12,660 matches
-
carte-jucărie, carte-joc, audio-carte, carte activă -, sau genuri în vogă precum fantasy-a și manga. Reperele și referințele sale merg către cărți esențiale de istorie literară, literatură comparată, istoria artei, dar și de filozofie, estetică, semiotică, teorii ale imaginarului, traductologie, pedagogie, psihologie, sociologie sau psihanaliză. Printre cercetătorii literaturii și ilustrației pentru copii care rețin atenția autorului sînt nume deja de referință dar și recent afirmate: Isabelle Nières, Denise Escarpit, Francis Marcoin, Michel Manson, Mona Ozouf, Jacq Zipes, Sophie van des Linden, Maria Nicolajeva
Despre joc, copii, cărți și traducerea lor la ora mondializării by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4479_a_5804]
-
sociali persoanele cu studii universitare de licență absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă În domeniile fundamentale: științe inginerești, știinte agricole și silvice, științe juridice, științe economice sau În următoarele specializări: sociologie, psihologie, medicină și administrație publică. 5.1. Obligațiile inspectorilor de muncă. Conform art. 18 din Legea nr. 108/1999, republicată, coroborat cu art. 14 din Regulament inspectorii de muncă sunt obligați: a) să nu aibă nici un interes direct sau indirect
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
anii ’70 și a început să fie folosit pentru studiul bunurilor comune în anii ’80. El a evoluat treptat și a ajuns ca astăzi să fie o abordare multidisciplinară care îmbină teorii, modele, noțiuni și concepte de economie, psihologie și sociologie cu științele politice. Interesul principal al comunității academice care s-a format în jurul acestui subiect constă în înțelegerea setului complex de transformări care leagă aranjamentele instituționale de comportamentul individual (Ostrom, 1996, pp. 36, 41; Kiser și Ostrom, 2003, p. 57
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
-și ia zborul o altă regină întemeietoare de un nou imperiu, se hotărăște să-și manifeste dragostea spre a concepe un băiat (neapărat băiat), pe care să-l hrănească și să-l educe cu ajutorul principiilor cuprinse în ceea ce el numește "sociologia pedagogică". Ironia îndreptată spre Don Avito și spre toate personajele romanului este, de fapt, autoironie, inspirată din analizele și caracterizările exegeților, criticilor, prietenilor și ale lui însuși. Să enumerăm câteva aspecte ale autoironiei pe care Unamuno o recunoaște fără a
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Însemnări pentru un Tratat de cocotologie 1, căruia i se adaugă un apendice și 5 desene. Romanul este o critică severă la adresa ideilor din vremea lui Miguel de Unamuno: ameliorarea speciei umane prin procrearea geniilor și exacerbarea valențelor științei pozitiviste, sociologia pedagogică. Ideile care străbat romanul de la început până la sfârșit, într-o manieră ironică, sunt foarte actuale. Tema de inginerie genetică, întreținută cu cercetări pentru ameliorarea speciei, este translată, într-o cheie parodică, cu ambiție de pregătire a condițiilor pentru apariția
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
foarte actuale. Tema de inginerie genetică, întreținută cu cercetări pentru ameliorarea speciei, este translată, într-o cheie parodică, cu ambiție de pregătire a condițiilor pentru apariția geniului 2. Personajul principal, don Avito Carrascal, cu pretenții la cunoaștere științifică, "îndrăgostit de sociologie", aspiră să procreeze un geniu, idee în vogă la finalul secolului al XIX-lea. Problematica geniului, acest arhetip capabil să manipuleze viața umană cu voința de a pătrunde în cele mai adânci mistere ale creației, a dat naștere la numeroase
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
moment, dar nu un element de credință pentru toate timpurile". Tragicul și comicul, ca extreme în care autorul și-a identificat viața căutând adevărul, se contopesc în Dragoste și pedagogie, devenind artă în scrierea sa. Prin tematica și problematica de sociologie a educației, prin felul în care sunt abordate relațiile părinte-copil, profesor-elev, relevând atitudini și comportamente nedemne de urmat într-un model de educație a adolescenților, lucrarea se află și astăzi, în Spania, în lectura obligatorie pentru Bacalaureat. Romanul de idei
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
de trecutul său și, deoarece el nu își face propria poveste, să-i respectăm secretul. Motivele le va ști când le va uita. Ni se prezintă în scenariul istoriei noastre ca un tânăr entuziasmat de întregul progres și îndrăgostit de sociologie. Trăiește în casa de oaspeți ajutând digestia colegilor de cazare cu disertațiile sale înțelepte de la desert și chiar între feluri. Carrascal trăiește din rentele sale și a ajuns în vârf, țintă tăcută, fără ca nimeni să prevadă la el o muncă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
care, chiar fără s-o știe, vede în căsătorie o formă de a se elibera de comerciantul de grâne. Pentru Carrascal urmează a doua bătălie, aceea de a-i vorbi de căsătoria religioasă, căzând la învoială cu lumea. Apelează la sociologie și asta îl convinge să cadă la învoială. Și aici aflăm cum se unesc Materia și Forma într-o indisolubilă legătură. Capitolul II "Ai căzut, Avito, ai căzut! îi zice vocea interioară ai căzut! Ai convertit știința în vorbe obscene
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
seară. CHARLES: Nu te supăra, dar vreau să trag meciul. EMMA: Iar meci? CHARLES: Ce-i rău în asta? EMMA: Măcar de te-ai pricepe la fotbal! CHARLES: Eu mă uit pentru spectacol în sine. Este de mare interes; ca sociologie, vorbesc. EMMA: Mi-e greață de sociologia ta. Citești tot felul de prostii, citești toate ziarele, vezi toate emisiunile, care de care mai demente, și nu pricepi nimic. CHARLES: Ai văzut tu că nu pricep? EMMA: Văd mereu. Nici măcar atîta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
să trag meciul. EMMA: Iar meci? CHARLES: Ce-i rău în asta? EMMA: Măcar de te-ai pricepe la fotbal! CHARLES: Eu mă uit pentru spectacol în sine. Este de mare interes; ca sociologie, vorbesc. EMMA: Mi-e greață de sociologia ta. Citești tot felul de prostii, citești toate ziarele, vezi toate emisiunile, care de care mai demente, și nu pricepi nimic. CHARLES: Ai văzut tu că nu pricep? EMMA: Văd mereu. Nici măcar atîta lucru nu scrie în studiile alea insipide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
la cap cu divorțul. Ți se pare că nu ești în rîndul lumii dacă n-ai divorțat măcar o dată? EMMA: Ție ți se pare că gîndești? Că uitîndu-te toată ziua la filme și făcînd clasificări și judecăți de valoare, după sociologie și alte popularizări pe care le citești de-a valma, ești un înțelept care descifrează, mă rog, mersul epocii? CHARLES: Da, mi se pare. EMMA: Atunci înseamnă că ești mai bun decît mine, și eu cu un om care suferă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
de care depinde infinitul de dincolo. Un altfel de „out... out”. Deși lucrarea gravitează, competent, la normativul unui atribut cotidian al omului dintotdeauna - „cum să se circule pe Terra” - din ea emană și reverberații laterale, adiacente la antropologia singularului și sociologia pluralului uman. Un studiu, ce are curajul să interfereze două infinituri, pentru ca finitul uman să aibă parte, apoi, de un alt infinit. O lume neștiută, încă. Dar, despre care, putem spune, cu certitudine, că nu mai fi-va ordonată de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
se prevăd și lucrări pentru plastica fațadelor ?”. Răspunsul a sosit prompt:”Banca taie din NCaceste lucrări;proiectele sunt tip și se fac doar adaptările la teren”...”Adică fundația,am completat”.A urmat „Șefuța”,Doina.Dupa ce a dorit să studieze sociologia,a devenit pragmatică și a urmat economia agrară.S-a stabilit la un IAS în județul Constanța.S-a căsătorit cu un bârlădean. In acel moment s-a auzit o bătaie decisă în ușă și în sală a intrat Octav
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de rezolvare a unor probleme, așa că, parcurgând cât mai multe exemple, cititorul poate înțelege problemele comune ale organizațiilor și soluțiile lor similare, modalitățile generale de structurare și funcționare a organizațiilor și tipurile de răspuns la provocările apărute. Întâlnirea mea cu sociologia organizațiilor s-a petrecut relativ demult, în anul 1985, când, student la Politehnică, la prima mea facultate, am consultat un curs de sociologie industrială. În 1990, ca student la sociologie, am parcurs un alt modul de sociologia organizațiilor excelent predat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
generale de structurare și funcționare a organizațiilor și tipurile de răspuns la provocările apărute. Întâlnirea mea cu sociologia organizațiilor s-a petrecut relativ demult, în anul 1985, când, student la Politehnică, la prima mea facultate, am consultat un curs de sociologie industrială. În 1990, ca student la sociologie, am parcurs un alt modul de sociologia organizațiilor excelent predat de profesorul Cătălin Zamfir. Cu dânsul și cu doamna profesor Mihaela Vlăsceanu am colaborat începând din 1994, în primii ani de activitate la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și tipurile de răspuns la provocările apărute. Întâlnirea mea cu sociologia organizațiilor s-a petrecut relativ demult, în anul 1985, când, student la Politehnică, la prima mea facultate, am consultat un curs de sociologie industrială. În 1990, ca student la sociologie, am parcurs un alt modul de sociologia organizațiilor excelent predat de profesorul Cătălin Zamfir. Cu dânsul și cu doamna profesor Mihaela Vlăsceanu am colaborat începând din 1994, în primii ani de activitate la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Întâlnirea mea cu sociologia organizațiilor s-a petrecut relativ demult, în anul 1985, când, student la Politehnică, la prima mea facultate, am consultat un curs de sociologie industrială. În 1990, ca student la sociologie, am parcurs un alt modul de sociologia organizațiilor excelent predat de profesorul Cătălin Zamfir. Cu dânsul și cu doamna profesor Mihaela Vlăsceanu am colaborat începând din 1994, în primii ani de activitate la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială de la Universitatea București, câțiva ani predând seminarii și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
1990, ca student la sociologie, am parcurs un alt modul de sociologia organizațiilor excelent predat de profesorul Cătălin Zamfir. Cu dânsul și cu doamna profesor Mihaela Vlăsceanu am colaborat începând din 1994, în primii ani de activitate la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială de la Universitatea București, câțiva ani predând seminarii și apoi chiar un curs de sociologia organizațiilor. A urmat apoi o perioadă în care preocupările mele didactice și de cercetare s-au concentrat în zona politicilor sociale. Între octombrie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Cătălin Zamfir. Cu dânsul și cu doamna profesor Mihaela Vlăsceanu am colaborat începând din 1994, în primii ani de activitate la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială de la Universitatea București, câțiva ani predând seminarii și apoi chiar un curs de sociologia organizațiilor. A urmat apoi o perioadă în care preocupările mele didactice și de cercetare s-au concentrat în zona politicilor sociale. Între octombrie 2004 și mai 2006, ca beneficiar al unei burse la un program de Master in Business Administration
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
același șef); Autoritatea de a da ordine și responsabilitatea pentru consecințele ordinelor; Remunerarea corectă a personalului; Stabilitatea personalului drept garanție a eficienței; Încurajarea inițiativei subordonaților; Spiritul de echipă sau unitatea personalului (evitarea divizării acestuia). Birocrația Max Weber, unul dintre clasicii sociologiei, a definit organizația birocratică drept forma ideală de organizare. Considerând autoritatea ca fiind de trei tipuri, charismatică, tradițională și rațional-legală, Weber afirma că cel din urmă tip este cel care poate produce cea mai eficientă formă de organizare: birocrația. Birocrația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
complet neintenționate făcute de doi cercetători americani în anii ’20. Ei au organizat un experiment privind influența condițiilor de muncă la uzinele Hawthorne din SUA, începând cu anul 1924. George Elto Mayo și Fritz Roethlisberger, reputați specialiști în psihologie, respectiv sociologie, au testat inițial influența nivelului de iluminare a spațiului de lucru pe două grupuri: unul la care condițiile erau menținute neschimbate (grup de control) și altul la care intensitatea luminii a fost modificată periodic, fiind crescută în trei etape aproximativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de la natură, nu poate fi în totalitate datorat inteligenței raționale, QI/cunoștințelor, nici deprinderilor sau abilităților tehnice. Pe lângă acestea, este vorba de altceva, aflat dincolo de cifre abstracte și concepte, ceva similar cu ceea ce C. Wright Mills numea imaginație sociologică în sociologie; este acea trăsătură a liderilor care au un fel de capacitate de a înțelege corect, de a interpreta și folosi statusurile și rolurile lor și ale altora, precum și interacțiunile și reacțiile din jurul lor, capacitatea liderilor de a înțelege „lumea”, organizațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
sau grupuri care au puterea de a da ordine și de a acționa: «Este responsabil cu autoritatea locală...»; O persoană cu anumite cunoștințe/un specialist: «Este o autoritate în fonetică» ”. Penguin Dictionary of Sociology (1984, p. 24) menționează că „în sociologia contemporană, termenul [de autoritate] este adesea folosit imprecis pentru a se face referire la influența exercitată în calitate de lider”. Sintetizând, autoritatea este legată de putere și leadership și poate fi: 1) o caracteristică a persoanei sau o trăsătură, o componentă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ 41 VIOREL ROTILĂ este lect. dr. în cadrul Universității "Dunărea de jos" Galați, Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie, Catedra de Filosofie Sociologie. Lucrări publicate: Existențialismul în filosofie franceză, Editura Lumen, 2009; Heideggger și rostirea ființei, Editura Lumen, 2009. Viorel Rotilă, (c) 2010 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]