630 matches
-
în 2100. Deșeurile vor fi depozitate la 500 de metri adâncime și se presupune că vor rămâne acolo timp de 100.000 de ani. Dar cum vor percepe generațiile următoare acest fapt tehnologic?472. Autoarea consideră că "documentul este gândit socratic și merită văzut, dar cu rezerve metafizice"473. Ca și la ediția anterioară a TIFF 2010, și la TIFF 2011 s-a organizat un top al celor mai bune și celor mai puțin bune proiecții. În opinia lui Victor Cubleșan
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pe care o avea el că soldat și mercenar, exact ce spunea Socrate, așa cum se pare că se înțelegea sau se prezenta acesta. Pe când Platon da o interpretare dinamică, pleacă de la Socrate pentru a vedea tot ce era în intuiția socratica, dezvoltă un Socrate pe care noi îl numim Platon însă, care este un Socrate, după părerea mea, mai adevărat decât Socratele lui Xenofon" (Coseriu, 1997b, pp. 19-20). Cred că merită să procedăm similar și în cazul lui Hașdeu. Pentru o
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ci să fie cumpătați. Și nu zic nu. Știu însă că cine învață pe alții trebuie să se ia pe sine ca exemplu, astfel încât sfaturile ce le dă să se asemene faptelor și vorbele lui să-i călăuzească 1. Cumpătarea socratică presupune o exigență fundamentală, pe care o putem exprima prin următoarea sintagmă: "Ca să-i poți conduce pe alții, trebuie mai întâi să te poți conduce pe tine". Această cumpătare, dezvoltată ulterior într-o adevărată "etică a abținerii", se regăsește peste
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
să cultive imaginea lor în ochii celorlalți și nu să se cultive pe ei înșiși. "Tehnica succesului" prevalează în raport cu "tehnica virtuții", iar manifestarea în plan social-public se face sub semnul succesului, de sorginte sofistă, și nu sub acela de sorginte socratică a dictonului "cum să te manifești în spațiul public și să-ți păstrezi sufletul". În acest sens, Antiphon sofistul afirmă: ... Justiție așadar înseamnă a nu încălca legile cetății în care ești cetățean. De aceea, un om se poate bucura de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Prelegerea 133 9. Metoda expunerii 134 10. Cursul magistral (ex cathedra) 134 11. Expunerea cu oponent 135 12. Prelegerea-dezbatere (discuție) 136 13. Instructajul 137 B. Metode interactive (de dialog) 137 1. Conversația și tipuri de conversație 137 2. Conversația euristică (socratică) 138 a) Cum se construiește conversația euristică? 140 b) Natura Întrebărilor - perspectiva euristică 142 c) Reconsiderarea condițiilor de aplicare a conversației 143 3. Metoda discuțiilor și metoda dezbaterilor 145 a) Caracteristici și sferă de aplicare 145 b) Avantajele și limitele
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
din secolul al V-lea Î.Hr.,metodele de instruire ce impuneau o strictă adeziune la tradițiile populare uzuale - observă J. Brubacher (1947), un istoric al educației - Înclină să cedeze locul unorprocedee mai critice. Începe să se impună conversația maieutică (socratică), inițiată de unul dintre cei mai mari dascăli ai tuturor timpurilor, Socrate. Ceva mai târziu, În Antichitate, odată cu apariția alfabetului și a scrisului pe papirus, se face din nou un important pas Înainte. Sistematizarea și răspândirea treptată a limbajului scris
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Grecia, Solon prelucra astfel de cazuri În scopuri instructive”(Kidd, 1981, p. 295), asemenea lui Confucius - În China. Studiul de caz a fostreintrodus În practica Universității Harvard, la sfârșitul secolului al XIX-lea, În Învățământul economic și comercial; - metoda conversației (socratică sau maieutică) - pusă la punct și utilizată cu mult succes de Socrate În anii 400 Î.Hr., trecând peste unele momente critice, datorită deformării ei În metodă catehetică, este utilizată astăzi pretutindeni, fiind considerată ca una dintre cele mai eficiente
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
conversația de aprofundare); c) funcția de consolidare și sistematizare a cunoștințelor, de Întărire a convingerilor științifice etc. (conversația de consolidare); d) funcția de verificare sau de control (de examinare și evaluare) a performanțelor Învățării (conversația de verificare). 2. Conversația euristică (socratică)tc "2. Conversația euristică (socratică)" Cea mai importantă și cea mai des Întrebuințată, rămâne conversația euristică. Ea reprezintă o modalitate aparte de Învățare prin descoperire. Specificul ei rezultă din faptul că atunci când recurge la această tehnică interogativă, profesorul instruiește nu
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de consolidare și sistematizare a cunoștințelor, de Întărire a convingerilor științifice etc. (conversația de consolidare); d) funcția de verificare sau de control (de examinare și evaluare) a performanțelor Învățării (conversația de verificare). 2. Conversația euristică (socratică)tc "2. Conversația euristică (socratică)" Cea mai importantă și cea mai des Întrebuințată, rămâne conversația euristică. Ea reprezintă o modalitate aparte de Învățare prin descoperire. Specificul ei rezultă din faptul că atunci când recurge la această tehnică interogativă, profesorul instruiește nu prin „a transmite” sau „a
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se apropie de semnificația inițială pe care Socrate (469-399 Î.Hr.) o atribuia dialogului folosit la timpul lui pentru a-și conduce discipolii și adepții la descoperirea unor lucruri de mare adâncime și Înțelepciune. (De aici și numele de metodă socratică.) Socrate pretindea că dialogul este adevărata artă de a „moși” spiritul (maieutica), de a face să iasă la lumină adevărul, ideile (Înnăscute, după opinia sa) printr-un efort de adâncă meditație. În cursul timpului, de la Socrate și până În prezent, conversația
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mai ales pentru sine. Dar, mai cu seamă pentru lăuntricitatea propriei făpturi, pentru că așa cum ne-o dovedește netăgăduitor această carte, a cărei predoslovie avem bucuria să o scriem, principiul sfânt, alcătuitor al vieții și lucrării profesorului ieșean, a fost cel socratic, al cunoașterii de sine. Zicerea celebră și esențială "Cunoaște-te pe tine însuți" a constituit și constituie pravilă pentru dânsul, stâlpul stâlpelnic al casei sale. Demersul existențial al Domniei Sale s-a structurat în jurul tâlcurilor de adânc ale acestui sâmbure filosofic
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
existențial al Domniei Sale s-a structurat în jurul tâlcurilor de adânc ale acestui sâmbure filosofic. Acum, la ceasul retrospecțiilor, al privirii în urmă către cele făptuite, Mihai Pricop a simțit nevoia să-și explice sieși în primul rând, dar și semenilor, socraticul dicton al viețuirii. A purces la acest proces de deslușire, de dezghiocare a înțelesurilor din miez, prin scrierea unui eseu, care este tot fructul unei lecturi aplicate și de straturi profunde și a unei gândiri și glosări pe marginea acesteia
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Nietzche, sursa cea mai substanțială și fertilă a gândirii poetice eminesciene. Mihai Pricop procedează la o citire a sensurilor și la decelarea componentelor unui sistem filosofic cu ramuri și subramuri, cu adăugiri și nuanțări subtile, cu înnoiri, dar fidele primordialității socratice. Mihai Pricop este convins că această filosofie a filosofiilor nu-i decât revelarea parcă divină a unor adevăruri eterne, cărora Socrate, Platon, Epicur, Montaigne, Spinoza, Nietzche, ca să cităm câteva din numele luate în discuție, le-au dat glas. În această
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
discuție, le-au dat glas. În această cheie e cazul să înțelegem și exprimarea paradoxală a autorului că "Socrate n-a murit, întrucât n-a existat". În același timp, meditația asupra acestor concepte filosofice, ce au drept coloană vertebrală spusa socratică, îi prilejuiește semnatarului cărții constatări amare, izvorâte dintr-o realitate întristător-dezamăgitoare. "Confruntându-ne cu Socrate, scrie Mihai Pricop, ne dăm seama de nevrednicia noastră". O lipsă de vrednicie ce-și are cauzele în neînțelegerea faptului reliefat atât de cuprinzător și
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
te cunoști, să știi cât valorezi. Inteligentul stă cu garda ridicată împotriva propriilor prostii, le recunoaște și se străduiește să le elimine; prostul li se abandonează fără rezerve". Sunt acestea pagini de reflecțiuni scrise de un moralist drapat în veșmântul socraticei ziceri, de neșters, "Cunoaște-te pe tine însuți". Mihai Pricop este consecvent don quijotesc într-o lume în care prostia se secularizează, iar obrăznicia și ignoranța suie în cele mai înalte jilțuri ale demnităților statale. Pledoaria autorului se dorește a
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
iar obrăznicia și ignoranța suie în cele mai înalte jilțuri ale demnităților statale. Pledoaria autorului se dorește a nu suna în pustie. Să tragem nădejde că așa s-ar și putea întâmpla. Cunoașterea de sine, vechiul și mereu noul adagiu socratic, la care ne poftește să reflectăm Mihai Pricop, este cu siguranță izvorul doritei primeniri morale, o datorie de împlinit, în slujba căreia se înscriu și lăudabilele strădanii ale iscălitorului "Datoriei împlinite". Grigore ILISEI Datoria împlinită 1. Introducere 2. Școala în
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
fusese consacrat de religie din vremuri imemoriale venerației popoarelor, într-un peisaj propice. Pythia (preoteasa de la Pytho) profetiza, transmitea oracole, dar celebritatea locului a fost dată de Apollo, zeul care întruchipează adevărul aplicat vieții pământene și ordinii sociale. Conform convingerilor socratice, virtutea este o știință a lumii interioare în care lupta începe sub genericul "Cunoaște-te pe tine însuți și vei cunoaște Universul și Zeii". Știința virtuții nu poate fi învățată ca tabla înmulțirii, ci presupune o muncă de transformare interioară
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
care lupta începe sub genericul "Cunoaște-te pe tine însuți și vei cunoaște Universul și Zeii". Știința virtuții nu poate fi învățată ca tabla înmulțirii, ci presupune o muncă de transformare interioară, un efort în dobândirea drumului către esențe. Principiul socratic "omul inteligent trebuie să fie și demn de încredere" se bazează pe adevărul că "virtutea este cunoaștere" literatura filosofică nu este adresată tuturor cititorilor, ci doar celor demni de încredere și inteligenți; este o comunicare privată. Dar inteligența și cultura
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
limbajul, identificat cu vorbirea populară, un intermediar între zeul care vorbește și oamenii care întrețin dialoguri (J. Brun). Socrate trăia în mijlocul contemporanilor săi. Maieutica practicată căuta să provoace interlocutorilor săi rememorări, deschideri spre adevăr. Civilizația occidentală a beneficiat de pe urma cunoașterii socratice. S-a vorbit de un "socratism creștin". Datorită faptului că omul a fost făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, cunoașterea de sine reprezintă deschidere către misterul divinității. Dacă omul este o imagine a lui Dumnezeu, cum s-ar putea
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
că el trebuie să ajungă prin sine însuși la adevăr". Socrate este primul în istoria umanității care a introdus conceptul de om ca ființă, investindu-l cu darul rațiunii și cu virtute, având ca substrat sufletul, care este interioritatea. Interioritatea socratică este condiția cunoașterii de sine, a autodefinirii și autodeterminării (C. Enăchescu). În aceste condiții, mă întreb cum trebuie interpretată afirmația lui Cioran: "....nu-i bine pentru om să-și amintească în fiecare clipă că este om?" Socrate reprezintă un moment
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
există cunoaștere și finalitate. Societatea din timpul lui Socrate nu era făcută doar din instituții și ideologii, ci și din oameni adevărați, având relații de familie, sociale, politice. Opera lui Platon este importantă pentru istoria Atenei, pentru înțelegerea specificității fenomenului socratic. Apropiații lui Socrate, făceau parte din medii variate ale Atenei clasice, nobili, filosofi, săraci. Demersul la filosofare, inițiat de Socrate este ilustrat în "Dialogurile" lui Platon. Spiritul de finețe caracteristic vechilor atenieni a rămas eternizat în formula atât de plastică
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
diferite. Această imagine este compusă din ironia, pseudoignoranța și arta dialecticii, care-l caracterizau. Imaginea lui Socrate a fost permanent prezentă în decursul istoriei. Deci, existența sa istorică nu este pusă la îndoială (cu excepții). Ea este dublată de mitul socratic. O imagine unitară nu poate fi conturată. Înțelegerea personalității și doctrinei sale trebuie să țină cont de mentalitatea epocii sale, marcată de războiul peloponesiac ce favorizase trezirea adversităților, imoralitatea, neîncrederea, tendințele dominatorii, ura. Această criză gravă a distrus ce consolidase
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
postură poate fi etichetată ca nebunie, nu o "nebunie clinică" ci una "culturală" (C. Enăchescu). Evoluția personalității lui Socrate este legată de etapele vieții: la tinerețe era Socrate "torpila", Socrate adult era "mamoșul", la bătrânețe Socrate "delficul". Acestea sunt "măștile socratice" pe care le-a descris E. Dupreel ca etape psihologice și morale în evoluția personalității lui Socrate. Ultima parte a vieții este cea a perfecțiunii, seriozității, seninătății; este etapa care îl consacră pe Socrate ca pe "cel mai înțelept dintre
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
asigurat o mai mare autenticitate a mărturiilor. Mai mult, există opinii conform cărora Platon a pus pe seama lui Socrate unele dintre propriile sale opinii. Xenofon s-a numărat printre cei ce i-au urmat lui Socrate și au fost numiți socratici. Era atenian, modest și cu un aspect plăcut. A fost primul care a luat însemnări și a redat convorbirile cu Socrate ("Amintiri"). A fost exilat de atenieni pentru că își oferise serviciile Spartei. A scris mai multe cărți (între care "Amintiri
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
lui Socrate", "Amintiri"). Socrate a avut o importanță hotărâtoare asupra instrucției lui Platon. Opera lui Platon (în special unele dialoguri), conțin mărturii importante privind viața și activitatea lui Socrate. Socrate nu este doar Socrate al lui Platon. Ceea ce găsim la socratici nu este o doctrină unică, ci un ansamblu de teme, dar nu ansamblu ce poartă amprenta socratică, chiar dacă este imposibil să reconstituim gândirea sa pornind de la opiniile discipolilor. Platon (Aristocles), 430 (anul morții lui Pericle) - 347, avea 20 de ani
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]