683 matches
-
denumirea Institutul de Cercetări Economice și Sociale al Academiei Române "Gheorghe Zane", instituție publică cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Iași, str. Theodor Codrescu nr. 2; ... e) Institutul de Istorie din Cluj-Napoca se comasează prin fuziune cu Institutul de Cercetări Socioumane Cluj-Napoca sub denumirea Institutul de Istorie al Academiei Române "George Barițiu", instituție publică cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Napoca nr. 11; ... f) Institutul de Chimie Timișoara se comasează prin fuziune cu Laboratorul de Chimie Anorganica Timișoara sub
HOTĂRÂRE nr. 1.366 din 27 decembrie 2001(*actualizată*) privind reorganizarea şi schimbarea denumirilor unor unităţi de cercetare din subordinea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139587_a_140916]
-
specializările; ... b) o proba la alegere din aria curriculara "tehnologii", în funcție de specializarea aleasă de elev; ... c) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior. ... Filiera vocationala a) Istorie sau Geografie ori o disciplina socioumană, respectiv Matematica sau Științe, în funcție de profil; ... b) o proba la alegere din ariile curriculare specifice profilului și specializării; ariile curriculare sunt stabilite de comun acord de Ministerul Educației și Cercetării și ministerele interesate; c) o proba la alegere dintre disciplinele
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144515_a_145844]
-
și, deseori, explicații contradictorii asupra naturii și cauzelor războaielor. Deși în prezent nu dispunem de o teorie generală despre război care ar lua în considerare o întreagă complexitate a fenomenului și ar fi pe larg acceptată de către cercetători în științele socioumane, ar fi greșit să considerăm că de la Tucidide încoace nu am avansat în această direcție. Modul în care gândim și cercetăm cauzele războiul, a evoluat considerabil, în special după al doilea război mondial, devenind mai sistematic și mai bine ordonat
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
mai conștiincioși din punct de vedere metodologic în utilizarea metodelor calitative. Nu în ultimul rând, studiile asupra războiului și a păcii au jucat un rol important în afirmarea, dezvoltarea instituțională și consolidarea Teoriei Relațiilor Internaționale ca disciplină autonomă în cadrul științelor socioumane. Problematica războiului și a păcii a dominat, în faza inițială, agenda de cercetare a disciplinei, fiind unul dintre principalele obiecte de studiu și un subiect fierbinte în marile dezbateri interparadigmatice ale secolului XX. De asemenea, preocuparea pentru fenomenul conflictual în
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
profesor educație fizică Barabaș Virginica - inginer mecanic Băiașu Alina Gabriela - profesor socio-umane Bădulescu Gheorghe - maistru mecanic Băncescu Sorica - profesor chimie Bănică Paula - maistru prelucrarea lemnului Bănică Robert - profesor istorie Băltărețu Vasile - profesor religie Boboc Camelia - inginer mecanic Bocîncă Florența - profesor socioumane Bogdan Marcela - profesor educație fizică Bogdan Laura - profesor engleză Blaj Cecilia Ramona - profesor socio-umane Buda Manuela -profesor fizică Bucur Adriana - profesor socio-umane Bulai Daniela - profesor istorie Căutiș Marin - profesor limba română Căutiș Maria - profesor limba română Călin Maria - maistru textile
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
educație fizică Barabaș Virginica - inginer mecanic Băiașu Alina Gabriela - profesor socio-umane Bădulescu Gheorghe - maistru mecanic Băncescu Sorica - profesor chimie Bănică Paula - maistru prelucrarea lemnului Bănică Robert - profesor istorie Băltărețu Vasile - profesor religie 18 Boboc Camelia - inginer mecanic Bocîncă Florența - profesor socioumane Bogdan Marcela - profesor educație fizică Bogdan Laura - profesor engleză Blaj Cecilia Ramona - profesor socio-umane Buda Manuela -profesor fizică Bucur Adriana - profesor socio-umane Bulai Daniela - profesor istorie Căutiș Marin - profesor limba română Căutiș Maria - profesor limba română Călin Maria - maistru textile
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
război al tuturor contra tuturor"): să se pună în act pactul prin care oamenii renunță la violență, dacă puterea le oferă mai multă siguranță existențială și mai multe certitudini... * Deoarece cartea lui Th. Oblet se adresează studenților, profesorilor de științe socioumane și altor actori și profesioniști ai elaborării și implementării politicilor sociale și urbane, ca și responsabililor politici și cititorilor dispuși să reflecteze asupra vieții orașelor și devenirii democrației, vom veni cu alte câteva rânduri lămuritoare care urmăresc de asemenea "căile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ce probleme se confruntă fenomenul urban ca mod de viață? Ce fel de oraș vrem? Cum îl putem avea? Ce soluții de guvernare, de administrare a orașului se pun în act în orașe, în cartierele concrete? Sociologiile (și alte discipline socioumane) își codetermină devenirea cu schimbările politicilor orașului? 1. După al Doilea Război Mondial, Franța a cunoscut o perioadă de înflorire și de prosperitate numită "les Trente Glorieuses". În numele prin-cipiului solidarității naționale, statul și-a îndreptat atenția asupra teritoriilor marginalizate și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Locul cetățenilor în politicile orașului. Democrația participativă. Există preocupări de a implica mai mult cetățenii, de a le suscita participarea, fapt sesizabil și prin vehicularea mai intensă a expresiei democrație participativă. Nu este clar dacă acest "nou" aspect al organizării socioumane este privit ca un cadou sau ca o concesie făcută de către stat cetățenilor și dacă această nobilă idee nu este trăită ca o nouă constrângere de către aceștia... Participarea ar trebui să fie o condiție pentru evitarea enclavizării, a ghetoizării fenomene
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care școlile obișnuite să se adapteze și să fie capabile de a acorda asistență educativă eficientă și copiilor cu cerințe speciale, alături de ceilalți copii din comunitate; perspectiva segregaționistă, delimitativă 2 pleacă de la premisa (teoretic acceptabilă, dar practic inoportună în raport cu aspectele socioumane implicate) conform căreia, din moment ce copiii și tinerii cu deficiențe nu pot fi instruiți și educați eficient prin metode și forme de activitate școlară obișnuite, uzuale în școlile de masă și întrucât aceștia nu pot accede la standarde obișnuite de performanță
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
programe educaționale: * campanie antidrog; * Eco Școală; * Educație pentru sănătate. Domiciliul actual: Pașcani Numele și prenumele: Pâslaru Ioan Dată și locul nașterii: 4.11.1953, Probota, jud. Iași Starea civilă: căsătorit, 2 copii; Profesia și locul de muncă: profesor de științe socioumane, Colegiul Național „M. Sadoveanu” Pașcani Vechimea în învățământ: 31 de ani, din care 28 de ani la Colegiul Național „M. Sadoveanu” Pașcani; Studii: * Liceul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași (1968 - 1973); * Facultatea de Istorie - Filosofie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” Iași
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
Mi-a adus cineva o reclamă, afișată pe sălile universității, la vedere, desigur, și pe internet: „LICENȚE/DISERtAȚII. Masterand, realizez LA COMANDĂ lucrări de licență, disertație În timp util, unicate, calitate remarcabilă În domeniile drept, administrație publică, management, economie, contabilitate, sociouman. Preț rezonabil! SERIOZItAtE”. Iată ce se Întâmplă În instituția universitară, teoretic un spațiu al culturii, luminii, spiritualității - acceptarea sau indiferența față de un asemenea tratament dă seamă despre profunda criză morală a câmpului universitar. Dintotdeauna, universitatea a fost un spațiu al
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
forțată, agonie și sfârșit. Dar pe cine mai interesează umilințele unor bătrâni atemporali, speță În curs de dispariție? (27.03.2010) Școala Sahalinului Un coleg din București, profesorul Septimiu Chelcea, Îmi atrage atenția că Într-un tratat de metodologia științelor socioumane, tradus la Polirom, Serge Moscovici invoca o anchetă socială a lui A.P. Cehov În Insula Sahalin. Scriitorul, constata Moscovici, nu a așteptat nașterea științelor sociale, ci a devansat-o, inventând În materie de observare a vieții sociale, dovedindu-se un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
edi?ie �n limba rom�n? ISBN 973-611-227-6 PRINTED ÎN ROMÂNIA Charles-Henry CUIN Fran(ois GRESLE ISTORIA SOCIOLOGIEI Traducere ?i studiu introductiv: Ion I. IONESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2002 STUDIU INTRODUCTIV De la filosofii sociale la istorii ale sociologiilor Concretul vie?îi socioumane cotidiene are importan??. Noi distingem universalul ?i particularul, cuvintele pe care le folosim pentru a denumi elementele vie?îi socioumane pot avea sens universal (cu excep?ia numelor), dar �n societatea oamenilor nu �nt�lnim �universalii�, ci componente particulare pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
studiu introductiv: Ion I. IONESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2002 STUDIU INTRODUCTIV De la filosofii sociale la istorii ale sociologiilor Concretul vie?îi socioumane cotidiene are importan??. Noi distingem universalul ?i particularul, cuvintele pe care le folosim pentru a denumi elementele vie?îi socioumane pot avea sens universal (cu excep?ia numelor), dar �n societatea oamenilor nu �nt�lnim �universalii�, ci componente particulare pe care le putem cerceta pentru a �ncerca s? desprindem unele regularit??i, generalit??i. �n societate nu vedem �stratificarea social
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Rousseau, Condorcet, Lessing, Herder, Schloser, Kant, Fichte, Hegel ?.a. Timp �ndelungat a dominat ideea c? omul ?i societatea au fost mai �nt�i �n inten?iile divinit??îi�. Treptat, prin eforturile oamenilor �ntru cunoa?tere, �n variante foarte numeroase, realitatea sociouman? a fost reconstituit?, contribuindu-se astfel la variatele moduri de construc?ie istoric? ?i cotidian? a ei. Cei care s-au aplecat spre cunoa?terea socialului au furnizat idei, ipoteze, �ntreb?ri de plecare ce au servit că suporturi ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cunoa?tere folosite etc. Nu ne mai �ntreb?m ast?zi �cum e cu puțin?? sociologia?�, fiindc? ea exist? de circa dou? sute de ani ?i se bucur? de prestigiu acolo unde oamenii, comunit??ile lor ?i via?a lor sociouman? cotidian? se bucur? de prestigiu at�ț timp c�ț oamenii ?i comunit??ile lor tr?iesc ?i pot fi �fă?? �n fă?? s? se cunoasc? sociologic, spunea Alain Touraine (�n Production de la soci�ț�, 1973), atunci c�nd se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
form? a con?tiin?ei sociale�, ca �form? a culturii� sau că �sfer? a diviziunii muncii�. Tezaurul de memorie�, �patrimoniul� sociologiei poate fi cunoscut deoarece cunoa?terea sociologic? este ?i cumulativ?, chiar dac? �dilemă� ei � că ?i a altor discipline socioumane, de altfel � a fost ?i r?m�ne situarea �ntre �nevoia de a restitui adev?rul f?r? �ngustare ?i imperativele vremii� (Al. Zub, A scrie ?i a face istorie, Editura Junimea, Ia?i, 1981, p. 8). Cunoa?terea sociologic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i succese atunci c�nd a evitat metafiziciz?rile sterilizante, �idolii�, cum a contribuit că societ??ile dezvoltate, culte ?i civilizate s? aib? ?i s?-?i �ntre?în? respectul de sine, respectul pentru oamenii lor ?i pentru via?a lor sociouman? cotidian?. Re?inem �ndeosebi �ndemnul istoriilor ?tiin?ei de a urm?ri devenirea socialului ?i a sociologiei, analiz�nd fapte ?i evenimente care le-au marcat traiectoriile, pentru a desprinde anumite regularit??i privind viitorul lor laolalt? �n contexte spa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
economia social?, sociologia. Sociologia face pa?i decisivi pe calea ?tiin?ificit??îi, datorit? modelului biologic, afi?�nd prin această ambi?ia de a se rupe de filosofia social?. Pozitivismul este un curentul dominant al cercet?rîi �n ?tiin?ele socioumane la sf�r?ițul secolului al XIX-lea. Wilhelm Dithey a venit cu ideea c? acestea cunosc o dezvoltare diferit? de cea a �?tiin?elor naturii� deoarece fenomenele de care se ocup? au originalitatea c? s�nt semnificante pentru cei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
noi, venind �n sprijinul studen?ilor dar ?i al tuturor celor care nu dispre?uiesc sociologia (dac? nu fac efortul de a se apropia de ea ?i de a o cunoa?te). Studen?îi de la sociologie (?i de la alte discipline socioumane) au primit �n anii din urm? cantit??i impresionante de informa?îi, dar poate c? n-au ?tiut s? le pun? �ntotdeauna �la locul lor�. Volumul tradus �i ajut?, cu onestitate, s? fac? acest lucru: s?-?i contureze un tablou
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
institu?îi etc. care au marcat-o. Putem urm?ri devenirea disciplinei �n momentele diferite ale (re)facerii ei ?i prin �tablourile sinoptice� al evenimentelor politice, faptelor ?i institu?iilor sociale ?i al operelor principale din sociologie ?i din disciplinele socioumane conexe, ca ?i prin bibliografiile organizate �ntr-un mod c�ț se poate de sistematic. Studen?îi mai pot constată un lucru rar �n literatura de specialitate ?i anume acela c? apar numele ?i prenumele tuturor autorilor, iar siglele ?i abrevierile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la noi, traiectoria de la social la sociologia rom�neasc? a fost marcat de �cronicari�, �c?rturari�, scriitori, istorici, filosofi, juri?ți ?.a., ca ?i de proverbe, �zic?tori� sau de �con?tiin?a practic?� a oamenilor despre via?a lor sociouman? cotidian?. Am putea face un inventar al ideilor, al teoriilor, orient?rilor ?i �sistemelor� sociologice, sau rezumate ale lor pentru a le articulă �ntr-o sintez?; Pentru �a fi �n ton� cu autorii acestei lucr?ri, voi �ncerca s? �nscriu preocup
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Michelet l-a considerat �sufletul na?iunii rom�ne�. �n acela?i timp s-au cristalizat preocup?ri de sociologie moral?, de sociologia culturii, sociologia cunoa?terii, sociologia educa?iei etc. �Principiul activ� al societ??îi este interesul; via?a sociouman? este, �n fapt, o agregare ?i dezagregare a intereselor �n lupt? pentru Ideal. Pentru rom�ni idealul social era progresul �n civiliza?ie, consideră Constantin Dimitrescu-Ia?i (1849-1923). Alexandru Claudian (1858-1962) �n Sociologia literaturii relevă c? produc?iile culturale, artistice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
op.cit., p.215). B. P. Ha?deu l-a apreciat �n mod deosebit pe Herbert Spencer (c?ruia i-a ?i dedicat volumul al doilea din Istoria critic? a rom�nilor), ca ?i Vasile Conta. A. D. Xenopol cerea că disciplinile socioumane s? desprind? �legile dup? care omenirea (sau un popor) se dezvolt?�. Putem identifica numeroase elemente de sociologie la filozofi, istorici, juri?ți, chiar la poe?îi vremii. De la sine nu se �ndrepteaz? nimic �n capetele unei genera?iuni�, de aceea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]