641 matches
-
așa de mare, câtă a atras Mântuitorul nostru la El de la idoli? Filosofii elinilor au scris multe cărți părute convingătoare și cu mult meșteșug în cuvinte. Ce-au dovedit ele așa de mult ca crucea lui Hristos? Până la moartea lor sofismele lor păreau să aibă ceva convingător. Dar chiar când trăiau se contraziceau în cele ce socoteau că se impun ca adevărate în gândirea lor și se certau întreolaltă. Dar e un fapt foarte minunat că Cuvântul lui Dumnezeu învățând prin
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Petersburg până în Belgia, încearcă să se facă auzită în Occident pentru a demonta și bagateliza chiar tezele eminesciene din presa bucureșteană, între principalii vizați, indirect, fiind neobositul jurnalist de la Timpul. Vorbind de pe poziții de forță, publicațiile panslave recurg însă la sofisme și mistificări pe care poetul le spulberă în cele patru vânturi. Altminteri, el se vede nevoit să ducă o dublă bătălie: cu publicațiile guvernamentale și cu cele străine, între care Românul, Corespondența politică, Gazeta St. Petersburg, Viedomosti, Le Nord (ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
meditație, fabulă, scrisoare ori baladă; fluxul liric direct, firesc spontan, se vede concurat de pulsiuni cogitative, de reacții abstractizante. În chipul acesta, surprizele se țin lanț: "reveriile alchimistului Abstractor" tind spre o anumită filozofie a Ființei; o primăvară (cu "extatice sofisme") e Primăvară socratică: "Tot ce există, există de-a pururi. Moartea nu are viață"; un Oraș metafizic e "construit din idei / fiecare din cărămizile sale e o noțiune"; un Megalopolis și Cetatea Putreziciunii, Pythagora și sclavul său divin Zamolxis invită
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
previne să nu confundăm piețele libere cu piețele nereglementate, cu dispariția sectoarelor și a politicilor publice. Dacă aș spune că de aici se înțelege că piețele sunt cu atît mai libere cu cît sunt mai reglementate, aș fi acuzat de sofisme. Dar autorul susține că "economiile și societățile moderne au nevoie de reglementări și de politici economice pentru ca bunurile publice să fie furnizate în mod adecvat, iar externalitățile negative să fie prevenite sau limitate". Bun, și ce superinteli-gență avem care să
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
său (actul suicidar nu poate fi explicat decât prin patologia subiectului și nu depinde niciodată nici de sănătatea și nici de libertatea sa), într-o societate care nu încetează de a repeta fiecăruia că este unicul proprietar al corpului său. Sofism pentru care medicina nu este vinovată, vor spune poate unii cititori, dar acesta este paradoxul în care trăiesc medicul și pacientul său și care este, de asemenea, cauza multor ambiguități privind tentativa de suicid la adolescență, explicând poate faptul că
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Încununată de succes. Cel mai adesea, metoda aplicată În cercetarea adevărului de către Învățații scolasticii era cea a analogiei, metodă care solicita un travaliu complicat și era, de cele mai multe ori, expusă eșecului, deoarece În derularea ei se insinuau o mulțime de sofisme. Renunțarea la metoda analogieiTC "Renunțarea la metoda analogiei" \l 4 Deși respinge scolastica și metodele acesteia, cartezianismul nu poate fi Înțeles fără o punere continuă În paralel cu ea, mai ales că, În confruntarea pe care o poartă, Descartes folosește
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
tu?! Imoral este un om care încalcă o lege morală... Dar ăștia n-au încălcat nici o lege morală... pentru simplul motiv că nu știu ce-i aia morală... Adică sînt amorali... și deci n-au nici o vină... Octav: Hai, las-o, Socrate...! Sofisme...! Dialectică trasă de păr! Filosofie de tribunal! Groparul: Fugarule, tu știi ce-i aia morală? Octav: Hai, lasă... Groparul: Bine, văd că știi... Bravo! Atunci spune-mi și mie ce fel de morală e aia care dă voie turcului să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
precum Quadrivium, în care vreo treizeci de intelectuali specializați în diverse domenii (matematicieni, fizicieni, ingineri, psihologi, sociologi, jurnaliști, medici, biologi...) se întîl-nesc "pentru a elabora cîteva elemente constructive ca răspuns la provocarea tehnologică"6. Refu-zînd să accepte "fără a gîndi sofismele politicieni-lor de orice nuanță", dorindu-și să fie cetățeni și nu "vulgari consumatori", ei își propun să lupte pentru educație: Pentru ca mîine cei mai instruiți să poată fi un model pentru ceilalți, pentru ca națiunile bogate și educate să poată oferi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
un om poate fi înlocuit de o mașină nu echivalează cu a pierde conștiința "valorii" omului? J.S. Despre asta e vorba: există și altceva în om în afara mașinii. Dar această distincție, și apoi combinarea a două domenii distincte, ține de sofism. B.C. Nu credeți că ideile ciberneticiene au contribuit cumva la devalorizarea concepțiilor umaniste? Devenea posibil ca, sub pretextul optimizării, sute de persoane să fie concediate și înlocuite cu mașini, fără grijă pentru soarta indivizilor. J.S. Cibernetica ar fi o justificare
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de false adevăruri ori de pseudovalori. Nu altfel au procedat, de exemplu, Socrate sau Descartes în filozofia universală, ori Titu Maiorescu în critica literară românească. 194 Ibid., p. 156. 195 Încercând să demaște "iluziunea realistă", C. Antoniade recurge la un sofism atunci când consideră că în cazul lui Comte avem de-a face, în fond, cu o recunoaștere a existenței absolutului. Ceea ce neagă Comte spune autorul citat este doar posibilitatea noastră de a cunoaște absolutul, însă aceasta nu înseamnă că nu-i
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ci numai aspecte sesizabile succesiv, într-o <<unitate fluentă>>" (s.n.)125. În aceste condiții, el consideră absurdă "afirmația necondiționată că orice filozofie științifică este o himeră"126. Contraargumentul lui nu e de natură să ne convingă, întrucât mizează pe un sofism, pe un fel de diversiune, abătându-ne de la logica demersului lui Dilthey, fiindcă acesta din urmă nu-și propusese altceva decât să înfățișeze filozofia ca Weltanschauung, și nu drept strenge Wissenschaft. Husserl nesocotește "presupozițiile asumate" de Dilthey, încercând să-l
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ș.a."130 Să ne întoarcem acum la contraargumentul lui Husserl. Iată cum sună el: Dacă critica filozofică află în fața sa ceva obiectiv-valabil de respins, atunci există și un teren de a funda ceva cu deplină valabilitate obiectivă"131. Aidoma oricărui sofism, afirmația pare îndreptățită. Să vedem însă care ar fi consecința acceptării ei. Având o "deplină valabilitate obiectivă", o asemenea fundamentare ar însemna invalidarea de la bun început a unei critici filozofice ulterioare, ca factor de progres în cunoaștere, și ar echivala
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
una dintre temele sale centrale, dar nu preocupare față de imagine și față de un simbolism religios al gândirii, prezente la intelectualii moderni. Dialog filosofic. Dialog critic, dar nu artă de a fi "superior" și/sau artă de a inferioriza interlocutorii prin sofisme. În lumea modernă nu au triumfat Socrate, spiritul său deschis, gândirea autentică, ci ecclesiocrațiile tribale ale sofiștilor. După el, cei mai importanți filosofi greci, Platon, Aristotel, au așezat preocuparea de sine în centrul acelei arte de a trăi (techne tou
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cu un "Nu". Un raport echilibrat între ce oferi tu și ceea ce oferă societatea. De asemenea, practica juridică ar fi bine să se bazeze pe o evidență clară, pe o demonstrație în acord cu evidența faptelor comise, și nu pe sofisme de interpretare, pe o regie a argumentării. Dreptul nu ar trebui să fie o pluralizare a conflictelor, ci, dimpotrivă, o estompare a lor. Legea "imaginează negativul", îl creează, spunea Foucault într-un curs de-al său. O lege dincolo de conflicte
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ceea ce știm, iar ceea ce știm este, într-un fel, întemeiat pe ceea ce gândim. Cu cât ceea ce știm este recuperat dintr-un trecut istoric autentic, cu atât ceea de gândim are mai multe șanse de a evita falsitatea și instituirea unor sofisme de interpretare cu aromă istorică. Istoria este cea mai manipulabilă dintre cunoașteri pentru că acest trecut istoric se află, la un moment dat și pentru o generație, într-o stare de incertitudine a cunoașterii. Astfel avem memorii publice îndoctrinate, predispuse la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Călinescu (1936), și până în contemporaneitate, eminescologii s-au ambiționat în a evidenția cât mai multe și mai neașteptate mituri în opera scriitorului național. Din acest unghi de vedere, sintagma nicasiană " Ne-am odihnit în Călinescu" rămâne astăzi doar un superb sofism. În fond, "divinul critic" deschide multiple perspective euristice, între care aceea psihanalitică (și derivatul său mitic-arhetipal), lăsând posterității șansa de a o aprofunda și dezvolta cu temei. Acest lucru este posibil mai ales dacă ne gândim că producția literară a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
povestesc aventurile erotice și bahice în gura mare. Excesul, viciul, abaterea de la canon trebuie făcute sub aparența supunerii față de acesta. Iată de ce, de obicei, regulile sunt invocate, citate numai pentru a se construi spectacolul răstălmăcirii lor. Or, o desfășurare de sofisme de această factură instituie o formă de dialog între sensul instituțional al textelor sacre citate și sensul corupt. În fapt, avem de-a face cu ceea ce Bahtin desemna prin cuvântul difon o structură verbală în care răsună două discursuri, în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
așa cum susține Gilles Deleuze, platonismul se axează pe distingerea lucrului de simulacrele lui și pe voința de a le repudia pe acestea din motive morale, căci ele sunt "imagini demoniace", nu posedă asemănare cu un model și sunt identificate cu sofismele, începând cu filosofia modernă s-a instaurat sarcina răsturnării platonismului: "a răsturna platonismul înseamnă următorul lucru: tăgăduirea primatului unui original asupra copiei, a unui model asupra imaginii. Glorificarea domniei simulacrelor și a reflectărilor"478. Dacă mai recunoaștem și faptul că
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
absorbției fondurilor europene (din banii proprii!), acordate după norme bine gândite de experții UE. Datorită incapacităților liderilor și proastei gospodăriri a localităților, peste o mie de comune (cca 20%) sunt în pragul falimentelor. În schimb, retoricile cu scheme vide și sofismele unor parlamentari, membri ai consiliilor locale și funcționari, obosesc urechile și ochii milioanelor de receptori. Unul din gravele semne ale timpului rămâne politica transformată în mijloc de acumulare a jinduitelor averi, privilegii și înfumurări. "Clasa politică" cu puteri subterane exagerate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
care se adaugă la atomizarea socială, purtătoarea atâtor inconveniente psihosociologice, fiindcă analiza surclasează sinteza. Se adâncesc specializările, care duc la paradoxul incomunicării, al lui "știm totul despre nimic" ori la indiferență, adică egoism și segregație profesională. Tot mai des auzim sofismele tehnocratice ca soluții politice "salvatoare": cultul mijloacelor nepotrivite scopurilor, "domnia cantității", atenționări cu "numărul Fiarei" (666) și multe altele. Ofertanții de produse culturale (desigur, și creatorii de mijloace IT participă cel puțin la "cultura tehnică" a domeniului) își reglează creația
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
rămâne strânsa colaborare a lui M. Vâlsan (1907-1974) cu R. Guénon (1886-1951), contribuțiile sale fiind continuate de fiul său, la revista Études Traditionnelles. În țară, s-a făcut cunoscută după 1989 activitatea lui Vasile Lovinescu (1905-1984) cu grupuri inițiatice de sofism și ezoterism, inspirat de Schuon și Guénon. De asemenea, scrierile și activitatea avangardistului Marcel-Mihail Avramescu (1909- 1984), care a condus sporadica revistă de studii ezoterice Memra, tot sub influența lui R. Guénon. Convertit în 1936 la ortodoxism, după studii de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
acțiune ar îndrepta discursul ideologic spre problemele reale ale persoanei și colectivității îndepărtându-l, totodată, de delirul ideologist și dicté-ul ideocratic. Este vorba, de asemenea, despre necesara disciplinare logică și rațională a discursurilor ideologico-propagandistice din care nu lipsesc erorile și sofismele voite și manipulatorii. O asemenea disciplinare logică ar deschide ideologia, fără pierderea propriei specificități, spre știință și exigențele raționale ale cunoașterii. Și, mai este vorba despre ceva foarte important: distanțarea terapeutic-protectivă prin ipostaza metalogicului reflexiv, cu alte cuvinte, deschiderea ideologiei
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de meridional: "Caragiale iubea adînc farsa și paiațeria tradițională [...]. Neobosit la vorbă singura hărnicie autentică a meridionalului". Aceste particularități nu scapă nici celei numite Aghiuță: ("Spiritul lui era uluitor. Juca teatru pentru alții și pentru el. Te lua în vîrtejul sofismelor, te subjuga cu farmecul lui de grec subtil, iar dacă-l plictiseai te părăsea, ștergîndu-ți pe veci amintirea.") și nici tatălui acesteia care, necăjit pentru textul persiflator Cum vorbesc țăranii îl numise ciocoi: "Un grec mai rafinat în sentimente [...] nu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Iliescu își număra destul de ciudat mandatele prezidențiale: în noiembrie 1996, când candida din nou pentru alți patru ani, el exercitase fără întrerupere cea mai înaltă magistratură în stat din 22 decembrie 1989, adică de 7 ani. Mai grav decât acest sofism care alunecă pe lângă constituție, același președinte o încalcă fățiș când îi mustră atât de sever pe judecătorii care restituiseră imobile confiscate abuziv de regimul comunist în anii '50, încât Parchetul va înainta un adevărat fluviu de recursuri în anulare, făcând
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ale UE și ONU, care promiteau invariabil că vor respecta integritatea teritorială a Serbiei. Or, aceste angajamente nu mai sunt respectate, și a pretinde că ele au fost asumate față de o entitate care nu mai există, Federația Iugoslavă, este un sofism inutil. Planul de Stabilitate, așa cum fusese conceput inițial, putea asigura o integrare treptată a Balcanilor occidentali într-un nou spațiu de prosperitate și de respect reciproc. Dar obiectivele sale au fost deturnate, și aceasta din vina Marilor Contributori, în frunte
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]