1,853 matches
-
și discriminare. Eroarea suprarealistă constă tocmai în confundarea legăturii meriedice dintre experiența-somn și actul-poezie cu una eloedrică. Închide poezia d-lui Blaga această experiență? Mai puțin ca teatrul lui cred eu. Fapta se desfășoară în chiar cămările incongruente ale visului. Solemnitatea Laudei somnului vine din altă parte. O altă memorie se obliterează aici: memoria colectivă a rapsozilor și profeților proclamând istorii împlinite sau numai necesare. Durata specială a poeziei d-lui Blaga e durata Fabulei, vis al umanității. Aș înscrie pe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
porțile ce ard,// Că intrăm/ Să ospătăm/ În cămara Soarelui/ Marelui/ Nun și stea,/ Abur verde să ne dea,// Din căldări de mări lactee,/ La surpări de curcubeie,/ - În Firida ce scîntee/ eteree" (Idem). Cu Ion Barbu, poezia devine o solemnitate de adorație, ca o supremă invocare a sositului la Marea Curte a cerului și a pămîntului: "Salut de pe scară de noapte,/ La sceptrul seral,/ De trei ori spiral: / Al lumii râu static de lapte; // Plecăciune joasă,/ La fața păroasă,/ Suptă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
E aici și o reactualizare, în formă poetică, a trăirismului proclamat de interbelici, doctrină care punea la olaltă neliniștea și furia profetică, experiența descătușată și inocența. Poeziile scrise în dulcele viers clasic au, înainte de toate,o notă de hieratism și solemnitate. Poetul profesează un lirism mesianic echilibrat, oracular în sensul bun,închipuindu-și eul în postura unui arheu melancholic.La judecata vieții,renaște-mă din lut/Și-nalță-mă la Tine, cu cel ce m-a vândut.( Îți cer iertare Doamne
GAVRIL MOISA-ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361351_a_362680]
-
din lut/Și-nalță-mă la Tine, cu cel ce m-a vândut.( Îți cer iertare Doamne). Rostirea are strălucire și densitate echilibrată,spre deosebire de optzeciști care au densitate incoerentă și dezechilibrată.Poetul Gavril Moisa a știut să ridice criza la solemnitate, ceea ce arată nu doar o sensibilitate în expansiune, ci și o conștiință în stare de veghe la hotarele divinității, a iubirii de familie, de femeie și la înaltele mituri ale umanității. AL.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Gavril Moisa-Alergând după fluturi
GAVRIL MOISA-ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361351_a_362680]
-
schiturile dimprejur, pământ binecuvântat și sfințit de rugăciunile și lacrimile multor nevoitori ce au părăsit toate pentru Iisus Hristos și Împărăția Cerurilor. Îl ascultăm zilnic la Radio Trinitas, ori la Televiziunea Trinitas ale Patriarhiei Române și mereu rămânem mișcați de solemnitatea sacerdotală, de blândețea și căldura acestui suflet ales, ce a gustat din harul Duhului Sfânt. Ambasador al concordiei, Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei, rămâne pentru mulți un talentat cunoscător și fin interpret de psaltichie, un prolific autor de cărți și un
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
Ioan Bojin, directorul Filarmonicii de Stat din Sibiu, regizorul Cristian Mihăilescu, coregraful Valentin Roșca, Ana Toboșaru, director Uniunea Criticilor Muzicali ș.a. Premierea a conținut un segment inedit, subsumat unei desfășurări de secțiuni deși repetabile, noi de fiecare dată, prin emoție, solemnitate și surpriza alegerii protagoniștilor: acordarea unor Premii Nominale de către laureații distinși cu Premii de Excelență. Enumerarea completă a premiilor și protagoniștilor Galei Premiilor Forumului Muzical Român pentru anul 2013 este următoarea: Premii nominale : Premiul „Stela Popescu” - tenorul Valentin Racoveanu, Premiul
A XIV-A EDIŢIE A PREMIILOR FORUMULUI MUZICAL ROMÂN (24 IANUARIE 2014, OPERA COMICĂ PENTRU COPII, BUCUREŞTI) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364125_a_365454]
-
luna februarie: Iulian Patca, Antonia Bodea, Gavril Moisa, Voichița Pălăcean-Vereș, Vasile Cocarcea, Florentin Smarandache, Manuela Preoteasa, Ovidiu Vasile, Sandu Cătinean din Bonțida, Doina Drăgan. În aplauzele publicului, au fost decernate Premiile Ligii Scriitorilor din România pentru cărțile apărute în 2014. Solemnitatea a continuat cu decernarea Medaliei „Virtutea literarăˮ (acordată pentru o carieră pusă în slujba culturii) scriitorilor Cornel Udrea, Anca Sîrghie, Ion Iancu Vale și Puiu Răducan, iar lui Ion Părăianu i-a fost conferită o Diplomă de excelență „pentru prodigioasa
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA A VENIT PRIMĂVARA! de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367855_a_369184]
-
Acasa > Cultural > Modele > MARIANA MIHUȚ. UNIFORMĂ RIGOARE ÎN FAMILIE ȘI PE SCENĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1499 din 07 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Cununile cele mai florale ale actorilor sunt de miri, fără solemnitate înmarmorată în statui, ca de regi, ci cu vie superbitate a iubirii dăltuite în legământ sufletesc între două ființe întrupate într-un singur om: actorul și personajul jucat de actor. Așa sunt actorii! Un singur corp, două ființe, o singură
MARIANA MIHUŢ. UNIFORMĂ RIGOARE ÎN FAMILIE ŞI PE SCENĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367946_a_369275]
-
Toate Articolele Autorului Se făcea că bâjbâiam bătând pasul pe loc, într-o dimensiune paralelă și suprarealistă, ale cărei începuturi erau împinse către anul de grație - cu cadouri electorale de ambele părți - 2008, vara. După ofertele populiste prezentate la deschiderea solemnităților „înscăunării”, ajunsese și se poziționase în fruntea bucatelor județene „ditamai domn A.” , un fel de „Masterman” al tranziției, poleit cu beteluri, zorzoane și confetti, sfidând timpul și nevoile lui presante spre a străjui o porțiune de fălnicie (a)temporală - exact
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
sate la Pavecernița de vineri seara. Sărbătorile sfinților mai importanți cum sunt Sfântul Grigorie din Nazianz (25 ianuarie), mutarea moaștelor Sfântului Ioan Hrisostom (27 ianuarie), Sfinții Trei Ierarhi (30 ianuarie); sunt transferate în ziua de vineri și celebrate cu toată solemnitatea lor. Dar atunci când în Sâmbăta Morților cade praznicul Întâmpinării (Hypa-pante) Domnului, comemorarea defuncților este transferată în sâmbăta anterioară, înaintea Duminicii Fiului Risipitor, pentru a ceda întâietatea „praznicului Domnului”. Oficiul defuncților admite însă combinarea cu orice alt ciclu liturgic: mai cu
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
în Retragere, filiala Bihor (ANCMRR Bihor), generalul de brigadă în rezervă profesor universitar Vasile Creț, le-a prezentat elevilor o scurtă lecție de istorie despre evenimentele din Primul și Al Doilea Război Mondial. Preotul paroh Nicolae Marian a susținut cu solemnitate un „Te Deum” spre pomenirea eroilor neamului românesc care au eliberat orașul de sub ocupația fascisto-hortystă și care odihnesc acum în cimitirul din Salonta. Evenimentul s-a regăsit în seria de menifestări patriotice din cadrul proiectului „Un erou, o floare” organizată de
CINSTE ȘI ONOARE EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367631_a_368960]
-
înmuiate în noroiul încins al copacilor,miriapozii își desfăceau pentru prima dată umbrele,spălându-și întunericul sub un cer plin de aripi.Nicicând nu fu mai frumoasă primăvara! Ghioceii care înjunghiaseră carapacea iernii cu puritatea lor feciorelnică,întâmpinau într-o solemnitate mută toți oaspeții înscriși în maratonul vieții.Soarele strângea cu îmbrățișări firave întregul ținut de poveste.Care alegorice de furnici defilau,bântuind pământul cu o dexteritate demnă de invidiat,parcă certând lutul pentru întreaga amorțire. Fiecare fir de iarbă își
SIMFONIA PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367655_a_368984]
-
iubirii, care va supraviețui dincolo de mormânt". Partea superioară a Porții, ar putea reprezintă hora țărăneasca, gorjeana. Petre Pandrea, în ideea că Brâncuși a costruit la Tg Jiu un monument închinat ostașului victorios, eroului întors acasă, a văzut în această "o solemnitate a nunții în cinstea soldatului victorios, care intră în rânduiala rurală". Să fie oare Poartă Sărutului un arc de triumf? Sau, doar un simplu portal așezat la intrarea în Grădina Publică? Cu siguranta, Poartă Sărutului reprezintă mai mult decât oricare
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
un microcosmos. Nu gândim, nu scriem, nu expunem la fel, dar suntem fiecare frumoși în felul nostru. Așa cred eu despre cei care scriu, confrații mei.” Proiecția luminoasă a acestor cuvinte ale Adinei Sas-Simoniak este și poezia „Aripi”, în care solemnitatea versurilor are rolul de a defini o secvență lirică în care poeta își realizează autoportretul: « ca niște aripi/ de înger/ secundele își lasă/ zborul/ pe umbra mea/ creată de/ peniță/în scris.” Fie ca penița Adinei Sas-Simoniak să aștearnă pe
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
nu se știe niciodată, ceva din mine s-a rupt și nu prea curând un alt “reazem de recuperare” morală o să-i ia locul, o spun departe de orice legătură cu religia sau cu practica religioasă al acestui gen de solemnități. Am aflat cu stupoare graba și puținele “filtre” care permit trecerea, fără mari bătăi de cap, a pretendenților s-ajungă să-și pună “pirostriile” din orice parte a lumii, de orice nație, de oricare culoare, bine că nu și de
ALTARUL ÎNLOCUIT DE CASINO-URI LA SFINŢIREA CĂSĂTORIILOR ÎN LAS VEGAS ! (X) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364728_a_366057]
-
în conștiința lui a putut să se împace cu ideea că „este indispensabil să arzi oameni.” Marele inchizitor a trecut de partea diavolului dar nu pe față. Pactul său cu satana este un secret bine ascuns sub „odăjdiile fastuoase” ale solemnităților religioase sau de „vechea lui rasă călugărească făcută din pânză groasă”, purtată în zilele contactului cu supușii. Marele filosof creștin rus speculează atitudinea cardinalului, care prin întortocheata ipocrizie a demersului său ia chipul lui Antihrist: „principiu nou, rafinat și seducător
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
în străzi pietruite, Hotare caselor din cărămidă. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Balene asasine, balene ucigașe Blazoane ale apelor sărate Făpturi tainice din alte lumi Un pescar între viață și moarte... Mântuit de-o balenă ospitalieră Solemnități, incantații, bătrâni înțelepți, zarvă, dănțuiri cu bătrâni, dănțuiri cu babe, dănțuitori de fel de fel cu drepturi tainice de a vâna balene Balene enigmatice ce vin la țărm să se prefacă-ntr-un lup criptic Un lup de mare înstrăinat
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
mari, albaștri, foarte slab și mic de statură. Începuse să cânte în fața icoanei de la intrarea în peșteră cu atâta emoție că toți pelerinii au rămas muți. Ochii îi lăcrimau în timp ce cânta, iar vocea tremurândă îi făcea cântarea gravă, dând multă solemnitate momentului. L-am îngânat și noi când a început ”Cuvine-se cu adevărat” ca să aflăm ce l-a emoționat atât. - Când văd o icoană a Maicii lui Hristos nu mă pot abține să nu plâng și să cânt. E atât
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
-o Maica Domnului și o să trăiești curând o minune. El n-a crezut, dar sătul poate de atâtea pierderi la loto a acceptat să îngenunchieze lângă tataia și să se roage împreună cu el. Tataia era foarte grav, foarte pătruns de solemnitatea momentului și se ruga vorbind rar și apăsat, ca tata să spună după el rugăciunea. Lui îi venea să râdă, la început îl maimuțărea, apoi doar îl îngâna, ca pe urmă să intre și el în aceiași stare gravă, serioasă
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
degajă o căldură umană și o dragoste pentru cuvânt și pentru oameni, pe care, doar spiritul creștin le poate conferi într-o societate care dorește să-și respecte statutul și valorile perene. CEZARINA ADAMESCU www.agero-stuttgart.de 1 noiembrie 2011 Solemnitatea tuturor sfinților Referință Bibliografică: Pași de istorie instant / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 306, Anul I, 02 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
responsabilitatea patriotului, a celui care ia parte la războiul războaielor, unde sufletul eroului primește libertatea zilei „care nu cunoaște amurgul, a zilei care nu cunoaște umbra”. Cel care își asumă crucea eroului îmbracă cămașa morții ca și mireasa rochia pentru solemnitatea nunții. Sunt câte unii oameni care sunt așa de pătrunși de sentimente naționale și patriotice că nu poți să nu-i spui: De ce nu ești erou? Amintiți-vă de eroii și sfinții închisorilor comuniste! Există, chiar și un imn al
IN MEMORIAM – LOCOTENENT AVIATOR ŞTEFAN HENCZ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349168_a_350497]
-
responsabilitatea patriotului, a celui care ia parte la războiul războaielor, unde sufletul eroului primește libertatea zilei „care nu cunoaște amurgul, a zilei care nu cunoaște umbra”. Cel care își asumă crucea eroului îmbracă cămașa morții ca și mireasa rochia pentru solemnitatea nunții. Sunt câte unii oameni care sunt așa de pătrunși de sentimente naționale și patriotice că nu poți să nu-i spui: De ce nu ești erou? Amintiți-vă de eroii și sfinții închisorilor comuniste! Există, chiar și un imn al
CINE SUNT VETERANII? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348742_a_350071]
-
din copilărie, deoarece copilul poate învăța deprinderile bune mai ușor în copilărie, ele constituind mai târziu o frumoasă obișnuință în viață. Credința este astfel purtată pentru toată viața în minte, în adâncul sufletului, cu o intensitate profundă și cu o solemnitate tăcută, care poate crea acea armonie mult visată. Referință Bibliografică: Credința trebuie să ne unească! / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1270, Anul IV, 23 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Vavila Popovici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CREDINŢA TREBUIE SĂ NE UNEASCĂ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349316_a_350645]
-
martiriu intelectual de excepție (doar se zice că: „în marea fabrică de cuvinte a lumii nu există răgaz, singuraticii lucrează în schimburi pentru a crea profeții și tulburări noi-nouțe”). De aici, așadar, un excurs de o rară frumusețe, evlavie, înțelepciune, solemnitate, concretețe, limpezime, originalitate, complexitate, vastitate, integritate, intensitate, amploare, rigoare, coerență, și, pe măsură, judecăți de valoare. Și așa, un scriitor (în speță creștin) care se respectă și respectă, dacă are și fericirea „dobândirii discernământului asupra unei înțelepte alegeri”, în tot
RECENZIE – GEORGE REMETE, FIINŢA ŞI CREDINŢA, VOL. I IDEEA DE FIINŢĂ, EDITURA “ACADEMIEI ROMÂNE”, ISBN 978-973-27-2189-6, BUCUREŞTI, 2012, 650 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1153 din 26 fe [Corola-blog/BlogPost/347655_a_348984]
-
Acasa > Cultural > Modele > GARDEN PARTY, CEREMONIAL ȘI SOLEMNITATE NAȚIONALĂ LA PALATUL ELISABETA Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1221 din 05 mai 2014 Toate Articolele Autorului A devenit tradițională, începând cu ziua de 27 aprilie 2010 organizarea anuală a unui Garden Party la Palatul Elisabeta. În
GARDEN PARTY, CEREMONIAL ŞI SOLEMNITATE NAŢIONALĂ LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365945_a_367274]