici ortodocse din satul Calea Mare - cătun Barcuri". Sfințirea locului unde se va construi această Biserică a fost făcută de părintele protopop Octavian D. Rusu împreună cu un sobor de 7 preoți după cum urmează: Pr.paroh Arvai Flore - Calea Mare, Pr.Emanuil Bocșan - Rontău, Pr.Ioan Gal - Bicănești, Pr.dr.Horațiu Bocșan - Hotar, Pr.Virgiliu Bocșan - Rontău, Pr.Dan Borza - Lăzăreni, Pr.Cătălin Arvai - Cărăndeni. La ceremonie au participat un
UN OM CU SUFLET MARE de IONEL CADAR în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376096_a_377425]
-
artiști avu într-o noapte o viziune, și legându-se de configurația sfântului, îi realiză un chip palid și smerit din care parcă se degaja lumină și căldură. Această icoană o puseră alături de sfintele moaște. Odată cu terminarea ultimelor finisaje, un sobor de preoți, în frunte cu Preasfinția Sa Episcopul, veniră, aici, în creierul muntelui, unde ținură slujba de sfințire a bisericuței. Acele moaște au fost canonizate ca aparținând unui sfânt pe care l-au numit „Sfântul pustnic, ocrotitorul celor rătăciți și
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
ziua de naștere a colegului său de școală și prietenului său de o viață, Patriarhul Teoctist (7 februarie 1915), și a fost înmormântat sâmbătă - 09.02.2008 orele 11, 00 la mănăstirea sa de metanie din județul Prahova, de către un sobor de preoți și diaconi în frunte cu Î.P.S. Părinte Teodosie Petrescu - Arhiepiscopul Tomisului și I.P.S. Părinte Gherasim Cristea - Arhiepiscopul Râmnicului. Așadar, Părintele Arhimandrit Grigorie Băbuș a slujit ca preot, cu evlavie și măiestrie, timp de 60 de ani. A
ŞAPTE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRIGORIE BĂBUŞ (1915 – 2008)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374732_a_376061]
-
Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu sunt și Eu în mijlocul lor” Sub acest motto, luni, 7 noiembrie 2016 după Slujba Vecerniei oficiată de un mare sobor de preoți cu ocazia hramului Bisericii „Sfinții Mihail și Gavril”din Hilișeu-Horia, jud. Botoșani, a avut loc festivitatea de încheiere a primei ediții a Concursului Interjudețean „Dumnezeu, Biserica și eu”. Concursul a fost inițiat de doamna învățătoare Munteanu Gabriela de la
CONCURS INTERJUDEȚEAN DUMNEZEU, BISERICA ȘI EU EDIȚIA I, HILIȘEU-HORIA, BOTOȘANI 2016 de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374140_a_375469]
-
în zadar, Vei alerga-n genunchi pe drum rătăcitor, Pierzând pentru-o himeră, cărarea spre altar. Căci ața cea subțire se strânge pe mosor Și nu îți lasă vreme s-o mai întinzi odată, Ajungi pe negândite condus de un sobor, La locul tău cel veșnic, în cripta-ntunecată. De-aceea om pribeag, nu amâna unirea Cu Dumnezeu căci iată, de furi vei fi răpit, Cu umilință rogă-L să-ți dea din fericirea De-a fi de-a dreapta Lui curat și
OMULE PRIBEAG de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378729_a_380058]
-
să mă vindecMulțumind Dumnezeirii.... VII. IMPLACABIL SOROC, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017. Când o fi să-nțeleg că iubirile mor Răstignite pe cruci în piroane adânci, Fără drept de apel într-un jalnic sobor Cu-asfințituri ce plâng peste suflete stânci. Când voi ști că din scrum nu pot cerne scântei Doar iluzii în ploi și nefaste izbânzi, Că din piatră și lut nu răsar ghiocei Și nici iarbă de leac pentru ochii flămânzi
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
o religie în care substanța spirituală să fie eliberată de legăturile naturalului; aceste legături fac parte din însăși natura aceleiași concepții religioase. Brahmanii nu sînt doar o castă sacerdotală precum leviții (la evrei), nu sînt slujitori ai lui Dumnezeu, nici o soborului său, ci, pentru celelalte caste, ei sînt însuși Dumnezeu, raport care constituie tocmai ciudățenia spiritului indian. Toate acestea depind de anumite norme pe care le-am putea numi rasiale; adică nebunia de a considera naturală, și deci de netrecut, diferențierea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
deci datoria să-l adore pe brahman ca pe un zeu, să se prosterneze în fața lui spunîndu-i: tu ești Dumnezeu!" [326]. "Brahmanii nu sînt doar o castă sacerdotală precum leviții (la evrei), nu sînt slujitori ai lui Dumnezeu, nici ai soborului său, ci, pentru celelalte caste, ei sînt însuși Dumnezeu, raport care constituie ciudățenia spiritului indian" [327]. În cartea de legi a lui Manu, este scris, printre altele: Nu trebuie ca regele, nici chiar în caz de extremă necesitate, să îi
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în școală, în relațiile economice chiar. Mănăstirile cele mari erau ateliere de industrie: se tornau litere, se țeseau materii de lână, se lucra lemnărie de toată mâna, ba erau și fonderii de turnat metale. Pe când egumenul și cei cărturari ai soborului traduceau literatura teologică în limba română, în același timp călugării necărturari se îndeletniceau cu cele mai deosebite industrii, începînd cu cele agricole, sfârșind cu manufactura de lux: adevărate comunități și de credință și de muncă. Tot spiritul acesta începe a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
1852. Este știut că mânăstirea Neamț forma un complex economic feudal dotat cu o tipografie, ateliere de potcapuri, de cizmărie, instalații de prelucrare a lemnului (ferăstraie), a lânii (pive, dârste), velnițe etc., care lucrau în primul rând „pentru trebuința numerosului sobor” iar în al doilea rând pentru piață. Încă din anul 1850, starețul Neonil a plănuit să construiască „o fabrică de postav pentru trebuința numerosului sobor”. Proiectul a fost, într-adevăr, realizat. La 26 februarie 1851, între Consiliul de administrație a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ferăstraie), a lânii (pive, dârste), velnițe etc., care lucrau în primul rând „pentru trebuința numerosului sobor” iar în al doilea rând pentru piață. Încă din anul 1850, starețul Neonil a plănuit să construiască „o fabrică de postav pentru trebuința numerosului sobor”. Proiectul a fost, într-adevăr, realizat. La 26 februarie 1851, între Consiliul de administrație a mănăstirii și Wilhelm Stiber s-a încheiat un contract valabil pentru o perioadă de trei ani (16 mai 1851-16 mai 1854). Prin acest contract, Wilhelm
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se-nălța pe o colina mîndră/ Și de departe strălucea în zare,/ Asemeni unui munte peste munte,/ Cu mii de piramide și de turnuri/ Cioplite-n mine mari de diamant/ Și-n stînci de aur; al lui Lucifer/ Palat [...] Muntele Soborului". 80 (ÎI, 187) Vestul este în starea edenica domeniul lui Tharmas. 81 (ÎI, 190) era-ntocmit în patru colțuri (form'd Foursquare) (despre Altarul de aur din lăcașul dinspre apus, din Sala de aur a lui Urizen): Vezi notă pentru (ÎI
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe toți călugării la capelă și le cere acestora să jure, sub pedeapsă condamnării veșnice, că nu se vor apropia niciodată de adăpostul tinerei femei. În caz de maximă necesitate, Leonora va putea sună dintr-un clopoțel care va alertă soborul călugărilor. Actul se încheie cu o rugăciune colectivă dominată de vocea Leonorei. Actul III Tabloul 1. O tabără militară lângă Velletri. Războiul a izbucnit în Italia între fracțiunea imperiala și trupele Franco-Spaniole. Don Alvaro, devenit căpitan sub un nume fals
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nici o groapă de-acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate... Preotul: Ei lasă că stîrpesc eu cuibul ăsta de revoluționari...! Dascălul: ...Dă Doamne... Octav: (împreună cu groparul) Noi de-aicea nu plecăm... Doar dacă facem rost de un sobor... de mineri... Preotul: Golani nenorociți... (pleacă; dascălul se străduiește în continuare să-l acopere...) Octav: (mobilizîndu-l pe gropar..., amuzîndu-se) Mai bine golani decît... (privesc în jur cu prudență și nu mai spun textul bine știut...) la, la, la, la... (reiau
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
vedere. De pildă, arianismul, în prima jumătate a secolului al IV-lea, este un fenomen sud-est european, ce își exercită influența în zonă, să nu uităm că Arie a fost exilat la Dunăre, iar Audius (adept al său) în Sciția, soboarele ariene sunt convocate la Serdica și Sirmium. Fierberea produsă de arianism a contribuit și ea să imprime o viață latină, fiindcă era o credință populară a acestor regiuni. Dar alături de erezie, datina ortodoxă este prezentă și ea la romanicii nord-danubieni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
slujbă din slavonește în românește, acești termeni au fost "românizați", fiind menținuți în limba liturgică până azi. Iată lista lor: Duhul Sfânt (duh sviatâi), mucenic (muceniku), sfânt (sviati), Maica Precista (maika preacista), moaște (moști), duhovnic (duhoviniki), mirean (mireninu), stareț (stareti), sobor (săboru), țârcovnic (țrăkoviniku), vlădică (vladika-stăpân), cădelniță (kadilinița), dveră (dviri), jertfă (jrătva), odăjdii (odejda), prapur (praporu), prestol (prestoli), procovețe (pokrovu), strană (strana), troiță (trojka), maslu (maslo), molitvă (molitva), pogribanie (pogribaniie-înmormântare), prohod (prohodu), pomană (pomenu), post (postu), pravilă (pravilo), sfeștanie (osviașteniie), slavă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
scaunul mitropolitan la Argeș, capitala sa-prima mitropolie românească. Dar Nicolae Alexandru s-a înscris în istoria neamului său, subliniază Iorga, mai cu seamă, nu prin întemeierea, ci prin "canonicizarea" vlădicii (episcopului) de la Argeș, care numai prin hotărârea patriarhului și a soborului său putea fi ridicată la rangul de mitropolie, în 1359. În felul acesta, domnul român, în fața ofensivei catolice a regelui Ludovic, pe care nu-l mai privea ca pe suzeranul său, ținea să opună o biserică ortodoxă bine organizată, care
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
marca atașamentul ambelor Biserici față cu „legea” și tradiția comună, în matca spiritualității bizantine). Retorica, în rest, e cea uzuală, descripția și evocarea mai păstrând ceva din ingenuitatea stilului cronicăresc, la fel și vehemența moralizatoare. Zădărnicind calea deschisă reconcilierii la „Soborul” florentin (1439), neamul „vestit” al grecilor provoacă adâncirea schismei în aria creștinătății. Trufia și resentimentele oferă o nefastă pildă de risipire și discordie, deplânge C., într-un pasaj ce amintește de privirea sceptică și de reflecțiile stolnicului Cantacuzino asupra „nașterii
COTORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
când traduce Psaltirea în versuri): iscodind „cumințenia” locului, reflectând la justiția mitului (Iisus străbate iadul, spre a răscumpăra, pentru a doua oară, pe Adam și Eva, ca într-o apocrifă Evanghelie a lui Nicodim), evocând mese cuvioase, temeinicele arme răzășești, soboarele celeste și ierarhii de îngeri (ce zic din alăută și cobuz), lăsând să cuvânteze, în semnele naive, bestiarul. Spirit pasionat, neliniștit, protagonist al unui episod „renascentist” în frământatul și contradictoriul Răsărit, C. însuși (ce uza de o „frumoasă limbă românească
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]