1,495 matches
-
luminos “în jurul căruia s-au adunat, încet și greu, elementele unei noi organizări politice și sociale”, puterea ei respectată salvând fragmente din formele vechii civilizații, pe de alta, că, împotrivindu-se așa-ziselor produse sufletești ale păgânismului și unor învățături socotite eretice, a declanșat o îngustare a orizontului intelectual chiar pentru cărturarii timpurilor, “îngustare în care trebuie să căutăm una din cauzele de căpetenie ale exclusivismului și inferiorității culturii medievale”. O carte lipsită de complexe care motivează declinul Occidentului medieval, dar
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Carl Eder) după ediția princeps de la Wittenberg din 1571. Doar cântul al patrulea, din cele șapte tipărite inițial în orașul protestant german (I-IV și IX-XI) este inventariat între volumele din amintita cetate a cărții. Epopeea cuprinde 12 cânturi; cele socotite pierdute în epoca Luminilor și vreme îndelungată după aceea au fost depistate nu demult în câteva biblioteci din România și din străinătate, de exemplu la Brașov, Mediaș, Cluj-Napoca, Budapesta, Cracovia, Oxford. Monumentalul poem istoriografic, pe care am avut ocazia să
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
potențialitatea lor. FINAL PASAJ RETRAS Acest compromis va fi de scurtă durată, fiindcă În prefața pe care o va redacta pentru cea de-a doua ediție a monografiei despre Palamas (1993), Stăniloae revine la poziția sa intransigentă față de teologia catolică, socotită ca fiind purtătoare a germenilor raționalismului ateu și a unei viziuni maniheiste, ba chiar păgâne, a lumii. III Așa cum s-a putut constata, teologia lui Stăniloae este profund ancorată În tradiția patristică, mai bine zis Într-o anumită tradiție patristică
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
théologique, cu subtitlul „Pièces du débat entre La Revue Thomiste d’une part et les R.R. P.P. de Lubac, Daniélou, Bouillard, Fessard, von Balthasar, d’autre part”. Subtitlul mi se pare extrem de sugestiv, pentru că el citează toate numele iezuiților importanți, socotiți ca făcând parte din „tabăra modernistă”. Inutil să spunem că teologii respectivi nu se reclamau de la nici o mișcare specifică, dotată cu un „șef” sau cu o direcție programatică. Singura scriere cu caracter „programatic” (În realitate, un diagnostic al teologiei contemporane
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
antenele spre infinit. Cu mult înainte de Radu Ionescu și de Titu Maiorescu, el dă o definiție a frumosului, în spirit hegelian („revelație a însăși ideei poetice sub forme externe și simțite”). În câteva articole, poetul exaltă funcția militantă a literaturii, socotită a fi totodată un mijloc de cunoaștere, un factor de reformă și propășire. Preocupat, în special, de chestiunile de limbă, aplecându-se asupra versurilor populare, în care găsește, de altfel, și o sursă de inspirație, B. contează ca un precursor
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
100-102; Piru, Poezia, II, 218-221; George, Sfârșitul, II, 325-331; Dimisianu, Opinii, 323-326; Cioculescu, Itinerar, III, 355-360; Grigurcu, Poeți, 275-277; Cândroveanu, Poeți, 78-82; Cândroveanu, Printre poeți, 106-108; Cosma, Romanul, I, 250; Alexandru Niculescu, Liviu Călin, RL, 1994, 12; Alexandru Vona, Timp socotit, RL, 1994, 12; Dicț. scriit. rom., I, 507-508. D.Gr.
CALIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286036_a_287365]
-
totul să fie inutil. Și atunci mă înfior: orice mai bine, orice se poate reface, chiar și gândul că a fost a altuia se poate consola, însă asta nu... În jurul meu copacii se întind aranjați cu artă, cu locuri goale, socotite măsurat, printre ei, melancolici, făcuți să mă doară și mai mult. Dar poate, în cameră, pe o zi ploioasă, aș înnebuni, sau mai bine aș lua trenul îndată înapoi. De i-aș ști adresa sigură, i-aș telegrafia să nu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
apoi, fără să mai folosească strategema prin Brangone, a acceptat să se culce cu Mark. Cei mai sentimentali, chiar, pot admite adevărul acesta comun. Singura diferență este că susținând gândul acesta cu perseverență, demonstrez că marginile dragostei mele sunt bine socotite, bine marcate. Mă indignam: m-am chinuit atâta pentru Ioana fără să mă întrerupă nici un amuzament. Am acceptat toate fanteziile ei și acum suport cele întîmplate fără nici o încercare de a fugi. N-am gânduri pe care sa nu i
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
acum suport cele întîmplate fără nici o încercare de a fugi. N-am gânduri pe care sa nu i le spun, nu aflu nimic fără să o pun în curent, nu trăiesc decât pentru a-i face bucurii. Am convingerea bine socotită (eu nu sunt în stare de afirmări în vînt.) că dacă ar muri ea, m-aș omorî. E insuportabilă viața fără Ioana, în absența ei nu m-a susținut decât gândul că, orice s-ar întîmpla, nu e nimic ireparabil
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
spună acele lucruri, sau dacă măcar au avut motive. Nu știm nici dacă ei au înțeles întotdeauna ceea ce au spus. Cu toate acestea, au fost bine reținute, LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 69 56. preluate cu aviditate de alții, elogiate sau disprețuite, socotite uneori salutare. Au de venit astfel și mai ciudate, mai stranii. Și nu este în joc, de această dată, producerea ludică a ceva absurd. Filozofii la care se referă Cicero vorbesc serios și cu destulă gravitate, cel pu țin așa
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
o mie de ani. La fel și când parcurgi unele scrieri din epoca patristică, aflând, de pildă, că sensul acestei vieți constă în a te pregăti pentru moarte. Ce să mai spun despre unele credințe și idei proprii timpurilor medievale, socotite mai târziu ca desăvârșit obscure? În fața unor scrieri de atunci, imediat vei spune că s-a petrecut ceva cu totul ciudat, incomprehensibil pentru gândirea de astăzi. Te vezi imediat dincolo de toate acestea și te simți sigur pe logica proprie, ca și cum
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
și utile tehnic lasă multe experiențe omenești în afara jocului. E posibil să fie vorba despre un reflex vulgar, comun, care, odată cu trecerea timpului, ne face insensibili față de unele alternative ale vieții. Avea să se vadă însă că până și cele socotite neutre își obțin sensul, când se întâmplă acest lucru, în jocul inepuizabil al unor moduri de viață. Astfel, dacă o propoziție este privită izolat, fără să știi cine o spune, sub ce intenții sau cu ce efecte, atunci lipsa ei
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
spună acele lucruri, sau dacă măcar au avut motive. Nu știm nici dacă ei au înțeles întotdeauna ceea ce au spus. Cu toate acestea, au fost bine reținute, LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 69 56. preluate cu aviditate de alții, elogiate sau disprețuite, socotite uneori salutare. Au de venit astfel și mai ciudate, mai stranii. Și nu este în joc, de această dată, producerea ludică a ceva absurd. Filozofii la care se referă Cicero vorbesc serios și cu destulă gravitate, cel pu țin așa
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
o mie de ani. La fel și când parcurgi unele scrieri din epoca patristică, aflând, de pildă, că sensul acestei vieți constă în a te pregăti pentru moarte. Ce să mai spun despre unele credințe și idei proprii timpurilor medievale, socotite mai târziu ca desăvârșit obscure? În fața unor scrieri de atunci, imediat vei spune că sa petrecut ceva cu totul ciudat, incomprehensibil pentru gândirea de astăzi. Te vezi imediat dincolo de toate acestea și te simți sigur pe logica proprie, ca și cum țiar
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
și utile tehnic lasă multe experiențe omenești în afara jocului. E posibil să fie vorba despre un reflex vulgar, comun, care, odată cu trecerea timpului, ne face insensibili față de unele alternative ale vieții. Avea să se vadă însă că până și cele socotite neutre își obțin sensul, când se întâmplă acest lucru, în jocul inepuizabil al unor moduri de viață. Astfel, dacă o propoziție este privită izolat, fără să știi cine o spune, sub ce intenții sau cu ce efecte, atunci lipsa ei
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
adevărat în mijlocul Pământului, că orașul său este buricul Universului, că Templul sau Palatul sânt adevărate Centre ale Lumii; mai dorește și ca propria casă să se afle în Centru și să fie o imago mundi. După cum vom vedea, locuințele sânt socotite ca fiind cu adevărat în Centrul Lumii și reproducând, la scară microcosmică, Universul. Cu alte cuvinte, omul societăților tradiționale nu putea trăi decât într-un spațiu "deschis" către înalt, unde ruptura de nivel era simbolic asigurată și unde comunicarea cu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sfîrșindu-se cu o "disoluție" - pralaya -, care se repetă în chip mai radical la capătul fiecărei mii de cicluri, devenind mahapralaya, adică "Marea Disoluție". Schema exemplară "creație-distrugere-creație" se repetă la nesfârșit. Cei 12 000 de ani care alcătuiesc un mahayuga sânt socotiți "ani divini", fiecare dintre ei durând 360 de ani, ceea ce înseamnă în total 4 320 000 ani într-un singur ciclu cosmic. O mie de asemenea mahayuga alcătuiesc o "formă" (kalpa), iar paisprezece kalpa alcătuiesc un manvantara (numit astfel pentru că
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
se înfățișează ca un "cifru" decât dintr-o perspectivă religioasă. Doar omul religios descoperă în ritmurile vegetației taina Vieții și a Creației, cea a reînnoirii, a tinereții și a nemuririi. S-ar putea spune că toți arborii și toate plantele socotite sacre (de pildă arbustul ashvatha, în India) își datorează acest statut privilegiat faptului că reprezintă arhetipul, imaginea exemplară a vegetației. Pe de altă parte, faptul că o plantă este îngrijită și cultivată se datorează valorii sale religioase. După unii autori
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
experiențe sânt întotdeauna religioase, deoarece Lumea este sacră. Ca să le putem înțelege, trebuie să ținem seama de faptul că principalele funcții fiziologice pot deveni ceremonii. Se mănâncă după ritualuri, iar hrana este valorizată în funcție de diferitele religii sau culturi: alimentele sânt socotite fie sacre, fie un dar al zeilor, fie o ofrandă adusă zeilor trupului (cum este cazul în India, de pildă). Viața sexuală este și ea ritualizată și, prin urmare, omologată atât fenomenelor cosmice (ploaie, semănat), cât și actelor divine (hierogamie
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
26... Desface pielea de antilopă și o dă jos, ca să se poată îmbăia; copiii vin pe lume fără corion. Își păstrează veșmântul ca să intre, și de aceea copilul se naște învelit în amnion." Cunoașterea sacră și, prin extensie, înțelepciunea sânt socotite ca fiind rodul unei inițieri, și se cuvine amintit ca un fapt semnificativ că simbolismul obstetric legat de trezirea conștiinței supreme se regăsește atât în vechea Indie, cât și în Grecia. Nu degeaba se compara Socrate cu o moașă, pentru că
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
subordona religia regimului politic. "Astfel unirea catolicilor - divizați politicește - în câmpul politic, pentru a apăra Biserica cu mijloace politice, nu se poate face decât cu sacrificiul opiniilor politice, sau mai bine zis, cu sacrificiul trecător al unei anumite acțiuni politice, socotită deocamdată prejudicioasă pentru apărarea intereselor religioase". Salazar își reazemă argumentarea și pe scrisoarea Papei Benedict XV din 11 decembrie 1919, de unde, după interpretarea sa, rezultă datoria pe care o are fiecare catolic de a asculta și colabora cu regimul țării
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
urma să Înceapă. În momentul când gazda era pe punctul de-a izbugni, Doctorul , cu un calm enervant, motivă: „Prietene, ai omis un amănunt...” „Ce fel de amănunt...?” - ridică el din nou vocea. „Martorii...Fără semnătura lor, e o hârtie socotită maculatură!” „Mă surprinde... Nu te știam așa meticulos, Doctore. Bine...!” Întinse chitanța celor doi amici, care executară ordinul. Și, această formalitate fiind epuizată, pentru a doua oară Încercă s’o Înmâneze Doctorului. Acesta o refuză, socotind-o Încă nefolositoare deorece
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
râvnă. Un proverb spune că ei au mereu un pumnal în mână, „fie ca să-ți taie beregata, fie ca să taie beregata unei oi în cinstea ta“. Doi dinari de aur și cinci dirhami de argint! I-am numărat și răsnumărat, socotit și scuturat. Iată tot ce a rămas din imensa mea avere, tot ce-mi rămâne ca să străbat Sahara până în ținutul Nilului, și ca s-o iau de la capăt! La văicărelile mele repetate, Hiba a răspuns printr-un zâmbet greu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
din Africa de Nord situate la vest de Egipt: Maroc, Algeria, Tunisia, Tripoli. 1 Nume dat îndeobște sultanului de la Constantinopol. 1 Faianță italiană realizată în timpul Renașterii sub influența celei hispano-maure, provenită din insula Mallorca și caracterizată prin smalț metalic. 1 Prinț arab, socotit urmaș al Profetului Mahomed prin Fatima, fiica lui Mahomed. 1 Ibn Battuta, călător și geograf arab (1304-1377). A călătorit timp de 25 de ani în Africa, Arabia, Crimeea, Asia meridională și în Extremul Orient (China). În 1330 sau 1331 a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
s-a spus naționalism, fiind proslăvit internaționalismul. Apoi „s-a dat drumul la Hora Unirii“. Așa s-a spus, cu un sentiment de descătușare generală, când s-a primit aprobarea (indicația) să se cânte „Hora Unirii“. Și alte câteva cântece, socotite reacționare până atunci. Pentru care oamenii făcuseră pușcărie. Erai dat afară din slujbă dacă spuneai de prea multe ori cuvântul român... A fost o supapă deschisă pentru a elibera tensiuni îndelung acumulate și a le abate atenția poporenilor de la belitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]