707 matches
-
această presiune venită din partea structurilor raționale nu-și produce efectul totdeauna și deplin. Ar fi imposibil ca lucrurile să stea altfel, având în vedere că sistemul depinde de ființele umane care joacă respectivele roluri, iar ființele umane trebuie să fie socializate, în sensul cultivării disponibilităților necesare îndeplinirii rolurilor ce le revin. Totuși, tehnicile noastre de socializare nu funcționează deocamdată fără greș și fiecare individ rămâne unic în ceea ce privește atitudinile, orientările și înclinațiile sale; chiar și așa, nu încape îndoială că presiunile din
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
V. N.: și ai dreptate în privința asta, dar, dacă privim lucrurile din punct de vedere politic, s-au petrecut în Europa Occidentală după 1945 două lucruri extrem de importante. Partide creștin-democrate sau conservatoare sau liberale au reușit să absoarbă și să socializeze largi categorii sociale, care erau uneori isterizate, dar în orice caz foarte nervoase, îngrijorate de direcția în care merge lumea. Or, ele au fost absorbite în acest fel. La rândul lor, social-democrații au reușit, treptat, să absoarbă gândește-te că
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
rândul lor, social-democrații au reușit, treptat, să absoarbă gândește-te că în Franța, comuniștii, care aveau totdeauna 25%, au acum 5% și să neutralizeze extrema stângă. Sau constituit astfel o stângă moderată și o dreaptă moderată care au reușit să socializeze, să centreze, să direcționeze marea majoritate a electoratului. Da, influența americană a fost foarte serioasă în privința asta, pentru că acolo exista modelul celor două "partide", care de fapt erau coaliții de grupări, care ajungeau până la urmă la un acord și la
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
deși se apropie uneori de acestea. După lingvistul danez, limba se prezintă ca o structură ce asigură caracterul ei de sistem și permite selecția operată de normă, aflată în relație cu uzul (sprogbrug, Sprachgebrauch) ce se prezintă într-o formă socializată prin uzul colectiv, dar se manifestă în formă particulară prin uzul individual (acesta reprezentînd vorbirea în sens restrîns). Germenii schimbării se află la nivelul uzu-lui, așa cum specifica și Philippide, dar, pe baza disocierilor lui Hjelmslev, s-ar putea preciza că
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sintagmatică, astfel încît, în ambianța comunicativă, semnul lingvistic își pro-bează capacitatea de nominație și își reînnoiește anvergura socială. Tot în asemenea împrejurări, cuvîntul poate căpăta însă și valențe noi de conținut, ce pot rămîne la nivelul accidențelor sau se pot socializa prin propagare și, astfel, se pot esențializa producînd mutații de semnificație și reorientări în desemnare. În sfîrșit, tot în comunicare, cuvîntul poate ajunge în situația de a se raporta la elemente sau aspecte ale limbii, dovedind prin aceasta că respectivele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de opțiuni, care, dacă devin prescriptive, alcătuiesc normele (= regulile) ei, istoria limbii literare trebuie să identifice momentul, promotorul și motivul acestor opțiuni, să stabilească dacă ele au devenit tradiție și cînd s-a produs aceasta, dacă și cînd s-au socializat, dacă și de ce au fost obiectul unor controver-se, rectificări, contestări sau contracarări cu alte propuneri. Ca atare, deosebirea dintre lingvistica limbii literare și cea a limbii populare este atît de pronunțată ca metode, obiective și rezultate, încît o discuție extinsă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
direcțe provoacă la un moment dat schimbarea sunetului inițial în altul 195. Dar, precizează Philippide, deși pornesc ca fenomene naturale și inconștiente (determinate de baza articulatorie), schimbările lingvistice (în măsura în care au într-adevăr un efect asupra evoluției limbii) tind să se socializeze și să devină conștiente. Urmărind în continuare concepția lui Eugen Coșeriu, se remarcă afirmația că, spre deosebire de fenomenele naturale care se produc printr-o cauză, printr-o necesitate exterioară, fenomenele culturale, precum schimbările lingvistice, se produc în virtutea unei finalități, unei necesități
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
parte din noianul de gânduri și fapte pe care le cuprinde. Mulți cititori se vor întreba, probabil, de ce am intitulat acest volum Lumina educației? Pentru că numai ea, educația, îl scoate pe om din întunericul necunoașterii și din atavica animalitate, îl socializează și îl umanizează. Heraclit considera educația drept al doilea soare pentru cei care o au. AUTORUL ȘCOALA ȘI EDUCAȚIA ȘCOLARĂ ȘCOALA ȘI FORMAREA ATITUDINII POZITIVE FAȚĂ DE ÎNVĂȚĂTURĂ LA ELEVI Asemenea șlefuitorului de diamante, educatorul modelează cu migală și măiestrie multiplele
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de o democrație de piață, de care birocrația actuală pare să se teamă foarte mult, ca și de agențiile de rating și de burse. Or, vedetele actualității sunt băncile și piețele. Așa-zisa "economie socială", care nu făcea decît să socializeze pierderile, devine o relicvă. Așa ceva presupune și propusa emisiune de eurobonduri, noroc cu Germania, care face figură separată și care și-a produs la timp reformele necesare, iar acum conduce dansul în toată Europa, deși va trebui să facă și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pierde cu toții. Există totuși un caz particular în care ce pierd unii se adună în buzunarele altora o formă de socializare. Am desprins chiar un principiu subiacent, conform căruia cîștigurile se concentrează în tot mai puține mîini, iar pierderile se socializează și le plătim cu toții în calitate de cetățeni, prin creșterea impozitelor sau prin inflație. În general, e bine să avem cunoștințe de econo mie. Uneori chiar, avem nevoie de ele precum diabeticul de insulină. Deși, există și în materie de cunoaștere economică
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
inclusiv Asia? Piețele emergente sunt dominate de multinaționale și de grupuri financiare și bancare. Avuția trebuie să se concentreze undeva, nu e pentru oricine. Dar pierderile și excesele se plătesc de toată lumea prin taxe mai mari sau prin inflație, se socializează, să aibă și socialiștii o raison d'être. În acest timp, publicul se delectează cu circ politic, iar mass-media ne bombardează cu breaking-news-uri. 4.16. Desfacerea lumiii S-a vorbit mult, în fel și chip, despre atentatele din Franța, de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de tot felul. Aceste lucruri sunt valabile și la nivel național, și regional, și global, practic la nivelul fiecărei comunități. O logică stranie face ca actualmente cîștigurile, profiturile să se concentreze în tot mai puține mîini, iar pierderile să se socializeze, să se periferizeze. Putem constata aceste realități și în contextul actualei crize. Pentru a schimba această logică, e necesară o schimbare de mentalitate care să facă posibilă o schimbare de sistem. Întrebată de ce este sărăcie în lume, maica Tereza răspundea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
aceste condiții, cei care au vorbit despre o "comandă externă" în cazul împrumutului (Adrian Severin și Ilie Șerbănescu) și despre un "nou experiment al F.M.I. în România", ar putea avea dreptate. Asta e logica: cîștigurile se centralizează, iar pierderile se socializează, se periferizează. Nemaiavînd economie, suntem dominați, suntem la discreția marelui capital și a instituțiilor internaționale care îl slujesc. Ce mai reprezintă România fără econo-mie? "Țara tuturor posibilităților", vorba Elenei Udrea. Mai avem o populație rătăcită și sărăcită, o pîrloagă de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
sărăcia materială este trăită ca absență a autonomiei și a oricărui proiect, cu doar obsesia supraviețuirii, cu sentimentul eșecului și al căderii sociale. În societatea de hiperconsum, precaritatea amplifică starea de confuzie psihologică și sentimentul ratării. Pentru clasele mobile și socializate prin muncă, frustrările pur materiale sunt descalificante, dar pentru cei „de jos” ele se agravează, generând sentimentul de a trăi o viață „care nu e viață”. Aceasta e violența civilizației fericirii, noul său drum al crucii. În același timp, noua
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
deschiși către activitatea fizică datorită unei informări corecte și consistente asupra efectelor benefice ale exercițiului fizic. Pe de altă parte, li se oferă posibilitatea de a opta pentru o activitate conformă cu principiile și capacitatea fiecăruia precum și posibilitatea de a socializa cu persoane din același mediu academic, practicând sportul într-un cadru ferit de stânjeneala cluburilor sau studiourilor private. Posibilitatea de a plia programul sportiv pe progamul de studii este de asemenea un aspect important al managementului timpului unui student. Acestea
EDUCAȚIA FIZICĂ UNIVERSITARĂ, PREZENT ȘI PERSPECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
plus, o facilitare reușită într-o comunitate poate genera - și, efectiv, generează - efecte în lanț. Vecinii comunitari văd, înțeleg că „se poate” și pornesc pe același drum către Fond sau către agenții similare. Mai mult, localnicii care, inițial, au fost socializați ca lideri comunitari pentru proiecte de dezvoltare locală se transformă în facilitatori specializați, de maximă eficiență, pentru promovarea stilului participativ de dezvoltare în comunitățile vecine. Este cazul, de exemplu, al facilitatorului recrutat de la Topești (județul Gorj) pentru animarea altor sate
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
da sarcini de lucru, a identifica probleme, a analiza probleme, a adopta soluții, a consilia, a face interviuri de angajare, a evalua activitățile, a crea motivații, a rezolva conflicte, a genera idei (brainstorming), a se afirma, a dobândi informații, a socializa, a organiza/conduce/participa la discuții, dezbateri, ședințe. Un loc important în cadrul organizației îi revine liderului, care exercită controlul asupra membrilor grupului prin mecanismul puterii. Comunicarea este principala formă de manifestare a puterii în cadrul organizațiilor, alături de sistemul instituționalizat al recompenselor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
este des inițiată de fondatorii ei; se dezvoltă pornind de la experiența organizației în mediul extern; se dezvoltă din nevoia de a menține relații de muncă eficiente între angajați. Cultură este transmisă prin procesele de comunicare de către: membri vechi ai organizației socializează noi angajați prin intermediul comunicării. Astfel se învață limbajul și comportamentul potrivit, poveștile și legendele, riturile și ritualurile. prin canale oficiale cum ar fi politici oficiale, prezentarea filosofiei instituției, orice mijloace de exprimare a valorilor. Al doilea canal este mai puțin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
iubită (2); întîmpina (2); întîmplător (2); jumătatea (2); mama (2); mereu (2); merge (2); neam (2); neașteptat (2); oaspete (2); opri (2); pereche (2); perechea (2); plăcere (2); pleca (2); primul (2); relație (2); reuniune (2); soartă (2); social (2); socializa (2); stradă (2); străin (2); veni (2); zări (2); abate; acasă; accidental; aduce; aglomerație; alesul; a alunga; amicitate; apropia; aranja; așteaptă; așteptare; aventură; un băiat; bere; bucurii; cafenea; cappucino; căsători; cină; pe cine?; cu cineva; cu cineva drag; ciocni; cîrciumă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ora; pachet; poveste; problema; problemă; profesoară; de profesor; profesorul; prostește; proștii; provoca; a pune; question?; rapid; răgaz; răpus; răspundea; răspundere; fără răspuns; răspunsul; realiza; recunoștință; repede; retoric; rușine; salută; de sănătate; semn de întrebare; semn interogativ; semnul interogativ; serios; sfat; socializa; socoteală; a solicita; soția; sprîncene; străin; striga; suspiciune; a nu ști; să știi; cînd nu știi; dacă nu știi; tace; taci; tăcea; teamă; tema; tema de acasă; temele; tendință; de toate; tot ce trebuie; treabă; uitare; unde; vorbăreț; vorbe; vorbire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
diferit, percep diferit gradul de corupție din societate și așa mai departe), vom încerca să explicăm variația în funcție de variația altei variabile. Astfel, indivizii au ocupații diferite pentru că au un nivel de educație diferit, pentru că au preferințe diferite, pentru că au fost socializați diferit, pentru că sistemul economic în care se găsesc este foarte diferențiat etc. Variația unei variabile este explicată prin variația altor variabile. Ceea ce investighează analiza multivariată este modul specific în care variația unui set de variabile influențează variația altor variabile. Ceea ce
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
acestea (pentru UDMR este constitutivă, căci UDMR reprezintă această minoritate). PRM este singular prin faptul că nici unul dintre membrii săi nu a absolvit studiile la Cluj-Napoca sau la Timișoara și are cea mai mare pondere de parlamentari care s-au socializat în centre universitare minore (Petroșani, Galați). În fine, majoritatea parlamentarilor au absolvit la București, iar proporția celor care au absolvit în alte centre universitare este relativ similară pentru celelalte partide. O interpretare posibilă a dimensiunilor, în funcție de cele observate mai sus
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
diferit, percep diferit gradul de corupție din societate și așa mai departe), vom încerca să explicăm variația în funcție de variația unei alte variabile (indivizii au ocupații diferite pentru că au un nivel de educație diferit, pentru că au preferințe diferite, pentru că au fost socializați diferit, pentru că sistemul economic în care se găsesc este foarte diferențiat etc.). Ceea ce investighează analiza multivariată este modul specific în care variația unui set de variabile influențează variația altor variabile. Bibliografietc "Bibliografie" Aldenderfer, Mark S.; Blashfield, Roger K. (1984), Cluster
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
sa, numai în și prin societate își poate dezvolta individul capacitățile și potențele sale, poate crea noi fapte sociale și le poate transforma pe cele existente. Dacă scopul educației este „să constituie în fiecare din noi” ființa socială, deci „a socializa înseamnă a forma ființa socială”, atunci această „ființă socială” durkheimistă este „eminamente rezultatul influențelor sociale și, în primul rând, al educației”. Această concepție îl așază pe sociologul francez printre precursorii importanți ai pedagogiei sociale. El are meritul de a fi
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și statului chemate la ridicarea păturii țărănești; d) cultura satului trebuie să fie „totală” (sănătatea, munca, sufletul, mintea). Sunt principii pe care el însuși le-a considerat „realiste”, inspirate de realitatea satului românesc. Educația are deci o „funcție socială”, ea socializează, formează conștiința individului, dar și „personalizează”, dezvoltă capacitatea individului de a crea, de a se realiza pe plan social. Personalitatea socială, credea Gusti, constituie scopul principal al educației, înseamnă efortul de perfecționare pentru a alege „cel mai bun mijloc pentru
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]