706 matches
-
în anii '80. Programul liberal al lui Cardoso, cu nuanțe conservatoare (model FMI), a fost pus în practică cu destulă consecvență, deși partidul său era unul social-democrat, fiind vorba de încă un exemplu ce atestă integrarea tot mai evidentă, de către social-democrația contemporană, a unor valori economice liberale. Astfel, s-a redus rolul statului, dar și cheltuielile publice, accentul căzînd pe economia privată! A fost introdusă o nouă monedă națională (realul), avînd practic o paritate fixă față de dolar. Obiectivul principal era jugularea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
viziunile lui ultraliberale (dublate de o conduită identică) au reușit să-i contrarieze chiar și pe tovarășii săi de idei stîngiste. Fabienii (iviți, în viața culturală a Regatului Unit, în 1884) au avut, inițial, o orientare socialistă, mișcîndu-se ulterior spre social-democrație. Liderii lor marcanți au pus bazele Partidului Laburist (în 1900), susținînd, cu moderație, principiul naționalizării și dorind o reformă a colonialis mului englez (printr-o internaționalizare a mișcărilor de stînga). Numele societății vine de la generalul roman Fabius Maximus, poreclit "Cunctator
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Doar preț de o generație au dominat SUA lumea ca unică putere globală. În articolul "Learning from Europe" al lui Paul Krugman, apărut în The New York Times în ianuarie 2010, se specifică faptul că Europa este un succes economic care arată că social-democrația funcționează. Aflăm că PIB-ul real al SUA a crescut în medie începînd din anii '80 cu aproximativ 3% pe an, în vreme ce PIB-ul real al UE15 cu peste 2,2% pe an. Această creștere a PIB al SUA se
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mîndru apartenența la acest curent de gîndire. Filosoful răspunde însă cu sinceritate, recunoscînd că e vorba de o chestiune semantică și că e un termen pe care îl evită pentru că s-a degradat atît în urma experienței sovietice, cît și în interiorul social-democrației contemporane, care l-a aplatizat. Referințele sale în materie rămîn însă Marx și chiar Lenin, cel dinaintea revoluției din 1917, pentru care noțiunile de socialism, anarhie și comunism erau strîns legate, în ideea că o societate trebuie să treacă printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și a influenței pe care UE o exercită asupra statelor, regiunilor și societăților în general. Colecția se lansează cu volumul profesorului Paul Magnette, Europa politică: Cetățenie, Constituție, Democrație. Următoarele apariții sînt: Erol Kulahci, Natura și Politica unui Partid European: Europenizarea Social-Democrației; Ramona Coman și Ana Maria Dobre (editori), România și Integrarea Europeană: Istorie, Actori, Politici; Pascal Delwit, Erol Kulahci, Cédric Van De Walle, Federațiile Europene de Partide: Organizație și Influență. CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Canada decât de URSS. Nu trăiesc acolo mai multe personalități moderne? După cum se știe, populațiile și guvernele acestor țări au acceptat, cel mult, un socialism al reformelor, nu cel al revoluțiilor sângeroase urmate de dictaturi. Suedia s-a îndreptat spre social-democrație din anul 1917. Ea a rămas mult mai aproape de modernitate decât oricare dintre țările est-europene, care, în final au ajuns la colaps. În vara anului 2011, însă, imaginea luminoasă a nordicilor s-a schimbat în contururile negre lăsate de carnagiul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
guvernare", care să închidă robinetele de golire a sacului bugetar micșorat în doar câteva buzunare. Căci "fondurile europene" rămân pentru managerii români strugurii cei acri. În politică (mai rar și în economie), neoliberalismul se confruntă, uneori se și aliază cu social-democrația, care a făcut odată carieră în Suedia și în țări învecinate. Laburismul din Marea Britanie și din țări ale Commonwealth-ului le este pe aproape, ca și ideologia comunitarismului american. Poate la noi, odată cu renunțarea la vechea ideologie, s-au creat susceptibilități
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
dar au învățat să privească mereu cu interes spre întreaga lume, pentru a-și spori libertățile și bunăstarea. Noile puteri au căutat să-i imprime lumii valorile civilizației moderne, sintetizate în ideologii reluate ca neoliberalismul, creat ca și democrația creștină, social-democrația și altele. Altoiurile s-au prins în Africa de Sud, Australia și Noua Zeelandă, Japonia, Coreea de Sud și în alte țări din zonă și în multe țări din America de Sud. Reușitele acestor țări depind mult și de resursele naturale, de pozițiile geografico-climatice mai mult sau
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
distrugerile, bătăile și rănirile unor redactori români din Occident au știrbit și mai mult imaginile externe ale regimurilor socialiste. Așa că atmosfera politică a deceniului nouă a secolului trecut a fost dominată de scăderea influenței socialismului în lume. Nu și a social-democrației care, cum am mai arătat, repurtase succese mari în Suedia. Din cele cinci conferințe pentru Securitate și Cooperare în Europa, doar aceea din 1978 a avut loc în capitala unei țări socialiste, Belgrad. În anii 1989, 1991 și 2006 socialismul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
237, 239-240, 251, 305, 307, 309, 326, 336, 353 Simenschi T. / 289 Simion Șt. / 255 simonie / 28 sinele / 27, 181, 348 Singer H. / 67 Slovenia / 16, 49, 233, 236, 240, 301, 311, 336, 353 Smith A. / 119, 126 social-creștini / 63 social-democrație / 40, 61, 63, 178, 222, 277, 281, 291, 314, 340 socialism utopic / 62, 85 socializare / 48, 65, 97, 100, 197, 207, 309 societatea civilă / 21, 65, 122 societatea de consum / 46, 132 societatea inflaționistă / 9, 41, 46, 87, 344 Socrate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în Societatea Națiunilor o asociație europeană. Începînd din 1945 însă, dinspre partidele socialiste și democrat-creștine începe să se simtă un suflu european. Social-democrații, al căror internaționalism oficial este exsanguu, au conservat o oarecare ardoare meta-națională în ideea europeană, iar bătrîna social-democrație și-a păstrat încă imunologia dinainte de război cu privire la bolșevism, iar apoi la stalinism. Creștin-democrația se ivește în germene în Germania și Italia, pe rămășițele nazismului și fascismului, regăsind întrucîtva spiritul transnațional al Creștinătății europene. Acest dublu suflu ideologic și politic
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Kitschelt (1995), au realizat modele spațiale de distribuire a partidelor și a familiilor de partide în interiorul sistemului, în funcție de criterii care țin cont de contextul social în care acestea acționează. Acest studiu ia în considerare trei mari familii ideologice: conservatorismul 2, social-democrația și liberalismul. Aceste trei familii ideologice se regăsesc în toate sistemele de partide democratice, cel puțin la nivel european, și au puternice baze istorice și filosofice. Nu este scopul acestei lucrări să stabilească dacă acestea reprezintă stânga sau dreapta sau
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cetățenilor țării". Aceste elemente și cunoscutele luări de poziție ale președintelui PRM în favoarea intervenției statului în economie și împotriva oamenilor de afaceri plasează PRM în colțul socialist al triunghiului nostru. Tabelul 1: Rezultatele electorale agregate pentru fiecare familie ideologică Conservatorism Social-Democrație Liberalism partid procentaj partid procentaj partid procentaj 1990 FSN 66,31% PNL 7,32% total 0 total 66,31% total 7,32% 1992 PNȚCD (CDR) 9,88% FDSN 27,72% PAC/PNL-CD (CDR) 6,35% FSN 10,19% PSDR (CDR
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
calcula indicatorii menționați mai sus, voi analiza rezultatele obținute pentru fiecare familie în parte într-o manieră narativă, subliniind elementele cheie din evoluția fiecărei familii după căderea comunismului. Tabelul 2: Volatilitatea electorală pentru fiecare familie ideologică Volatilitate familie ideologică Conservatorism Social-democrație Liberalism 1990-1992 1 0,24 0,07 1992-1996 0,35 0,07 0,12 1996-2000 0,87 0,28 0,08 2000-2004 0,57 0,03 0,44 2004-2008 0,72 0,28 0,01 Medie 0,70 0,18
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
14 Sursa: Compilat pe baza rezultatelor electorale din Tabelul 1 și a formulei lui Birch (2001). Figura 2: Volatilitatea celor trei familii ideologice Tabelul 3: Numărul efectiv de partide pentru fiecare familie ideologică Număr efectiv de partide/familie ideologică Conservatorism Social-democrație Liberalism 1990 1 1 1992 1 1,92 1 1996 1 1,88 1 2000 1 2,38 1 2004 1 2,63 1 2008 1,08 1 1 Sursa: Compilat pe baza rezultatelor electorale din tabelul 1. Înainte de a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a păstrat însă și la următoarele alegeri, din 2008, când PNL a participat pe cont propriu. Anii 2010 și 2011 au adus o evoluție puțin previzibilă a PNL, care a preferat realizarea unor alianță cu conservatorii și, mai important, cu social-democrații, în perspectiva alegerilor din 2012. Cu toate acestea, PNL a fost reprezentantul necontestat al liberalismului românesc pe plan internațional. PNL este membru al Internaționalei Liberale încă din 1997, în timp ce europarlamentarii săi s-au afiliat încă de la început la grupul liberal-democrat
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
În aceeași colecție au mai apărut ▪ Europa după Maastricht, Paul Michael Lutzeler ▪ Europa în gândirea românească interbelică, Ovidiu Pecican ▪ Europa, statul și democrația, Paul Magnette ▪ Europe in its Making, Silvia Marton ▪ Inventarea Europei, François Roth ▪ Natura și politica partidelor europene. Social-democrația și criza șomajului, Erol Kulahci ▪ Politici culturale și integrare europeană, Florica Vasiliu (coord.) ▪ Politicile europene de mediu între succes și eșec. De ce (nu) există o "problemă a Sudului", Tanja A.Börzel ▪ Referendumuri de aderare la Uniunea Europeană, Jean-Michel de Waele (coord
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
sînt moniști și, foarte probabil, bigoți, agresori, tirani sau totalitari. Dispute În variatele aplicații noi ale limbajului societății civile prezentate anterior se pot vedea semne ale sfîrșitului unui lung secol de gîndire politică dominată de ideologii statiste ca bolșevismul, fascismul, social-democrația și eliberarea Lumii a Treia. Tema societății civile a renăscut pe scară largă și se poate spune, fără să exagerăm, că ea se îndreaptă spre ocuparea terenului central din gîndirea politică contemporană. Acest eveniment a fost total neașteptat și în
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
minorităților sexuale, trecând prin apărarea laicității instituțiilor statului sau prin opoziția față de războiul din Irak, PSD se distanțează brutal de poziția stângii europene, rămânând de un conservatism agresiv care îl apropie mai degrabă de neoconservatorii tip Sarah Palin decât de social-democrația europeană. Competența tehnică a administratorilor din PSD a fost repede întrecută de arbitrariul unei guvernări care a practicat fățiș epurările, presiunea polițienească exercitată asupra adversarilor politici, oricare ar fi fost ei, și, mai grav încă, asupra reprezentanților mass media, cărora
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dată noua zi națională, primul ministru încurajează fățiș și în direct huiduielile suporterilor veniți din toate județele contra ardeleanului Coposu, succesorul legitim al Partidei Naționale factor esențial al Marii Uniri și chiar contra lui Sergiu Cunescu, care amintea de rolul social-democrației în construcția statului național. Cu câteva excepții de pildă, în 1996, imediat după victoria CDR în alegeri -, 1 decembrie și locul său istoric, Alba Iulia, au reprezentat constant nu un simbol al Unirii, ci unul al diviziunii. Atunci când, în iarna
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
absența oricăror tipuri conflictuale de relaționare între indivizi, pături sociale și între clasa conducătorilor și clasa celor conduși. Indiferent de orientările politico-ideologice, majoritatea aspirațiilor fundamentale ale modernității timpurii sunt împărtășite astăzi de construcțiile teoretice care ne conturează opțiunile politico-sociale: socialismul, social-democrația, liberalismul, neoliberalismul, conservatorismul, ecologismul. În consecință, este improbabil ca această problematică vastă să devină desuetă prea curând. Pe de o parte, visul "ingineriei sociale" nu pare să dispară, câtă vreme societatea caută să se comporte ca un organism autonom pe
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
1992] (2001). Transformarea intimității. Sexualitatea, dragostea și erotismul în societățile moderne. (trad.: Mihnea Columbeanu). București: Editura Antet. Giddens Anthony (1994). Beyond Left and Right The Future of Radical Politics. Cambridge: Polity (publisher). Giddens Anthony [1998] (2001). A treia cale. Renașterea social-democrației. (trad.: Dan Pavel și Cătălin Constantinescu). Iași: Editura Polirom. Giddens Anthony [2000] (2001). A treia cale și criticii ei. (trad.: Cătălin Constantinescu). Iași: Editura Polirom. Gouldner Alvin W. (1975). "Sociology and the Everyday Life". În: The Idea of Social Structure
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Iași, pentru prezenta traducere INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com http://www.euroinst.ro; editura ie@yahoo.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: KULAHCI, EROL Natura și politica partidelor europene: social-democrația și criza șomajului / Erol Kulahci; trad. de Irinel Antoniu; pref. de Simion Costea. Iași: Institutul European, 2006 Bibliogr. ISBN (10) 973-611-416-3; ISBN (13) 978-611-416-8 I. Antoniu, Irinel (trad.) II. Costea, Simion (pref.) 329.14 (4) 331.56 Pe copartă: Gustav
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
a vechiului Burgtheater, Viena Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in ROMANIA Erol Kulahci Natura și politica partidelor europene Social-democrația și criza șomajului Traducere de Irinel Antoniu Prefață de Simion Costea INSTITUTUL EUROPEAN 2006 PREFAȚĂ În procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, necesara afiliere a partidelor noastre la federațiile internaționale și europene de partide, apoi primirea lor în grupurile
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Erol Kulahci intră în dialog academic. Pe această cale, autorul aduce o evidentă contribuție documentară și interpretativă, îmbogățind considerabil cunoașterea științifică sub multiple aspecte, verifică validitatea unor teze, aduce importante nuanțări și abordări noi ale fenomenului europartidelor, în special ale social-democrației. Cercetarea sa este amplă și profundă, depășind abordările anterioare și integrînd atît viziunea normativă tradițională, cît și pe cea conceptual-empirică. Structura lucrării este riguroasă, dezvoltînd teme esențiale. După o introducere în care își prezintă metodele, obiectivele și planul de lucru
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]